Gabriela Glăvan - MemoriaBanatului.ro

de tip literar şi a instituţiilor care susţin acest tip de
practică memorială;
D. identificarea, descrierea succintă şi sistematizarea
textelor literare cu funcţie de recuperare memorială a
Timişoarei.
A. În această primă etapă, conceptele fundamentale ale
cercetării (memorie, practică memorială, cultură urbană,
identitate culturală, multi- şi interculturalitate, literatură confesivă
etc.) au subîntins o arie problematică şi o bibliografie nu doar
vaste în sine, ci şi plasate într-un amplu câmp interdisciplinar
(antropologie culturală, istorie, sociologie, psiho-sociologie,
teorie literară, istoriografie literară). Am avut în vedere şi o
bibliografie suplimentară, solicitată de specificul cercetării
noastre asupra textelor de factură literară care conservă memoria
citadină. (Assunto, R. 1988, Bhabha, H. 1990, De Certeau, M.,
Giard L., Mayol P., 1990, Eco, U. 1997, Hammon, P.1981,
Simay P. (ed.) 2005, Ricoeur, P. 1991, Stierle, K. 2001, Wirth-
Nesher, H. 1996, Westwood S., Williams J. (ed.) 1997).
Aceste din urmă repere bibliografice au făcut obiectul
unor dezbateri teoretice în cadrul micro-colectivului nostru,
referitoare la specificul discursiv al textelor în proză pe care urma
să le identificăm, cu precizarea câtorva probleme de fond:
memorie veritativă/imaginar al memoriei în cazul textelor literare,
text memorial asumat ca atare (confesivitate)/ text memorial
„oblic”, frontierele şi specificităţile literaturii subiective selectate
pentru proiect (jurnale, memorii, romane/ nuvele/ povestiri/ schiţe
autobiografice, corespondenţă, reportaje literare), strategiile
discursive ale autoficţiunii, relaţia roman/spirit citadin, „figurile”
oraşului într-un text literar: toposuri, ţesut social, imaginar cultural
etc., modalităţi narative, descriptive, analitice de tematizare a
citadinului (de la tradiţia realistă la inovativitatea postmodernă)
etc.
17