UNIVERSITATEA DIN ORADEA

CROMATICA AMBIENTULUI LOCULUI DE MUNCĂ, RISCURILE
REMANENTE ŞI CONSECINȚELE PSIHOSOCIALE ALE
ACESTORA
17
Ion Ştefan – Universitatea din Brașov
Argument
Într-o societate în care criteriul eficiență este sinonim cu supraviețuirea
individului sau a organizației, importanța implantării rezultatelor unor cercetări
privind influența mediul locului de muncă asupra performanțelor profesionale, a
comportamentului şi a sănătății angajaților o considerăm ca fiind esențială.
Cu atât mai mult se impune, când aceste rezultate se referă la riscurile
remanente generate de culoarea mediului din ce în ce mai sofisticat al locului de
muncă (a inventarului complex ce intră în categoria enunțată, constituit din
echipamentele tehnice, echipamentele individuale de protecție, echipamentele
individuale de lucru şi habitat), care au un impact deosebit de important asupra
criteriului amintit, materializat prin efecte directe sau colaterale retarde, relevante în
timp, asupra indivizilor implicați şi reflectate de nivelul statistic al riscurilor
profesionale şi al patologiei îmbolnăvirilor specifice.
În acest sens, lucrarea noastră încearcă să scoată în evidență aspecte ce țin de
agenții neuropsihofiziologici, în categoria cărora se încadrează şi stresorii cromatici şi
despre impactul acestora asupra stării psihofiziologice a organismului rezultat din
folosirea neadecvată a culorilor în mediul de muncă, factori care contribuie major la
potențarea riscurilor remanente, însă deloc evidențiați în Normele şi legislația
privitoare la Securitatea şi Sănătatea în Muncă dar şi în cea care se va ocupa de
supravegherea pieței de echipamente tehnice şi a echipamentelor individuale de
protecție şi de lucru, însă de o importanță deosebita pentru psihosanogeneza
utilizatorilor precum şi pentru consecințele sociale generate asupra lor de aceştia.
Prezentul demers îl lansăm şi cu scopul de a atrage atenția specialiştilor din
medicina muncii, a celor de la Casele de Asigurări, a juriştilor specializați în legislația
muncii, a ergonomilor, medicilor de întreprindere, ergopsihologilor ** şi sociologilor
din cadrul Compartimentelor de specialitate şi a Comitetelor de Securitate şi Sănătate
în Muncă (acolo unde aceştia există!) şi chiar a specialiştilor din Compartimentele de
marketing, în vederea implicării lor mai consistente în cercetări longitudinale privind
efectele unor factori nocivi pe fond neurosenzorial, având ca sursă cromatica
echipamentelor amintite precum şi a ambientului de muncă şi ca finalitate starea de
stres ocupațional, efecte care se constituie în perspectivă în riscuri remanente majore
în stările de morbiditate profesională, cu consecințe distructive asupra bugetelor
individuale, familiale, ale agenților economici dar şi al Statului şi uneori devastatoare
asupra funcționarii familiei.
Considerăm de asemenea că au rămas încă neabordați de către literatura de
specialitate din domeniul protecției muncii, generatori esențiali ai unor riscuri
remanente, cum sunt denumite în lucrările de specialitate, constituiți din elementele
cromatice ale locului de muncă, care în procesul muncii se pot manifesta grav asupra
comportamentului şi sănătății salariaților. Conceptul de culoare funcțională, folosit
foarte des, atât în literatura de specialitate cât şi în practică în Occident, la noi a
reprezentat şi încă -din nefericire- mai este considerat o excentricitate a unor
cercetători sau a unor specialişti care solicită sau susțin utilizarea acestuia la
construirea ambientului postului de lucru în economia noastră.