2009, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNà FILE DE ISTORIE 47cu noaptea de 12/13 Iunie, când a avut loc marea de -portare - în noaptea respectivã, din Nordul Bucovinei, aufost ridicaþi peste 30.000 de români ºi duºi cu trenuri demarfã spre zone nepopulate din Si be ria ºi Kazahstan,unde nu erau pregãtite nici cele mai elementare mãsuripentru primirea ºi cazarea acestor nenorociþi ai sorþii. Înaceste familii erau mulþi copii ºi bãtrâni. Ei au trebuitsã-ºi facã singuri adãposturi ºi bordeie care sã-i aperecumva în faþa iernii cumplite din 1941-1942. Din cauzaiernii ex treme, a foametei ºi a condiþiilor barbare în careau fost obligaþi sã trãiascã, cei mai mulþi dintre aceºtideportaþi ºi-au gãsit sfârºitul pe meleagurile siberiene sauîn stepele Kazahstanului.Prin anii 1945-1946, autoritãþile sovietice au în -ceput sã permitã supravieþuitorilor holocaustului si be rianîntoarcerea în Bucovina ºi Basarabia, unde bântuia ceamai cumplitã foamete, cu speranþa ascunsã cã cei ce ausupravieþuit deportãrilor îºi vor gãsi sfârºitul în ma la -xorul foametei de acasã. Foametea din anii 1946-1947s-a datorat marii secete ce a lovit regiunile re spec tive.Tocmai de aceastã tragicã situaþie s-au folosit autoritãþilesovietice pentru a lovi ºi mai crunt în populaþia au -tohtonã, confiscând orice rãmãºiþã de seminþe de po -rumb, de grâu sau orice fel de grãunþe ce puteau fi folositepentru subzistenþã, în contul unor datorii cãtre statulsovietic, drept pedeapsã pentru faptul cã aceastã po -pulaþie opunea rezistenþã la înfiinþarea colhozurilor ºimai ales pentru faptul cã populaþia româneascã cola -borase cu autoritãþile române în perioada 1941-1944.Regimul sovietic aplica, ºi de data aceasta, reþetafolositã în anii 1930, faþã de populaþia ucraineanã, care atrebuit sã suporte cea mai cruntã foamete, soldatã cu ostare generalã de cumplitã disperare ºi cu milioane devictime, pentru faptul cã s-a opus cu hotãrâre politiciistaliniste de colectivizare a agriculturii.Este cunoscut prea bine faptul cã, în timpul foa -metei din anii 1946-1947, U.R.S.S. a primit din parteaU.S.A. ºi a Canadei, drept ajutor umanitar, milioane detone de grâu ºi porumb, dar nici un grãunte din acesteajutoare nu a ajuns în Bucovina ºi Basarabia înfometate.Pro pa ganda bolºevicã împuia capul ºi conºtiinþaromânilor cã adevãrata luminã pentru ei „vine de larãsãrit”, numai cã istoria ne-a demonstrat, cu prisosinþã,cã din partea „marelui frate rus” ne-au venit numai neca -zuri datorate dispreþului ºi urii cu care am fost trataþiîntotdeauna, atitudine practicatã nu numai de regimulcomunisto-sta lin ist al U.R.S.S., ci încã de pe vremeaþarilor Marii Rusii Pravoslavnice, pentru simplu fapt cãrespectivii þari, care se considerau stãpânii de fapt aiBalcanilor, erau teribil de deranjaþi de „pata de latinitate”de pe fostul teritoriu al Daciei Traiane.Dupã 1990 s-au scris foarte multe lucruri despreopresiunile staliniste cu care s-au confruntat românii dinNordul Bucovinei, dar nimeni nu poate avea pretenþia cãa epuizat acest subiect, deoarece încã mai apar noi ºi noimãrturii despre fapte sângeroase ºi atrocitãþi necunoscutepânã acum. Astfel a fost ºi informaþia cã în cimitirulmilitar al garnizoanei Cernãuþi, situat lângã CimitirulMu nic i pal Horecea, ar exista mai multe gropi comune încare s-ar gãsi cca. 400 de victime, majoritatea români, ceau fost înhumate aici de NKVD ºi de reprezentanþiiînchisorii din Cernãuþi, în vara anului 1941, cu puþin timpînainte de ocuparea oraºului de cãtre trupele ger mane ºiromâne. 1Se cunoaºte faptul cã, la începutul lunii aprilie1941, la secþia de chirurgie a Spitalului din Cernãuþi era oadevãratã „stare de asediu”, cãci în secþia respectivã segãseau zeci de rãniþi proveniþi de la Fântâna Albã, pãziþistraºnic de soldaþi aparþinând trupelor speciale aleNKVD. Personalul med i cal din spital primise ordinulstrict de a nu trata aceºti „bandiþi ºi duºmani ai poporuluisovietic”, aºa cã au supravieþuit numai cei care au avutnorocul sã se vindece de la sine.În luna iulie 1941, oraºul Cernãuþi a fost înconjuratde trupele ger mane ºi române. Închisoarea din Cernãuþinu reuºise sã-ºi evacueze toþi deþinuþii în spatele fron -tului, astfel cã aici se aflau încã mulþi dintre cei arestaþi înurma evenimentelor de la Fântâna Albã, aºteptând sã fiejudecaþi de un Tri bu nal Militar 2 . Ultimul eºalon de de -þinuþi politici care nu a mai putut fi evacuat din Cernãuþi,precum ºi cei arestaþi în legãturã cu evenimentele de laLunca ºi Fântâna Albã, în curs de cercetare în arestulNKVD, au fost împuºcaþi în curtea închisorii din Cer -nãuþi ºi transportaþi în cursul nopþii la Cimitirul Militar dela Horecea, unde au fost aruncaþi în gropi comune. A -ceasta este singura explicaþie. Nu existã nici un fel demãrturii deoarece victimele au fost lichidate în cel maistrict se cret, fãrã a fi scãpat vreun supravieþuitor.Existã ºi în prezent multe semne de întrebare le -gate de tragicele evenimente din acea perioadã de tristãamintire. Nimeni nu poate afirma cã problema per se -cuþiilor ºi a diferitelor masacre comise de autoritãþilesovietice de ocupaþie, în perioada 1940-1950, a fost de -finitiv lãmuritã. Cercetãrile trebuie continuate atât degeneraþia noastrã cât ºi de cele care ne vor urma.1 Existenþa acestor gropi comune în cimitirul militar de la Horecea a fost semnalatã pentru prima datã de cernãuþeanul Gheorghe Haficiuc,care a pus la dispoziþia redacþiei revistei Arcaºul o serie de materiale (schiþe, fotografii ºi documente). În iunie 2001, Arcaºul a publicatarticolul Cimitire Orfane semnat de V. Tãrãþeanu. Aceeaºi problemã este reluatã ºi de revista Fa milia românã de la Oradea, decembrie2002, care evocã problema Cimitirului Militar din Cernãuþi, fãrã a putea aprofunda problema celor înhumaþi în gropile comune, din lipsãde ma te rial documentar sau de mãrturii con crete (p. 76).2 Dosar pe nal 12969/1941, semnalat de ziaristul ucrainean Micola Rubaneþ, în revista Svidena i Svit, 10 oct. 1991, Kiev.