cuprins

QUO VADIS?proteja tot ce este viu, ocrotit de Providenþã. Noua eticã umanã prevede un comportament adecvat faþã de toatecreaturile Naturii ºi ale lui Dumnezeu – plante, animale ºi microorganisme, un comportament civilizat asemeneacelui al omului faþã de om. Aceasta înseamnã a fi curat atît prin gînduri cît ºi prin fapte ºi cuvînt. Fiindcã aceste treilucruri reprezintã o vrere a Celui de Sus, o reflecþie naturalã a Sfintei Treimi. Acestea sînt poruncile Mîntuitorului,porunci simple, univoce ºi foarte uºor de îndeplinit! Fãrã mari sforþãri. Eu unul nu iert doar trei lucruri: trãdarea luiDumnezeu, trãdarea Naturii ºi, nu în ultimul rînd, trãdarea mamei care te-a nãscut. Un om cu adevãrat curat nu poatecomite aceste pãcate.Un om curat într-o þarã curatã semnificã curãþenia, prosperitatea Naturii, favorizatã ºi pãstratã de un om cult,civilizat, bine instruit ºi educat, instruirea ºi educaþia ecologicã fiind parte integrantã a culturii general umane. Aceastãsintagmã nu este o simplã lozincã, ca multe altele, ci un imperativ al civilizaþiei mileniului III ºi al tuturor timpurilor.O þarã fãrã deºeuri, cu o productivitate biologicã susþinutã a ecosistemelor naturale (pãdurilor, apelor etc.) ºi acîmpurilor agricole. O þarã curatã cu o naturã curatã, cu un popor curat la minte, trup ºi suflet.Un om curat într-o lume curatã înseamnã ca fiecare dintre noi, din cei cca 5,5 mlrd de inºi de pe Terra, sã aibão planetã curatã, fãrã deºeuri, fãrã substanþe toxice, fãrã droguri, fãrã terorism ecologic (biologic), fãrã hoþi ºi ucigaºi,fãrã distrugãtori de naturã, de viaþã, deci fãrã anticriºti. O planetã prosperã, cu oameni prosperi, cu o adevãratãdezvoltare umanã durabilã.Consemnare: Mariana VATAMANU-CIOCANUFormarea conºtiinþei ecologice –imperativ al timpuluiNicu VREDNICMinisterul Ecologiei, Construcþiilor ºi DezvoltãriiTeritoriuluiFormarea conºtiinþei ecologice a constituit dintotdeaunao condiþie sine qua non pentru dezvoltareaeconomicã a þãrilor avansate, spre deosebire de fostelestate socialiste, unde ecologia era totalmente negatã caºtiinþã, populaþia fiind antrenatã în ample activitãþi deschimbare a landºafturilor ºi a ecosistemelor. Pe parcursulmai multor decenii s-au implementat proiecte dintrecele mai bizare: schimbarea cursului rîurilor, desecareabãlþilor ºi mlaºtinilor. Ca urmare, ne-am ales cu ...sãrãturi în loc de terenuri irigabile ºi cu stepa Bugeaculuibrãzdatã de canale. Un asemenea proiect – canalulDunãrea-Nistru, cu desecarea bãlþilor Rãutului, Prutuluiºi Nistrului, care a adus prejudicii irecuperabile mediului– a fost adoptat ºi realizat fãrã a se lua în consideraþieopinia publicã.„Nu mai avem dreptul moral sã aºteptãm daruri dela naturã, sarcina noastrã este sã le luãm de la ea cuforþa”, aceste cuvinte ale savantului Ivan Miciurin,justificate întrucîtva cu referire la Rusia, nicidecum nuau dreptul la viaþã în condiþiile noastre. Respectivulpostulat, care ne-a fost impus, a direcþionat conºtiinþaecologicã, modificînd-o. Ca rezultat, astãzi avem rîuricu apã moartã, izvoare de la care a rãmas numai numele,pãduri fãrã vieþuitoare etc.Relansarea economico-socialã a republicii noastreeste posibilã doar prin asigurarea unei dezvoltãri durabilea societãþii, care, dupã pãrerea noastrã, ar trebui sã sebazeze ºi pe o conºtiinþã ecologicã adecvatã. Formareaactivismului ecologic, implicarea populaþiei în rezolvareadiverselor probleme ce þin de domeniul protecþieinaturii constituie, de fapt, o necesitate vitalã ºi o condiþieprioritarã. De modul de soluþionare a problemelor demediu depind, în mare, nu numai succesele obþinute îndomeniul respectiv, ci ºi sãnãtatea fizicã ºi spiritualã asemenilor noºtri. Cetãþenii republicii, pe lîngã dreptul laun mod de viaþã sãnãtos, mai au consfinþit prin Constituþieºi dreptul la un mediu sãnãtos, dar aceste dezideratenobile nu-ºi vor gãsi realizare atîta timp cît vor persistatendinþele nihiliste ce au cuprins în anii 80-90 ai secoluluitrecut toate pãturile sociale. Ele au provocat nunumai starea de crizã social-economicã, dar ºi lacune ireparabileîn conºtiinþa civicã, moralã ºi în comportament,au acutizat problemele de protecþie a mediului.De fapt, putem vorbi de o nouã tendinþã în mentalitateaºi comportamentul uman – indiferenþa faþã desoarta naturii, strîns legatã de nihilismul ecologic –rezultat al celui mai veritabil analfabetism ecologic, careDidactica Pro..., Nr.6(22) anul 2003“UN OM CURAT ÎNTR-O ÞARÃ CURATÃ ÎNTR-O LUME CURATÃ...”11