S84:Layout 1 - Stetoscop

More documents

Recommendations

Info

50-70% din cazuri apar prin mutaţii de novo în gena JAG1 localizată pe cromozomul 20p12. 70% din indivizii cu criterii clinice de diagnostic au mutaţii în această genă. Pacienţii cu fenotip sever pot avea microdeleţii 20p12 care cuprind întreaga gena JAG1 şi alte gene. Sindromul se caracterizează printr-o mare variabilitate clinică (tabel 1), chiar printre membrii afectaţi ai aceleaşi familii. Pacienţii cu afectare hepatică severă şi cei cu afectare cardiacă sunt adesea diagnosticaţi în perioada de sugar. Cei cu manifestări subclinice sau moderate hepatice pot fi diagnosticaţi doar tardiv. Mortalitatea prin sindrom AGS este de aproximativ 10-20%, cu egală contribuţie a afectării hepatice şi cardiace. Afectarea hepatică se manifestă clinic frecvent în primele trei luni de viaţă, variind de la colestază moderată, icter prin hiperbilirubinemie conjugată, prurit până la insuficienţă hepatică progresivă. Creşte concentraţia serică a acizilor biliari, fosfataza alcalină, gamma glutamil transpeptidaza, trigliceridele şi aminotransferaza. Sunt crescute concentraţiile serice ale acizilor biliari, fosfatazei alcaline precum si lipidele serice. Colelitiaza se manifestă prin prurit, retard de creştere, chiar xantoame în cazurile severe. Biopsia hepatică arată absenţa ductelor biliare intrahepatice. La nou născut se poate evidenţia o proliferare ductală, în special în prezenţa in- Genetic` medical` Sindromul Alagille Sindromul Alagille (AGS) este o afecţiune multisistemică cu ereditate autozomal dominantă. Manifestările majore ale AGS sun colelitiaza, defecte cardiace, embriotoxon posterior ocular, dismorfism facial particular şi anomalii vertebrale caracteristice, posibil anomalii renale şi ale sistemului nervos. Prevalenţa sindromului raportat la afectarea hepatică neonatală este estimată la 1:70 000 de nou născuţi vii dar este cu siguranţă mai mare dacă se iau în calcul şi celelalte elemente diagnostice. flamaţiei. 15% din pacienţi necesită transplant hepatic datorită cirozei progresive şi a insuficienţei hepatice. Nu se poate aprecia predictiv intervalul în care un nou născut afectat evoluează spre stadiul final al afectării hepatice. Afectarea cardiacă este de asemenea variabilă, spectrul anomaliilor cuprinzând stenoză arterială pulmonară periferică, coarctaţie de aortă, tetralogie Fallot, defect de sept atrial, defect de sept ventricular, hipoplazie ventriculară stângă. Datorită expresivităţii variabile diagnosticul pozitiv trebuie considerat şi la indivizii care nu prezintă toate criteriile de diagnostic dar au rude afectate. Sindromul AGS trebuie diferenţiat de alte entităţi clinice care se caracterizează prin hiperbilirubinemie şi anomalii cardiace congenitale. Diferenţierea dintre colestaza hepatică şi cea extrahepatică necesită examinare ecografică hepatică, biopsie hepatică. Absenţa ductului biliar in- DR. CRISTINA SKRYPNYK, MEDIC SPECIALIST GENETICĂ trahepatic poate apare şi în: deficienţa de alfa 1 antitripsină, hipopituitarism, fibroza chistică, sindrom Down, embriofetopatia cu citomegalovirus, rubeola congenitală, sifilisul congenital, sindrom Zellweger, sindrom Ivemark. De asemenea trebuiesc excluse: colestaza intrahepatică familială progresivă cu ereditate autozomal recesivă (sindromul Byler), colestaza intrahepatică recurentă benignă. Anomalii similare ale sistemului vascular pulmonar se pot întâlni în sindromul Noonan, neurofibromatoza tip 1, sindromul Leopard, sindromul Williams. Deleţia 22q11.2 trebuie considerată referitor la anomaliile vasculare similare, anomaliile vertebrale şi retardul de creştere. Diagnosticul de sindrom Alagille trebuie considerat pe criterii clinice. Testele moleculare de confirmare a mutaţiei din gena JAG1 nu se recomandă de rutină dar se aplică în elucidarea cazurilor atipice şi pentru diagnosticul prenatal. Mutaţiile din gena JAG1 sunt distribuite de-alungul genei şi nu s-au identificat regiuni critice mutaţionale. Nu există o corelaţie genotip – fenotip în cazul pacienţilor cu sindrom AGS. O parte din pacienţii cu mutaţii în gena JAG1 nu au manifestări hepatice detectabile, doar manifestări cardiace, sugerând că inima este mult mai senzitivă la dozajul JAG1 comparativ cu ficatul. Spectrul mutaţional este variabil, de la mutaţii nonsense, frameshift, missense până la deleţia completă a genei sau microdeleţia regiunii critice 20p12. Asocierea deficienţelor psihoso- 34 stetoscop
Tabel 1. Fenotipul sindromului Alagille Facies • frunte lată, facies triunghiular, arcade zigomatice particular proeminente • enoftalmie, embriotoxon posterior, anomalii ale camerei anterioare, atrofie corioretiniană, retinită pigmentară, stabism, miopie, anomalii ale discului optic • nas lung, drept, cu vârf bulbos Torace • anomalii ale coastelor Coloana • anomalii vertebrale Membre • cubitus scurt, falange distale scurte Sistem • stenoză arterială pulmonară periferică, coarctaţie cardiovascular de aortă • tetralogie Fallot • defect de sept atrial, defect de sept ventricular • hipoplazie ventriculară stângă Sistem • colestază digestiv • atrezia căilor biliare intrahepatice • căi biliare extrahepatice involuate Sistem • displazie renală, chiste renale urogenital • mezangiolipidoză renală Sistem • retard mintal moderat, tulburări de vorbire nervos • absenţa reflexelor tendinoase profunde Status • hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, biochimic • transaminaze crescute, teste hepatice funcţionale anormale Creşterea • retard somatic şi dezvoltarea matice şi a surdităţii la tabloul clinic particular sindromului AGS cresc suspiciunea unei deleţii cromozomiale indicând analiza citogenetică şi testul FISH pentru regiunea 20p12. Datorită afectării multisistemice este necesară o evaluare multidisciplinară care să includă: consult genetic, consult gastroenterologic, cardiologic, oftalmologic, nutriţionist, psiholog, imunolog. Controlul cardiac şi gastroenterologic regulat sunt esenţiale pentru monitorizarea complicaţiilor cardiace şi hepatice şi pentru aprecierea corectă a necesităţii transplantului hepatic şi a intervenţilor corectoare cardiovasculare. Sindromul Alagille se caracterizează printr-o ereditate autozomal dominantă dar cu expresivitate înalt variabilă. 50- 70% din cazuri apar secundar unei mutaţii de novo. Părinţii aparent sănătoşi ai unui individ afectat trebuie investigaţi hepatic, cardiac, radiologic, oftalmologic şi evaluaţi de către genetician în privinţa dismorfismului facial. Dacă la un pacient se identifică mutaţia în gena JAG1 atunci se recomandă testarea moleculară a părinţilor acestuia. Identificarea prin testul FISH a microdeleţiei 20p12 trebuie urmată de studiul citogenetic molecular al părinţilor pacientul afectat. Dacă testul FISH al pacientului este negativ nu se recomandă testarea FISH a părinţilor. Un părinte afectat are un risc de 50% de a mai avea copii afectaţi. Dacă unul din părinţii unui individ afectat este FISH pozitiv pentru microdeleţia 20p12 sau pozitiv pentru mutaţia JAG1 se indică evaluarea citogenetică moleculară sau moleculară a fraţilor aparent sănătoşi. Dacă părintele unui individ afectat nu are trăsături clinice ale AGS şi este FISH negativ, există un risc mic de recurenţă datorită prezenţei posibile a unui mozaicism germinal. Un individ afectat are un risc de recurenţă 50%, iar manifestările sale clinice nu sunt predictive pentru severitatea manifestărilor la descendenţii afectaţi. Dignosticul prenatal este posibil în cazul familiilor în care diagnosticul indivizilor afectaţi a fost confirmat molecular sau prin test FISH. Ecocardiografia fetală poate detecta anomalii structurale cardiace, o ecocardiogramă normală neexcluzând diagnosticul. Confirmarea acestuia se poate face la 10-12 săptămâni de gestaţie prin puncţia vilozităţilor coriale sau la 16-18 săptămâni prin amniocenteză şi efectuarea de test FISH sau analiza mutaţională JAG1. Testele pot preciza existenţa defectului cromozomial sau genic dar nu pot fi predictive pentru momentul apariţiei sau pentru gradul de severitate BIBLIOGRAFIE 1. Eldadah ZA, Hamosh A, Biery NJ, Montgomery RA, Duke M, Elkins R, Dietz HC Familial Tetralogy of Fallot caused by mutation in the jagged1 gene. Hum. Mol. Genet. 2001; 10:163-9. 2. Emerick KM, Rand EB, Goldmuntz E, Krantz ID, Spinner NB, Piccoli DA. Features of Alagille syndrome in 92 patients: frequency and relation to prognosis. Hepatology. 1999; 29:822-9. 3. Giannakudis J, Ropke A, Kujat A, Krajewska- Walasek M, Hughes H, Fryns JP, Bankier A, Amor D, Schlicker M, Hansmann I. Parental mosaicism of JAG1 mutations in families with Alagille syndrome. Eur. J. Hum. Genet.2001; 9:209-16. 4. Jung C, Driancourt C, Baussan C, Zater M, Hadchouel M, Meunier-Rotival M, Guiochon-Mantel A, Jacquemin E. Prenatal molecular diagnosis of inherited cholestatic diseases. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2007 Apr;44(4):453-8. 5. Kamath BM, Bason L, Piccoli DA, Krantz ID, Spinner NB. Consequences of JAG1 mutations. J. Med. Genet. 2003; 40:891-5. 6. Kim BJ, Fulton AB.The genetics and ocular findings of Alagille syndrome. Semin Ophthalmol. 2007 Oct-Dec;22(4):205-10. Bibliografia completă o puteți găsi pe www.stetoscop.ro stetoscop 35
Page 1: Evenimente medicale martie-iulie 20
Page 4 and 5: Evenimente Data Manifestarea Locul
Page 6 and 7: Evenimente Medicală România 7-9 m
Page 8 and 9: Din prima etapă a aplicării sale
Page 10 and 11: Diagnostic Date generale. Pentru a
Page 12 and 13: Impact Rolul metodelor non-invazive
Page 14: Impact FibroScan Elastrografia hepa
Page 17 and 18: Fig.1(OCT 2D/ Foto color) Fig.2 (OC
Page 19 and 20: MEDICINA INTERNA Evaluarea pacientu
Page 21 and 22: cina Interna I - Nefrologie, Spital
Page 23 and 24: tahicardie, vasoconstricţie cutana
Page 25 and 26: si mai specifica decat imaginile ob
Page 27 and 28: SIMVACARD® 40 mg reduce semnificat
Page 29 and 30: Prezentare de caz: Prezentăm cazul
Page 31 and 32: Al XI-lea Simpozion al Sectiunii Ro
Page 33: Figura 2. Baza de date în InStat.

S84:Layout 1 - Stetoscop

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?