UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Adolescenții vor să îşi dovedească maturitatea şi să le fie recunoscută această
maturitate de către adulți.
Ei au un nivel ridicat de emoționalitate, trăiri afective foarte puternice, uneori
contradictorii; trec uşor de la o stare la alta, de multe ori manifestă labilitatea afectivă,
alternanță puternică de la o stare afectivă la alta.
De asemenea, plăcerea şi asumarea riscurilor, trăirea unor senzații tari,
testarea/forțarea regulilor, a limitelor impuse de adulți sunt specifice acestei vârste,
fac chiar parte din procesul de maturizare a tinerilor.
Adolescenții se simt adesea în nesiguranță, speriați; sunt mai vulnerabili.
Speranța este cea care îi ajută să învingă anxietățile specifice vârstei pentru ca în final
ei să devină adulți responsabili, sănătoşi, maturi. Unii dintre ei nu ştiu însă să îşi
întrețină această speranță, nu au resurse să îşi controleze anxietatea, însingurarea,
îndoielile personale sau alte trăiri specifice adolescenței (uneri nici mediul în care
trăiesc nu le oferă suportul şi ajutorul necesar pentru aceasta). Iar îndoiala,
nesiguranța, anxietatea îi pot determina să caute refugiul în alcool sau alte droguri.
Nu trebuie uitat nici faptul că la vârsta adolescenței sănătatea nu reprezintă
efectiv o valoare importantă, ci doar declarativ.
Principalele motive pentru care adolescenții consumă droguri sunt:
- curiozitatea: consumul de droguri pare interesant, chiar misterios; de ce să nu
încerce să vadă cum este? dacă le-au încercat cățiva prieteni şi nu au pățit nimic rău,
de ce să nu încerce şi ei măcar o singură dată?;
- dorința de a protesta, de a se răzvrăti, de a brava, de a-i şoca pe cei din jur, de
a încălca interdicțiile adulților şi limitele impuse de aceştia: adolescentul ştie că
nu ar trebui să consume droguri dar i se pare incitant, chiar distractiv să facă ceea ce
ştie că părinții sau profesorii, adulții în general, ar dezaproba;
- formarea unei imagini sociale: adolescentul crede că dacă consumă droguri poate
câştiga aprecierea şi respectul altora;
- presiunea anturajului, întărirea sentimentului de apartenență la grup: dacă cei
din grupul de prieteni consumă droguri, tânărul nu vrea să facă altfel pentru a nu fi
considerat “deosebit” , chiar ciudat de către cei din grup. Consumul de droguri devine
astfel o condiție de integrare în grup, adolescentul doreşte să facă parte din grup iar
acesta să îl accepte.
- rezolvarea problemelor, modalitate de a scăpa de presiunea vieții sociale:
adolescentul consideră că drogurile îndepărtează emoțiile negative cauzate de
evenimentele nefericite pe care le trăieşte, de problemele pe care le are în viața
personală, de orice experiență traumatizantă din trecut sau prezent. Astfel,
drogurile sunt utilizate ca un scut protector împotriva a ceea ce adolescentul
consideră şi numeşte „lumea rea, ostilă” care îl înconjoară; prin consumul de
droguri el uită de grijile de zi cu zi, găseşte un răspuns la îndoieli şi la necazuri,
descoperă o modalitate de apărare față de „răutățile” lumii, de retragere dintr-o
lume nesigură şi ostilă pentru el într-o lume care îi oferă o stare de bine;
- răspuns la singurătate: unii adolescenți consumă droguri datorită dificultăților
de comunicare şi relaționare cu ceilalți;
- stimă de sine scăzută: adolescentul poate recurge la consumul de droguri din
dorința de a se simți mai curajos, mai valoros, mai interesant, de a ieşi în
evidență în fața altora şi prin aceasta de a-şi „spori” valoarea personală , de a-şi
„îmbunătăți” imaginea în proprii „ochi” şi în „ochii” celorlalți;
92