Gabriela Glăvan - MemoriaBanatului.ro

de înfiinţare a unor instituţii de învăţământ superior laic la
Timişoara au o îndelungată tradiţie; ele sunt însă fie respinse,
fie tergiversate în hăţişuri birocratice de centrul autorităţii
politice (în 1930, Bucureştiul, iar înainte de 1918/1919 – Viena
şi Budapesta). Abia în anul 1944 se dă un răspuns concret
numeroaselor memorii făcute de elita intelectualităţii timişorene:
este semnat de către Regele României decretul-lege de înfiinţare
a Universităţii de Vest din Timişoara, care ar fi trebuit să cuprindă
în structura ei şi câteva facultăţi cu profil umanistic. Dar până la
organizarea şi punerea în funcţiune a acestora mai trebuie să
treacă aproape 10 ani. Pentru a aduce în contemporaneitate
bilanţul educaţional timişorean, să menţionăm că în anul 2000 în
Timişoara funcţionează 47 de şcoli primare şi gimnaziale şi 34
de licee (între care liceul german “Nikolaus Lenau”, liceul maghiar
“Bartók Béla”, liceul sârb “Dositei Obradovici”, liceul francez
“Jean Louis Calderon”, liceul englez “William Shakespeare”,
precum şi licee cu linii de predare în spaniolă şi italiană). Li se
adaugă un important centru universitar, cu patru universităţi de
stat, care în anul 2000 însumau 30 de facultăţi, cu peste 150 de
specializări. Numărul studenţilor din reţeaua academică de stat
depăşeşte cifra de 30.000, iar numărul cadrelor didactice se
apropie de 3000.
Un studiu asupra evoluţiei învăţământului superior
umanist din Timişoara are o relevanţă deosebită pentru formarea
unui segment semnificativ al autorilor pe care cercetarea
noastră îi vizează (peste 50), pentru profesionalizarea acestora,
dar şi a publicului. Prin apariţia în 1956 a Facultăţii de Filologie
în cadrul Institului Pedagogic de 5 ani (devenit în 1962
Universitatea din Timişoara) a fost creat nucleul învăţământului
umanist academic din Timişoara, care – prin dinamica sa
ulterioară (înfiinţarea secţiilor de limba şi literatura română, a
secţiilor de limbi străine şi, după 1989, a facultăţilor/secţiilor de
filozofie, istorie, artă dramatică, teologie) a consolidat
învăţământul filologic şi a creat cadrul de înfiinţare a
învăţământului filosofic, artistic, teologic. Astfel a putut fi
30