ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.37 - 7 Septembrie - 13 Septembrie 2016

ANUL II • NR. 37 • 7-13 septembrie 2016
Preț: 1 Leu • Apare miercuri
www.clujmanifest.ro
Fără număr de la marele Boc
Consiliul local Cluj-Napoca
a aprobat alocarea
unei sume de aproximativ
4 milioane de
euro pentru extinderea
Sălii Polivalente. Folosind
un pretext foarte
bun, competiția Eurobasket
2017, consilierii
locali au alocat 16
milioane de lei pentru
modernizarea unei săli
proaspăt inaugurate.
Nimeni nu a considerat
că trebuie oferite explicații
de ce ”bijuteria
orașului” nu a fost
construită astfel încât
să poată găzdui și
competiții internaționale,
așa cum de altfel
se lăuda primarul Emil
Boc la inaugurare.
pag. 3
DNA, ca la carte
Monstrul energetic de la
Tarnița, un proiect eșuat
Statul român a cheltuit 3,5 milioane de euro pentru un
proiect care nu s-a mai materializat niciodată. Patru
studii de fezabilitate făcute fără finalitate. În tot acest
timp, angajații de la compania de stat de pe Calea
Victoriei care coordonează de la 500 km proiectul de la
Cluj încasează salarii de peste 1.000 de euro pe lună.
pag. 7 pag. 4-5

CLUJ MANIFEST
2 Pamflet
Mai avem nevoie și de iarbă?
O vorbă spune: „până-aci e Clujul, dincolo
e Mănăştur”. Duminică am zis: „pânăaci
e fotbal, dincolo Untold”. Cu toate
că suflarea clujeană s-a strâns cu mic cu
mare: Untold a trimis 30 de voluntari să
facă ce-o fi nevoie, firma de pază paznici să
nu vină porumbeii să mănânce seminţele,
organizatorii oameni cu găleata să arunce
iarbă să arate bine la televizor, gazonul a
fost tot untold – de nepovestit nici măcar
nepoţilor. Aşa a apărut o profesie nouă în
fotbal pe lângă cunoscuţii din vechime:
masori, magazioneri, preparatori,
antrenori, fotbalişti şi mai nou-aduşii
de Daum analişti video, aceea de om cu
găleata. Deşi am încercat din răsputeri
să aflăm de la proaspăt profesionalizaţii
aruncători de iarbă proaspătă dacă e
cosită de primarul Boc, n-am aflat. Tot
răul spre bine! Bine că n-a crescut iarba
prea mare că trebuia să aducem caprele
şi oile de la Ţaga şi ne auzeam vorbe.
Plus că am fi stârnit ura organizaţiilor de
protecţie a animalelor, că mănâncă iarbă
netestată, ba chiar a Greenpeace care şi-ar
fi putut intitula protestul Green Grass. Se
spune că un rău-voitor ar fi cerut înaintea
meciului să se pună la difuzoare piesa lui
George Nicolescu – Mai avem nevoie
şi de iarbă, dar un voluntar Untold s-a
revoltat spunând că Cenaclul lui Păunescu
consuma mai multă iarbă decât festivalul
electro. Bine-înţeles că se referea la gazon.
Aşa că a rămas ca în tren (personalul Cluj
– Câmpia Turzii) şi s-au intonat numai
imnurile naţionale. Vorbind şi despre meci,
şi el a fost de nepovestit. Penaltiul ratat al
lui Stanciu a bucurat muntenegrenii (mai
ceva decât la obţinerea independenţei în
2006) şi inamicii primarului Boc că nu
l-au putut vedea din nou cu nevasta pe
umeri. Ratarea a întristat toţi microbiştii
din ţară, suporterii lui U (şi aşa supăraţi că
tălpile şi crampoanele naţionale au călcat
la încălzire pe iarba CFR-ului) şi prietenii
primarului că nu l-au putut vedea din
nou cu nevasta pe umeri. Altfel, suntem
abia la începutul campaniei de calificare
şi a campaniei de însămânţare a ierbii.
Dacă la prima campanie avem un neamţ
(şi am rezolvat vorba aceea „ce păcat că
n-avem nemţii noştri…”), la iarbă o să
avem răbdare că până la urmă o să crească
singură. Doar n-o să ne apucăm acum să
tăiem frunze la câini (a se citi dinamovişti)!
După ce am jucat cu Danemarca pe nisip,
Franţa pe noroi şi Muntenegru pe tăpşan,
mai rămâne să jucăm cu Polonia pe
nisip marţian înnămolit şi însămânţat cu
smocuri de iarbă. Aşa ne calificăm! Hai
România!
BELPHER-GOL
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU (colaborator)
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri

CLUJ MANIFEST
Local 3
Sala Polivalentă mai primește
16 milioane de lei de la Boc
Consiliul local Cluj-Napoca a aprobat alocarea unei sume de
aproximativ patru milioane de euro pentru extinderea Sălii
Polivalente. Folosind un pretext foarte bun, competiția Eurobasket
2017, consilierii locali au alocat 16 milioane de lei pentru modernizarea
unei săli proaspăt inaugurate.
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca va fi
extinsă la capacitatea de 9000 de locuri
pentru a putea găzdui în 2017 o grupă
a Campionatului European de baschet.
Desigur că tot orașul susține un asemenea
eveniment, însă atitudinea consilierilor,
a primarului și a directorului Sălii
Polivalente este de condamnat. Nimeni nu
a considerat că trebuie oferite explicații de
ce ”bijuteria orașului” nu a fost construită
astfel încât să poată găzdui și competiții
internaționale, așa cum de altfel se lăuda
primarul Emil Boc la inaugurare. Sigur,
vom avea competiții europene, dar pentru
asta clujenii mai plătesc 16 milioane de
lei. Consilierul local PSD, Dan Morar, a
încercat sp obțină o explicație, dar a fost
repede pus la punct de președintele de
ședință, Florin Stamatian. ”Mi-ar fi plăcut
ca pe domnul Rusu să îl vedem mai des
în plen, la fel cum pentru orice regie
sau companie unde suntem acționari se
obișnuiește să vină câte un reprezentant
în plen, și Polivalenta ar fi bine să nu
se mai ascundă și să vină în plen să ne
cunoaștem măcar. Nu știu câți dintre
colegii din noua legislatură îl cunosc pe
directorul interimar al Polivalentei. Când
a fost depus dosarul de candidatură se știa
de invetiția de 4 milioane de euro? Ca și
proiect, ca și eveniment, nu avem nicio
problemă să suținem acest proiect. Și eu
ca și fost jucător de baschet aș fi încântat
să văd echipe de top din Europa la Cluj
Napoca”. ”Din poziția de cetățean al
Clujului, chiar dacă am știut sau n-am știut
înainte că trebuie mărită capacitatea sălii
pentru un astfel de eveniment, capacitate
care va fi folosită pentru o mulțime de
astfel de evenimente, aș fi votat cu ambele
mâini și aș fi cerut eu să se mărească sala.
Este o cerință a organizatorilor și pe baza
unui deviz. Doriți să vedeți proiectul, o
să îl primiți. Este indiferent dacă s-a știut
înainte, sau s-a știut după. Dacă dorim să
anulăm, anulăm evenimentul”, i-a răspuns
Stamatian. Ulterior Stamatian i-a solicitat
lui Emil Boc să îi răspundă lui Dan Morar,
însă acesta nu a luat cuvântul. ”Azi noi
votăm un proiect ce va aduce o cheltuială
de 4 milioane de euro, nu avem niciun
reprezentant al sălii în fața Consiliului
local, proiectul a fost pus ca suplimentare
pe ordinea de zi. Cum am putea noi să ne
fundamentăm acest vot, pe baza la ce? Noi
suntem de acord cu acest eveniment, dar
nu știm dacă se știa exact și mai mult nu
avem pe ce să ne fundamentăm votul. Așa
putem să generăm orice proiect care pare
interesant pentru oraș, să nu îl susținem
cum trebuie și consilierii PSD care sunt
doar patru să îl voteze. În patru ani de
zile este pentru prima dată când nu se
răspunde unui consilier local la o întrebare
de bun-simț” a încheiat Dan Morar. Cu o
opoziție slabă, doar Dan Morar încercând
fără succes să obțină explicații, nefiind
suținut de colegii săi, mașinăria de
vot PNL condusă de Emil Boc a votat
cheltuirea a 4 milioane de euro din
bugetul local. Nimeni nu se opune unor
proiecte importante pentru oraș, însă banii
trebuie alocați transparent, pe proiecte
bine-fundamentate, iar acest lucru este o
obligație a Consiliului local. Majoritatea
covârșitoare din Consiliul local nu trebuie
să îi facă pe consilieri să se comporte
ca și cum nu ar trebui să ofere explicații
pentru modul în care sunt cheltuiți banii
clujenilor. În referatul de fundamentare
a proiectului, se specifică faptul că în
Manualul Eurobasket sunt menționate
condițiile care trebuie să le îndeplinească
Sala Polivalentă în vederea organizării
acestui eveniment. Sala Multifuncțională
de sport din Cluj-Napoca a fost finalizată
în 2014 și are o capacitate de 7272 de
locuri în timpul competițiilor sportive.
În urma selecțiilor pentru Campionatul
European de baschet-FIBA Eurobasket
2017, s-a câștigat organizarea unei
grupe. În vederea asigurării capacității de
aproximativ 9300 de locuri, sunt necesare
unele modificări la interiorul sălii de sport
pentru a pune la dispoziția organizatorilor
spațiile și facilitățile necesare conform
manualului FIBA Eurobasket 2017.
Prin soluția propusă, la etajul trei se vor
amplasa patru rânduri de scaune. Pentru
accesul la locurile adiționale este necesară
amplasarea a două scări de acces care
pornesc de la nivelul etajului doi și urcă
șa nivelul trei, accesul fiind pe terasă,
undevor fi închise cu o structură metalică
ușoară. La nivelul parterului gradenele
retractabile de trei rânduri, respectiv cele
de 12 rânduri, se vor strânge sub gradenele
de beton, iar în locul lor se vor instala alte
gradene fixe, dar demontabile, pe structură
metalica, cu mai multe rânduri. Valoarea
totală a investiției se ridică la suma de
16,2 milioane de lei fără TVA.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
4 Economic
Monstrul energetic de la
Tarnița, un proiect eșuat
Statul român a cheltuit 3,5 milioane de euro pentru un proiect care
nu s-a mai materializat niciodată. Patru studii de fezabilitate făcute
fără finalitate. În tot acest timp, angajații de la compania de stat de
pe Calea Victoriei care coordonează de la 500 km proiectul de la
Cluj încasează salarii de peste 1.000 de euro pe lună.
“Proiectul Tarnița-Lăpuștești nu mai este
de actualitate. La un moment dat se vorbea
despre un interes din China, însă acest
lucru nu s-a mai concretizat”, sintetizează
Vasile Drînda, președintele sindicatului
Hidroenergetica din Cluj. Dacă la finele lui
2014, societatea pe acțiuni Hidro Tarnița,
cu obiect de activitate producția de energie
electrică, avea numai 7 angajați, în 2015
numărul lor ajungea la 16, iar cheltuielile,
aceleași cu veniturile, urcau de la 3,1 la
4,4 milioane de lei. Firma are sediul pe
Calea Victoriei din București, deși merge
pe Calea Eșecului. Un angajat de la Hidro
Tarnița a avut anul trecut, în medie, un
câștig lunar brut de 7.564 lei, dar după o
mică ajustare, în 2016 vor câștiga 6.500
de lei brut. “Angajații societății nu au,
potrivit contractului de muncă, alte
bonificații. Având în vedere că gestionează
activități necesare derulării unui proiect
a cărui valoare este estimată la 1 miliard
de euro, societatea de proiect este nevoită
să funcționeze cu specialiști de înaltă
calificare. Până la semnarea contractelor
de atribuire, angajații societății nu au
locurile de muncă garantat”, a justificat
conducerea Ministerului Economiei.
Sarabanda investițiilor inutile
La începutul anului, chiar ministrul
Energiei, Victor Grigorescu, a cerut oprirea
proiectului, printr-un memorandum
înaintat premierului Dacian Cioloș.
Ministrul reevaluează și alte proiecte ce
au consumat resurse mari, fără rezultat:
reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, grupul
energetic de la Rovinari, cablul submarin
de export al energiei spre Turcia. Ultima
informație emisă de Hidro Tarnița e anunțul
de selecție din etapa “de precalificare a
investitorilor interesați în participarea
la dezvoltarea proiectului strategic de
interes național centrala hidroelectrică cu
acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița-
Lăpuștești”. Lista cuprindea trei consorții
formate din firme cu nume imposibile:
China Gezhouba Group Company Limited
și Wu Lingpower Corporation Limited;
China Huadian Engineering și Guizhou
Wujiang Hydropower Development;
Huaneng Lancang River Hydropower
și Hydrolancang International Energy.
“Urmează etapa de negociere a ofertelor
preliminare și neangajante. CHEAP este
un proiect strategic de interes național,
o investiție în securitatea energetică a
României”, declara Ovidiu Demetrescu,
fostul director. De atunci nu s-a mai
întâmplat nimic. Adică de un an.
Administratorul judiciar a spus stop joc
Acum ca director general figurează Ion
Badea, iar ca manager de proiect, Cătălin
Popescu. Între timp compania mamă,
Hidroelectrica, a intrat în insolvență, iar
Prefectul Clujului, Gheorghe Vușcan:
“Proiectul a intrat în linie dreaptă și nu mai poate fi întors. Prețurile
terenurilor vor crește pentru că zona se va dezvolta, va deveni una
turistică, prin apariția noului lac de la Lăpuștești”.
administratorul judiciar Euro Insol, condus
de avocatul Remus Borza, a aruncat
proiectul la coș: era vremea tăierilor de
cheltuieli și a rezilierii contractelor uriașe
cu “băieții deștepți” din energie. Vânzarea
de energie la prețurile din contracte a
generat pentru Hidroelectrica, în 2006-
2012, o pierdere de 1,1 miliarde de euro.
Conform procedurii de selecție, cele trei
consorții care au îndeplinit criteriile de
precalificare la proiectul de la Cluj puteau
participa la următoarele etape, deci să fie
invitați la rundele de negocieri preliminare
și neangajante, pe baza ofertelor depuse.
După finalizarea ultimei etape, licitație cu
ofertă închisă în plic sigilat, trebuia să se
desemneze câștigătorul, care să intre în
acționariatul Hidro Tarnița. CHEAP este
denumit “obiectiv strategic de interes
național, cu rol esențial pentru echilibrarea
Sistemului Energetic Național (SEN)”.
Investiția de la zero (greenfield) a fost
inclusă, ca proiect prioritar, în programul
de guvernare 2013-2016, precum și în
strategia energetică a României. Proiectul
este localizat la 30 km de Cluj-Napoca,
pe valea râului Someșul Cald, și urma să
contribuie la dezvoltarea economică a țării,

CLUJ MANIFEST
presupunând crearea a 4.000 de locuri de
muncă. Diriguitorii proiectului îl prezintă
pompos pe portalul de internet. “Este
un obiectiv de interes naţional, având în
vedere rolul esenţial pe care îl va avea în
participarea la reglajul frecvenţă-putere
necesar odată cu intrarea în funcţiune a
grupurilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.
Proiectul este esenţial în contextul
existenţei unui portofoliu în creştere
continuă cu producţie necontrolabilă,
care impune instalarea de capacităţi
de echilibrare suplimentare, ce vor fi
retribuite pe pieţe de servicii tehnologice
de sistem, pieţe de capacităţi, dar şi pe
piaţa de echilibrare”.
Economic 5
Statul vrea investiții, dar n-are bani
Strategia prevedea ca la capitalul Hidro
Tarnița să participe, alături de investitorii
interesați, companiile de stat Complexul
Energetic Hunedoara, Societatea de
Administrare a Participaţiilor în Energie,
Nuclearelectrica și Complexul Energetic
Oltenia. Numai că firmele de stat, și așa
înglodate în datorii, nu prea voiau să vină
cu capital. Centrala trebuia realizată în
parteneriat public-privat, prin intermediul
unei companii mixte în care statul să
deţină 51% din acţiuni, iar investitorul
să aibă 49% din titluri şi posibilitatea să
contribuie numai prin finanţare directă.
Totuși, guvernul a ajuns în blocaj de
soluţii care să asigure finanţarea doar
prin intermediul companiilor de stat din
energie. Hidro Tarniţa a fost înfiinţată
cu un capital social de 115.000 lei şi
cu doi acţionari, Complexul Energetic
Hunedoara şi Electrica, iar capitalul
trebuia majorat cu 75,6 milioane lei, prin
emiterea de acţiuni către Nuclearelectrica,
Romgaz şi CE Oltenia (câte 8,9 milioane),
Hidroelectrica (31,3 milioane), CE
Hunedoara şi Electrica (câte 8,8 milioane).
Declarațiile politice, vorbe în vânt
Prefectul Clujului, Gheorghe Vușcan, se
arăta convins acum doi ani că lucrările
vor începe după selectarea investitorilor,
lucru care nu s-a mai întâmplat. “Proiectul
a intrat în linie dreaptă și nu mai poate fi
întors. Prețurile terenurilor din zonă vor
crește pentru că aceasta se va dezvolta, va
deveni una turistică, prin apariția noului
lac de la Lăpuștești. Numărul locurilor de
Istoricul unui proiect eșuat
muncă în perioada construirii obiectivului
va fi de 4.000 și mai mic în perioada
exploatării centralei”. Retrocedările
ar fi vizat 200 ha, majoritatea pe
teritoriul comunei Râșca.Senatorul
clujean Alexandru Cordoş s-a adresat
Ministerului Energiei cu privire la stadiul
proiectului. În 2013, a avut o întrevedere
cu reprezentanții China Gezhouba Group
International Engineering, urmată de
o vizită informativă în Cluj. „Proiectul
va contribui semnificativ la echilibrarea
sistemului energetic național, precum și
• 1975-1985. Se fac primele analize, fiind reținute 17 locaţii favorabile.
• 1985-1988. S-au concretizat opţiunile spre bazinul Someşului Cald, unde lacul
de acumulare Tarniţa putea îndeplini rolul de rezervor inferior.
• 1988-1994. Au fost solicitate cereri de ofertă de la Ansaldo GIE (Italia), Toshiba
(Japonia), Alsthom-Neyrpic (Franţa), Hitachi (Japonia), Mitsubishi (Japonia).
• 1994. ISPH elaborează studiul de fezabilitate pentru CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti.
• 1999-2000. Electric Power Development (Japonia) a realizat un nou studiu, în
baza unui grant acordat de guvernul japonez.
• 2007. IPA/ Verbund/ Poyry face un studiu de fezabilitate în cadrul unui program
al Băncii Mondiale, bazat pe soluţiile propuse de ISPH şi EPDC, cu modificări.
• 2008. ISPH actualizează studiul de fezabilitate.
• 2009. Guvernul aprobă un memorandum privind realizarea obiectivului, ce nu
mai produce efecte juridice în prezent.
• 2010. Este angajat un consorțiu de consultanți pentru atragerea investitorilor, cu
Deloitte, BCR, HydroChina ZhongNan. În 2014, contractul nu mai este prelungit.
• 2013-2014. Guvernul încheie alte trei memorandumuri pentru realizarea
obiectivului.
• 2013. Este înființată Hidro Tarnița, în scopul implementării proiectului.
• 2014. ISPH actualizează studiul de fezabilitate elaborat în 2008
la dezvoltarea economică a județului Cluj.
Realizarea acestui proiect va conduce la
producerea de energie electrică ieftină”,
declara Cordoș. Centrala era prevăzută
cu patru grupuri reversibile, turbinăpompă,
cu o putere instalată de 4x 250
MW, construcţia fiind preconizată în 5-7
ani. Capacitatea lacului superior a fost
proiectată la 10 milioane mc. Investiţia
necesară pentru racordarea la SEN
includea liniile de la Tarniţa la Gădălin
și Mintia, celule noi în staţiile Gădălin
şi Mintia, staţie de evacuare a puterii
de la CHEAP, care să fie asigurată de
Transelectrica. CHEAP avea rol strategic
de repunere în funcţiune a SEN în caz de
colaps, să furnizeze servicii energetice
în ţări vecine, să reducă din consumul
de combustibili fosili, să echilibreze
din investițiile cu caracter necontrolabil
în surse regenerabile (eolian, solar), să
furnizeze energie electrică în vestul a
României, cu deficit de producţie, să
producă energie ieftină şi nepoluantă.
Călin Poenaru
Remus Borza, director Euro Insol:
“Nu avem nevoie de Tarniţa-Lăpuștești şi nici de unităţile
3 şi 4 de la Cernavodă. Putem construi centrale mai mici, mai puţin
costisitoare şi mai rentabile”.

CLUJ MANIFEST
6 Local
Penitenciarul Gherla inaugurează
o secţie terapeutică pentru femei
Nu doar judecătorii şi procurorii stau înghesuiţi în palatul lor.
Deţinuţii ar mai avea şi ei nevoie de încă o treime din capacitatea
actuală a penitenciarelor. Încolţiţi de Uniunea Europeană, care
stoarce prin Curtea Europeană a Drepturilor Omului bani grei
de la Statul Român, pentru despăgubirea deţinuţilor nemulţumiţi
de condiţiile de cazare, ministrul Justiţiei a început o campanie
naţională de dezbateri, pentru căutarea de soluţii la îmbunătăţirea
standardului din închisori. Ministrul s-a arătat satisfăcută de ceea
ce a găsit la Cluj, deţinuţi muncitori şi un centru finalizat de terapie.
Ministrul Raluca Prună a felicitat
conducerea penitenciarului din Gherla,
în decursul dezbaterii publice de la Cluj,
pe care a dat-o ca model pentru toate
celelate unităţi din structura naţională.
Motivu oficial al deplasării ministrului
la Cluj a fost angajarea în muncă a
mai mutor deţinuţi, spre deosebire de
alte penitenciare din ţară. Una dintre
realizările echipei de la Gherla, despre
care s-a vorbit doar pe şoptite, pentru a nu
strica surpriza inaugurării, este şi secţia de
terapie pentru femei cu probleme psihice,
a cărei panglică va fi tăiată oficial la
sfârşitul lunii. Prezentăm în continuare în
exclusivitate, câteva detalii legate de acest
proiect. După cum ne-a precizat ministrul
Raluca Prună, centrul de terapie este unic
în România pentru femei cu tulburări
de personalitate, depresie şi anxietate,
alte unităţi similare din ţară având alţi
beneficiari. „Va fi un centru de terapie doar
pentru femei”, ne-a confirmat ministrul
Raluca Prună. Potrivit comisarului şef
Ioan Bătinaş, comandantul închisorii din
Gherla, centrul de terapie s-a realizat în
decurs de doi ani şi jumătate, în spaţiul
fostului atelier de tâmplărie, modernizat
cu fonduri norvegiene după modeul din
Penitenciarul Bredtveit, în valoare de 1,2
milioane euro. „Veţi vedea la Gherla o
unitate unică la un standard utramodern”,
ne-a dezvăluit Bătinaş. Bătinaş ne-a mai
relatat faptul că a demarat activitatea de
selectare a celor 60 de deţinute care vor fi
aduse la Gherla, din toată ţara, începând
de luna viitoare.
Sociologul Eugen Băican, profesor de la
UBB ne-a declarat că aducerea deţinutelor
cu astfel de probleme, într-o unitate
de tratament este salutară, deoarece
acestea erau extrem de vulnerabile, în
contact cu restul condamnaţilor. Centrul
terapeutic pentru femei a fost finanţat
printr-un grant acordat de Norvegia
în cadrul Mecanismului Financiar
Norvegian 2009-2014, Programul RO23
Servicii corecţionae, inclusiv sancţiuni
non privative de libertate. Funcționarea
Centrului Terapeutic pentru Femei
Gherla are ca scop acordarea de asistență
specifică persoanelor private de libertate,
în vederea învățării și exersării de noi
abilităţi și responsabilități sociale, a
implicării și participării fiecărei deținute.
Activitățile specifice acestor instrumente
terapeutice includ consiliere individuală
şi de grup, psihoterapie, ateliere educative
specializate, de autogospodărire și
activități recreaționale.
Propuneri de reabilitare a deţinuţilor
Alte soluţii oferite de participanţii la
dezbatere au fost acomodarea treptată
cu libertatea a deţinuţilor, în ultimul
an de detenţie, efectuarea de cursuri de
recalificare profesională cu deţinuţii,
specializarea psihologilor din penitenciare,
pentru preîntâmpinarea suicidului, crearea
de facilităţi fiscale pentru firmele care
angajează deţinuţi, practică a studenţilor
şi masteranzilor spihologi în penitenciare.
Reprezentant Oastea Domnului:
„Deţinuţii să petreacă ultimul an de
închisoare într-un regim de libertate
sau de libertate parţială, în cooperare cu
ONG-urile”.
Psihiatrul Doina Cosma: „Tendinţele
suicidale ar trebui depistate precoce.
Deţinuţii nu se sinucid din cauza
condiţiilor din penitenciar, ci din cauza
problemelor familiale. Aproape în fiecare
închisoare se înregistrează anual câte un
suicid”.
Mihai Gâlcă, preşedinte Judecătoria
Gherla: „Schimbarea destinaţiei unor
unităţi militare dezafectate. Desfiinţarea
sau mutarea comunităţii de la rampa de
gunoi de la Pata Rât, potenţial ridicat de
infractori”.
Ministrul Raluca Prună: „Judecătorii
să nu mai amâne la nesfârşit cererile de
eliberare anticipată a deţinuţilor”.
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea
Naţională a Penitenciarelor, numărul
persoanelor încarcerate în sistemul
românesc a scăzut în ultimii 12 ani de
la 39.000 de persoane, la circa 28.000,
deficitul fiind de peste 9400 de locuri. În
ultimii 5 ani România a fost obligată să
plătească peste 2,5 milioane euro pentru
condiţiile proaste oferite deţinuţilor, în
special spaţiul mic de 4 mp de persoană,
faţă de 6 mp. Pentru că ridicarea de noi
penitenciare durează peste 5 ani, strategia
pe termen scurt vizează creşterea caacităţii
de cazare, prin transformarea unor
spaţiiexistente, cum este şi cazul centrului
de terapie din Gherla.
Mihai Bacalu

CLUJ MANIFEST
Analiză 7
DNA, ca la carte.
Eliberarea eșaloanelor din MI, spargerea dinastiei intereselor de Grup
În literatura de specialitate conceptul de eliberarea eșaloanelor se
referă la principiul potrivit căruia, în cazul în care instituțiile de un
anumit tip ale statului sunt preluate de o ierarhie dinastică, singurul
mod de curățare al acestora este înlăturarea eșaloanelor doi și unu,
în această ordine.
Raționamentul se bazează pe faptul că
eșalonul 1 “crește” viitorii lideri loiali grupului,
manipulabili și controlabili din eșalonul
2, prin pârghiile promovărilor ilicite.
Aceștia, o dată ajunși în vârful ierarhiei,
vor crea la rândul lor viitori lideri, prin
aceleași pârghii. Eșalonul secnd niciodată
nu va crea viitori lideri atâta timp cât se
află în eșalonul 2, ci doar în momentul în
care acced la putere. Înlăturând întâi eșalonul
secund se asigură ruperea dinastiei,
a preluării pârghiilor de către obedienții
grupului. Apoi, odată înlăturat eșalonul
secund, se poate trece la eșalonul întâi.
Efectul va fi că dinastia obedientă grupului
va rămâne fără oameni controlabili pe care
să îi poată împinge în vârful piramidei.
Astfel, normalitatea revine, hegemonia și
dinastia este întreruptă, la fel și loialitatea
față de grupul de interese. Principiul
este valabil și în cazul în care se dorește
o destructurare completă a unui sistem de
grup de interese. Exemplele sunt multiple.
După războiul civil din China (1927-1936,
1946-1950) Partidul Comunist Chinez,
PCC, a înlăturat ambele eșaloane ale Kuomintang,
de jos în sus. La fel a fost și în
cazul operațiunii Mani Pulite din Italia începutului
anilor 90. Păstrând proporțiile,
asistăm la un scenariu similar și în România,
câmpul de acțiune fiind Ministerul de
Interne și o serie de servicii speciale ale
acestuia. Întâi am asistat la nivel național
la o serie de extrageri din sistem la nivel
național. Ici un comisar, colo un comisar
șef. Care au dat cu subsemnatul pe la DNA
sau alte Parchete pentru te miri ce găinării
ce făceau de rușine uniforma de polițist.
La Cluj, tripleta Păcurar-Mureșan-Pintea
a fost spartă. În cazul chestorului Păcurar,
judecătorii, după sesizarea Ani, au dispus
confiscarea sumei de 254.924 de lei din
averea acestuia, bani pe care fostul șef nu
a putut să îi justifice. Adjunctul Mureșan,
a ieșit la pensie, după ce a fost condamnat
definitiv, cu suspendare, pentru fals și înșelăciune.
Iar celălalt adjunct, Pintea, este
o umbră, fiind tras pe linie moartă. În cazul
celor trei, bineînțeles, nu s-a mers până
la capăt, fiind evidentă pur și simplu intenția
de înlăturare din sistem. Pe chestorul
Ioan Păcurar nimeni nu l-a întrebat CUM
a intrat în posesia celor aproape 60.000 de
euro pe care nu îi poate justifica? Comisarul
șef Alexandru Mureșan, încasează o
pensie de aproape 4.000 de lei deși a fost
condamnat pentru fals și înșelăciune în
timp ce era comisar șef și adjunct de Inspectorat,
iar comisarul șef Cristian Pintea
are mai departe o serie de plângeri penale,
uitate…pierdute…..din partea IPJ Cluj și
IGPR pentru, printre altele, infracțiunii de
divulgare a informațiilor secrete de serviciu
sau nepublice. Oricum, astfel, eșalonul
doi a fost curățat. Parțial. Pentru că
restul eșalonului a fost curățat extrem de
elegant. Este vorba de actualizarea Legii
pensiilor militare de stat, Legea 223/2015,
care a invitat pe mulți vechi mercenari de
grup la o pensionare pe bani frumoși. Iar
cei care nu au înțeles invitația au priceput
apoi ordinul pe unitate. Din nou, o simplă
privire la situația de la Cluj este elocventă.
și nu mă refer aici câtuși de puțin la pensionarea
fostului șef al IPJ Cluj. Numai că
acest eșalon nu s-a născut din spuma mării
și nu a ajuns în vârful structurilor MI din
senin. Și vorbim aici per ansamblu, la nivel
național. Apoi, zilele trecute am asitat
la destructurarea eșalonului unu. Demararea
urmării penale în cazul a 6 foști/actuali
șefi ai DIPI plus a fostului ministru
de Interne a zguduit din temelii grupurile
dinastice de interese din MI. Acuzațiile
sunt absolut halucinante: de la deturnare
de fonduri, delapidare, uz de fals, abuz în
serviciu, până la favorizarea făptuitorului
și obstrucționarea justiției. Sumele în discuție
sunt și ele absolut incredibile: de la
1.300 la 44.000 lei. și, repetăm, vorbim de
șefii Departamentului de Informații și Protecție
Internă !! Mai mult am asistat apoi
la dispunerea de către DNA a efectuării
urmăririi penale față de 18 angajați din cadrul
MAI - Departamentul de Informații și
Protecție Internă (DIPI) în dosarul în care
sunt deja cercetați șase foști șefi ai acestei
structuri pentru fapte privind schimbarea
destinației fondurilor alocate pentru cheltuieli
operative către cheltuieli de protocol.
Cei 18 angajați sunt anchetați pentru
infracțiuni de deturnare de fonduri, delapidare,
abuz în serviciu sub forma complicității,
fals și uz de fals. Și, raportându-ne
din nou la Cluj, în acest tumultul rezonează
greu un nume: Gelu Oltean, fostul șef al
DIPI. Cel care, alături de comisarul Pintea
(fost șef DIPI Cluj) și procurorul șef de la
Parchetul Curții de Apel Cluj, Florin Maghiar,
făcea și desfăcea adjuncți de IPJ, în
timp ce telefonul comisarului Pintea înregistra
tot… Concluzionând, întâi, eșalonul
doi a fost spulberat. Apoi, în scurtul răstimp
oferit eșalonului 1, acesta nu a a mai
avut pe cine pune în punctele cheie fierbinți
în locul celor din eșalonul doi. Asta
pentru că eșalonul secund nu crescuse nimic
în umbra sa, tocmai ei fiind cei crescuți
de șealonul 1, cei meniți a prelua dinastia
intereselor de grup. și, într-un final,
a fost spulberat și eșalonul întâi. Sau, ca și
în cazul DIPI, cele două eșaloane au fost
măturate dintr-o singură mișcare. Rezultatul
se vede: auzita-ți de un Mihai-Cristian
Mărculescu (DIPI) ? Dar de un Ciprian
Miron (IPJ Cluj)?! NU?! Normal! Pentru
că numele nu le e înșurubat în spirala ilicitului
iar noile nume din funcțiile cheie
și fierbinți ale MI provin din eșalonul….
zero! Adică din nici un eșalon, nefiind
produsul eșalonului 1, creațiile manipulabile,
obediente și controlabile ale acestuia.
Și, să fim înțeleși, nici aceste nume
noi nu au apărut din spuma mării. Atâta
tot că nu din laboratoarele roșii de fapte
ilicite ale eșalonului 1, ci din școlile de
peste Atlantic. Până la urmă, o chestie de
alegere….preferăm să ne conducă urmașii
celor școliți la Est sau produsele școlilor
din Vest ori de peste Atlantic. Pentru că în
contextul geopolitici actual, este inevitabil
a avea lideri pregătiți într-o zonă sau
alta… Bineînțeles, toate cele de mai sus
nu au pretenția de a fi adevăr absolut, ci
doar o interpretare a realității din ultimele
luni.
Mihai Petean

CLUJ MANIFEST
8 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Medical 9
Scleroza multiplă, boala
cu o mie de feţe
Cea mai bună definiţie a sclerozei multiple spune multe despre impactul
acestei afecţiuni aspura bolnavilor, iar ireversibilitatea ei este doar unul din
multiplele aspecte legate de afecţiunile conexe acesteia. Despre tot cortegiul
de manifestări medicale şi psihologice ale sclerozei multiple nu am stat de
vorbă, de această dată cu un medic neurolog, ci cu iniţiatoarea Centrului
de Consiliere şi Suport pentru Bolnavii de Scleroză Multiplă, SMile, Stanca
Potra şi cu psihoterapeutul Diana Hener, cea care a pedalat un tur solitar al
României, pentru a cunoaște și interacționa cu cât mai multe persoane cu
scleroză multiplă.
Centrul SMile a apărut în 2013, la scurt
timp după ce iniţiatoarea lui, Stanca Potra
a fost diagnosticată, în urma unui puseu,
cu SM. Centrul este în curs de transformare
în O.N.G., de trei ani s-au desfăşurat
mai multe activităţi, dar grupurile de suport
sunt cele mai importante, terapia de
grup fiind bine primită de cele 15 persoane
care au participat la început.
Pedalând pentru SM
După două luni petrecute pe bicicletă într-un
tur al României, Diana Hener s-a
întors vineri, 2 septembrie în Cluj, iar în
Piaţa Unirii a fost întâmpinată de susţinătorii
săi inimoşi, pacienţi şi membrii de
familie ai bolnavilor de SM din Cluj, reuniţi
în centrul Smile. Povestea începe ca
toate poveştile. Aşadar, a fost odată ca niciodată
o tânără pasionată de psihoterapie,
Diana Hener, care şi-a oferit serviciile de
psihoterapie în regim de voluntariat, către
centrul SMile din Cluj-Napoca, ajungând
să coordoneze un Grup de Suport pentru
comunitatea persoanelor cu SM (scleroză
multiplă) din Cluj. Se întâmpla în 2014,
în perioada de supervizare, similară rezidenţiatului
pentru medici, iar de atunci
numărul celor care veneau în acest grup
se tot mărea. Unii au nevoie de terapie individuală,
alţii de terapie de grup sau de
un grup de suport, iar cea din urmă soluţie
a avut câştig de cauză. Sprijinul familiei
este esenţial, iar grupul vine să completeze
nevoile celui diagnosticat cu SM. Astfel
de centre de consiliere şi suport pentru
SM există doar în Transilvania, la Cluj,
Alba Iulia şi Oradea, aşa că Diana, care
merge pe bicicletă de doar 5 ani s-a îndrăgostit
de cicloturism şi inspirată de ştafeta
ciclistă mondială de la sfârşitul lunii mai
şi-a propus să cunoască de-a lungul turului
României cât mai multe persoane cu SM
şi să promoveze înfiinţarea unor centre similare
celui Smile de la Cluj. Iniţiativa ei
a fost sprijinită de centrul Smile, sponsori
şi contribuţii personale individuale, chiar
oameni care au întâlnit-o pe drum şi au
apreciat proiectul. „ Cred că eu m-am susţinut
cel mai mult” mi-a mărturisit Diana,
„cel puţin moral a trebuit să fiu puternică
şi sunt fericită că nu am renunţat. De fapt,
nici nu mi-a trecut prin minte vreodată să
renunţ, chiar dacă am avut momente dificile.
Am plecat în 4 iulie şi m-am întors
azi, 2 septembrie, iar primirea din piaţă
m-a emoţionat, deşi nu aveam aşteptări.
Vreau din suflet să reuşesc ca prin acest
proiect să se construiască mai multe centre
pentru persoane cu SM. Sunt conştientă
că există mult mai multe afecţiuni care
ar trebui sprijinite, dar eu pentru asta am
militat”.
Ce este SM?
I se spune boala cu o mie de feţe, pentru că
fiecare are propriile forme de manifestare:
incontinenţă urinară, dificultăţi de deplasare,
afectarea văzului, a vorbirii, chiar a
memoriei şi cu cât înaintează afecţiunea
în timp, cu atât cresc deficienţele cognitive,
din cauza demielinizării. Unii rămân
activi, alţii cad pradă depresiei şi nu mai
părăsesc locuinţa trei-patru ani, aşadar nevoia
de suport este foarte mare. Deşi Ministerul
Sănătăţii denumeşte setul de măsuri
ca fiind program de tratament, acestea
nu fac decât să prelungească starea, să scadă
numărul puseelor şi să amâne agravarea
simptomelor, dar nu se pune problema
SM, în câteva cuvinte
tratării efective. Bolnavii de SM, ca şi cei
din alte categorii care produc invalidităţi
de diverse feluri consideră că nu pot fi înţeleşi
şi ajutaţi de persoane din afara ariei
de interes, că numai cineva care cunoaşte
din interior aceste situaţii îi reprezintă cu
adevărat. Ca urmare a Legii 8/ 2016 privind
înfiinţarea mecanismelor prevăzute
de Convenţia privind drepturile persoanelor
cu dizabilităţi, a fost înfiinţat Consiliul
de monitorizare, autoritate administrativă
autonomă cu personalitate juridică, sub
control parlamentar, pentru preşedenţia
căruia candidează Gheorghe Aştileanu,
cunoscutul artist vizual clujean, pe care
toţi cei interesaţi de problemele persoanelor
cu dizabilităţi ar trebui să-l susţină în
efortul său.
De ce este nevoie?
Centrul SMile Cluj are nevoie de un sediu,
dar bolnavii cu afecţini invalidante au
nevoie de centre rezidenţiale, unde să aibă
parte de sprijin după ce părinţii lor nu o
mai pot face. Înţelegere şi afecţiune sunt
dorinţele lor cele mai mari.
Alice Valeria Micu
SM debutează la 25-30 de ani, dar există şi copii de 12 ani afectaţi.
Raportul dintre bărbaţii şi femeile cu SM este de 1 la 4, iar numărul
persoanelor diagnosticate în România este de 10000, dar numai 3371
de persoane beneficiază de tratamentul extrem de costisitor. La nivel de
judeţ sunt aproximativ 800 de persoane înregistrate şi sub tratament.
Alternativele sunt kinetoterapia, psihoterapia, terapia Bowen, terapii
ocupaţionale şi grupurile de suport.

Local 10
CLUJ MANIFEST
Despre violență, cu psihologul
criminalist Gabriela Culda
Iubita, amanta sau soţia este
bătută frecvent când vrea
să-l părăsească, dar revine de
fiecare dată la partener. Liderul
lumii interlope turdene, Ovidiu
Roja şi medicul orădean Dan
Stamatiu sunt deţinuţi în arest
preventiv, pentru că au pedepsit
o femeie care i-ar fi părăsit.
Recidivistul Roja nu are curajul răspunderii
şi susţine că soţia sa a alunecat iarna trecută,
pe scara interioară a casei, lovindu-se la
cap şi torace. Soţia îi susţine versiunea
şi i-a devenit principalul apărător, după
ce îl reclamase pentru bătaie. Cumnata şi
mătuşa soţiei nu sunt de acord şi au devenit
adversare cu victima la proces. Medicului
orădean Dan Stamatiu şi-a împuşcat
amanta care l-a părăsit, demonstrând
că violenţa asupra femeii apropiate nu
este caracteristică doar lumii interlope.
Psihologul criminalist Gabriela Culda
a încercat câteva răspunsuri pe această
temă, de ce victimele acceptă violența
domestică. Acceptarea violenței în familie
este o problema socio-psihologică foarte
complexă. Victima, în general fiind soția,
se întoarce la agresor și continuă viața de
familie. De ce? Blamarea femeii agresate
care decide să rămână langă agresor, este
o altă problemă, la fel de importantă.
Auzim reacții ”și-o merită, dacă și-a retras
plangerea”/”e o proastă, doar știa cu cine
se mărită”. Genul acesta de gândire și
blamarea victimei duce la o acceptare a
violenței asupra ei. Studii psihologice ne
spun că, atunci când credem că ”singură
s-a legat la cap cu ăsta”/”ea s-a băgat în
asta” , suntem mai puțin dispuși să acordăm
ajutor victimelor. Asta se poate observa
inclusiv în atitudinea unor autorități care
fie nu iau măsuri ferme la prime sesizări,
fie nu se implică activ să găsească soluții
împreună cu victimele. Am auzit declarații
ale victimelor care relatau că în urma
sesizărilor la poliție, li se spuneau: ”dacă
nu ai probe, nu se poate face nimic”, ”
ghinion că nu te-o lovit la față, să se vadă,
să putem proba”, ”trebuia să îl lași în pace
dacă l-ai văzut că e nervos”, ”acuma vrei
să depui plângere și peste două zile vii să
o retragi?” Toată această atitudine crează
în victime un sentiment de neajutorare.
Apar gânduri de ”oricum nu am ce face”,
”nimeni nu îi poate face nimic”, ”poliția e
de partea lui”.
Există țări care tolerează mai ușor violența
domestică. Această acceptare se deduce
atât din atitudinea socială la astfel de
cazuri, cât și din măsurile legale ce se iau
în astfel de situații. În Anglia și în SUA,
un simplu telefon al femeii abuzate duce
la arestarea soțului pentru 24 de ore, chiar
daca nu exista nicio probă.
De ce se întoarce femeia la bărbatul
care a agresat-o?
Înainte să condamnăm o femeie ce se
întoarce la un bărbat care o abuzează
trebuie să ne punem în pielea ei. Să fim
conștienți că în grupul ei social de referință,
este foarte posibil ca femeile să accepte
agresivitatea soților lor și să fie condamnate
pentru orice măsură ce implică autoritățile
în aceste cazuri. Psihologic vorbim de o
normalizare a comportamentului violent.
Pe de altă parte, victima nu renunță doar
la bărbatul ei sau la tatăl copilului ei.
Renunță la viața ei de până atunci, la
prieteni, la stilul de viață, la locurile în
care mergea și se simțea familiar. Nu este
deloc ușor! Cu atât mai mult cu cât, de
cele mai multe ori se întâmplă ca ea să fi
renunțat cu mult timp în urmă la proprii
prieteni și propriul grup social. Astfel, la
momentul la care ”ar trebui să plece”, nu
știe unde, nu știe ce va face și nu are un
suport social care să susțină asta. De multe
ori familia o blamează pentru că nu i-a
ascultat de la început. Apare o contradicție
între comportamentul violent al soțului
si alte gesturi de iubire și afecțiune. Tot
agresorii sunt și aceia care le oferă suportul
emoțional și alături de care au trăit cele
mai frumoase momente. Femeia ajunge
să fie derutată emoțional. A trăit momente
în care bărbatul ei a făcut orice pentru
ea, și altele în care a bătut-o cu nepăsare.
Alege să pună pe seama lipsei de control,
a furiei sau a propriei vinovății, ”ieșirile
bărbatului” și să creadă că o iubește.
Aceste relații de cuplu, nu se formează
întâmplător. Vorbim de relații patologice
atunci când partenerii își întrețin niște
nevoi distructive unii altora. De exemplu,
narcisismul și nevoia de putere a unuia
este întreținută de nevoia de dependență și
nesiguranța celuilalt. Adică, eu am nevoie
să domin (psihologic/emoțional), tu ai
nevoie să fii dominat. Împreună, amândoi
primim ceea ce avem nevoie.
Ce putem face noi în astfel de cazuri?
Putem să schimbăm atitudinea față de
violența domestică. Să nu o acceptăm
indiferent de persoana victimei sau de
context. Putem să luăm măsuri ferme
atunci când se semnalează o problemă
de violență, chiar dacă muncim câteva
zile la un dosar ce se finalizează cu
retragerea plângerii. Este un proces lung
de responsabilizare socială. Și, la fel de
important, așa cum s-a semnalat în foarte
multe state, să fim conștienți că abuzul nu
se oprește atunci când victima părăsește
agresorul. În 70% dintre cazuri, violența
continuă în diferite forme și după ce
victima reușește să se desprindă. Așa că,
ar trebui să ne gândim de două ori ce
pârgii sociale le oferim noi victimelor
pe întreg acest proces, ca să putem să le
condamnăm întoarcerea la agresor!

CLUJ MANIFEST
Cultură 11
Expoziție retrospectivă „Arta și
Antroposofia” a artistului Carol Pleșa
Știu că opera va trăi, va exista
mai mult decât mine în timp și
spațiu, însă destinele umane se
deosebesc atât de mult de legile
operelor de artă, chiar dacă ele
au fost create de om. Simt arta!
Îmi cunosc forțele mele creative
și știu ce fac pentru că simt toate
determinările de care depind.
Simt momentul fecundării și
momentul despărțirii. Căutând
în lucrările mele, în profunzimea
lor, recunosc drama din viața
mea interioară și, în aceiași
măsură operele care s-au
născut din ea. Sculpturile mele
formează subiectul principal al
monologurilor mele interioare
iar, pictura mea este pentru
mine un fel de culise, un decor,
un peisaj al psihicului meu
dramatic, romantic, rustic.
(Carol Pleșa)
Muzeul de Artă Cluj-Napoca, organizează
în perioada 31 august – 25 septembrie 2016
expoziţia retrospectivă a artistului clujean
Carol PLEȘA. Anul acesta se împlinesc 105
de ani de la nașterea acestuia și un deceniu
de la trecerea lui în neființă. Evenimentul
expozițional, în mod inedit, se concentrează
asupra anilor de formare a artistului. Creația
sa de-o viață include sculptură, pictură și
artă decorativă, iar prezenta expoziție cuprinde
prevalent piese de sculptură, completate
de câteva tablouri. La vernisajul
expoziţiei ce a avut loc miercuri, 31 august
au susținut prezintări prof. univ. Dr. Lucian
Nastasă-Kovács, managerul Muzeului de
Artă Cluj-Napoca, și Vasile Radu, curatorul
expoziției. ”Este o expoziție retrospectivă
într-un moment în care putem comemora cel
puțin două evenimente, unul fericit și unul
mai puțin fericit. Încep cu cel fericit, se împlinesc
anul acesta 105 ani de la nașterea lui
Caro Pleșa, dar totodată un decdeniu de la
trecerea lui în neființă. Avem de-a face cu
un artist extrem de complex. Chiar dacă noi
am avut o altă expoziție Carol Pleșa acum un
deceniu, acum parcă totul se arată într-o altă
lumină. Veți putea oberva complexitatea expoziției
și nu atât a expoziției, cât a omului
Pleșa. Sunt cel puțin cinci-șase tipuri de material
în care el lucrează, tehnici, mult mai
multe. Vă sfătuiesc să veniți în grupuri mici
de 2-3 persoane, să vă opriți și să admirați
fiecare piesă. Domnul Vasile Radu a gândit
această expoziție într-o manieră extrem de
interesantă. Dacă cineva va îndrăzni să mai
spună că artistul nu a fost un avangardist, cu
un stil propriu, sau care a impus în Transilvania
un stil propriu, acea persoană nu mai
poate fi numită critic de artă. Noi am avut
grijă ca în prima sală să așezăm cu uimire
lucrări realizate cu o tehnică despre care în
anii 60 francezii s-au bătut mult cu pumnul
în piept că ei sunt cei care au pus în ecuație
acel gen de artă. În 1935 Carol Pleșa deja
utiliza această tehnică. Regret că un vis al
lui Carol Pleșa nu s-a realizat. Toate aceste
opere trebuiau să se afle într-un muzeu care
să îi poarte numele. Ultimele statistici indică
foarte clar că cele mai mari venituri aduse
într-o urbie ca și Clujul vin din industria culturală.
Nimeni nu îndrăznește în acest oraș
să achiziționeze Muzeul Farmaciei și partea
de sus să o dea culturii, nimeni nu vrea să investescă
într-o casă unde să se expună. Sper
ca liderii din acest oraș să îndeplinească
acest ultim vis a lui Carol Pleșa” a prezentat,
prof. univ. Dr. Lucian Nastasă-Kovács,
managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca.
”Puteți vedea prezentate cele două aripi cu
care a zburat Carol Pleșa, sculptura și pictura
sa. A fost o adevărată contradicție încercând
să determinăm ce e mai important în
creația artistului Pleșa: sculptura sau pictura
sa. Actul central al creației sale este sculptura
sa, în timp ce pirctura este un fel de
culise, teatru de umbre cu care se joacă și
în care își exprimă spiritul său romantic. Important
este maniera pe care a ales-o artistul
să sufere în această viață și să contruiască
din această suferință o operă. Personalitatea
sa este cu adevărat contradictorie pentru că
a depășit o epocă, a trecut printr-o perioadă
de timp extrem de importantă pentru secolul
XX. Noi cei mai vechi știm că anii 20,
30, 40 ai secolului trecut au însemnat foarte
mult pentru constituția culturală a societății,
chiar a societății din secolul XXI. Pleșa a
fost unul dintre puținii artiști care reprezintă
ramura artiștilor inelectuali care sunt și
filozofi și care pornesc în creația unei opere
nu de la natura înconjurătoare, nu de la un
subiect exterior ființei lor, ci de la natura lor
interioară. Pleșa a fost un adept al științelor
pozitive, în acest fel a gândit creația lui,
uzând mai ales de idee, exact linia pe care
mergea Brâncuși. Carol Pleșa face parte
din marea familie a artiștilor conceptualiști.
Ideea este suficientă ca să genereze expresie,
adică ceea ce urmează ei să exprime”, Vasile
Radu, curatorul expoziției. Anul 1928 a marcat
două întâmplări determinante din viața
lui Carol Pleșa (1911, Alba Iulia – 2006,
Cluj-Napoca): familia lui s-a mutat la Cluj,
unde urma să trăiască majoritatea vieții sale,
și unde, în anul respectiv, a fost fondată „Societatea
Antroposofică din România”, care
din 1930 a scos revista ştiinţelor pozitive şi
oculte întitulată „Scafandrierul Naturei şi al
Lumilor Spirituale. Antroposofie”. Pe parcursul
anilor de formare (între 1928–1943),
tânărul Pleșa a fost influențat de cercetările
din domeniul antropozofiei și ale artei orientale,
și totodată de unele abordări spiritualiste
pe care le-a cunoscut prin Mircea
Eliade și prin profesorul de istoria artei,
Felvinczi Takács Zoltán. În același timp, s-a
legat strâns de sculptura umanistă practicată
de meșterul său din București, Corneliu
Medrea, în al cărui atelier a lucrat până în
1940. Arta lui din anii 1930–1940 a fost determinată
de aceste idei, dar după instaurarea
comunismului – care interzicea antropozofia
și alte curente spirituale sau filosofice
asemănătoare – a fost nevoit să se îndepărteze
de ele. Expoziția de la Muzeul de
Artă Cluj-Napoca propune să prezinte acest
interval scurt din creația lui Pleșa, un episod
neglijat de istoria artei, dar deosebit de
important și interesant. Începând din 1947,
Carol Pleșa a participat la expoziţiile anuale
judeţene şi naţionale. Din 1951 a devenit
membru al Uniunii Artiștilor Plastici. În anii
1970–1980 a deschis mai multe expoziții
personale internaționale, lucrările sale fiind
prezentate în galerii din Germania, Israel,
Olanda, Elveția. Expoziția personală retrospectivă
de la Cluj, din 1988, a prezentat un
artist de plină maturitate, după care, în anul
1999, Pleșa a fost onorat și cu o expoziție
retrospectivă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca.
Ultima mare expoziție comemorativă
a artistului a avut loc la galeria clujeană Artexpert,
în anul 2011. Expoziţia va fi deschisă
spre vizitare în perioada de 31 august – 25
septembrie 2016, de miercuri până duminică
inclusiv, în intervalul orar 10:00–17:00.

CLUJ MANIFEST
12 Interviu
Literatura pe viu,
cu Radu Ţuculescu
Era luna iulie, toţi visam vacanţa, dar pentru un scriitor vacanţa
ideală înseamnă să poată scrie nestingherit, iar Radu Ţuculescu,
tocmai se întorsese din Israel şi se pregătea să se retragă pentru o
vreme ca să scrie, să termine cartea cea nouă, el care toată viaţa a
scris exclusiv de mână şi abia la final a transcris electronic.
Radu Ţuculescu a făcut presă toată
viaţa iar carneţelele lui sunt pline de
notaţii, replici, întâmplări culese din
peregrinările sale prin ţară. A adunat
întâmplări, personaje, vorbe, dar a
luat şi din viaţa personală. Aşa se face
că tot ce scrie el musteşte de real, de
verosimil, de dramă şi de singurătate,
coordonatele constante ale personajelor
sale. Este şi mult umor, Radu Ţuculescu
este în sine un personaj spumos,
un fel de a fi pe care îl împrumută
cărţilor sale, precum amărăciunea unui
medicament învelită în glazura dulce
şi comestibilă.
Reporter: Cum arată un manuscris
Ţuculescu?
Radu Ţuculescu: Eu scriu cu mâna,
absolut tot ce am scris până acum am
scris cu mâna, apoi trec pe laptop şi
munca este dublă, pentru că oricum,
ştii foarte bine, trecând pe laptop
schimbi, modifici, uneori capitole
întregi. Scriu întotdeauna pe pagina
dreaptă, iar stânga îmi rămâne pentru
corecturi, adăugări etc.. Articolele,
însă, am început să le scriu direct pe
laptop. Nici înainte nu scriam direct la
mașina de scris. Îmi trebuie o intimitate
mai mare, mai directă cu personajele,
cu atmosfera, cu întîmplările
despre care scriu.
Reporter: Dacă tot ziceai de intimitate,
zi-ne ceva de cartea asta pe
care o scrii acum, te rog!
Radu Ţuculescu: Nu, nu spun nimic,
sunt superstițios în privința asta, numi
place să spun înainte, pot să-ţi dau
doar titlul, atîta. Se numeşte Măcelăria
Kennedy, şi are şi un subtitlu Efectele
tandre ale încălzirii globale.
Reporter: Hahaha, asta mă duce
cu gândul la efectul razelor gamma
asupra…
Radu Ţuculescu: Anemonelor! Ei,
da, dar ale mele-s tandre și…nu se știe
asupra cui! E o carte diferită de cele
anterioare, chiar dacă există și asemănări
colaterale, să le numesc așa… Eu
în general, nu mă repet de la o carte
la alta, ceea ce pentru unii e incomod.
Pentru cei care doresc, neapărat, să încadreze
undeva o carte de ficțiune. De
ce trebuie, neapărat, „încadrată” ? E
un roman grotesc, satiric, cu umor, cu
accente comico-tragice…ca şi viaţa.
Reporter: Care este de acum parcursul
„Mierlei negre”? (Mierla
Neagră este cea mai nouă carte a lui
Radu Ţuculescu)
Radu Ţuculescu: Nu ştiu. În momentul
în care a apărut tipărită nu mai este
cartea ta, nu mai ştii ce se întâmplă cu
ea, i-ai dat drumul în lume sau în eter
şi s-a terminat. Și-a luat zborul și….
cîntă după bunul ei plac! Am avut unele
surprize, acum în Israel, de exemplu,
mi-au apărut cîteva comentarii
în limba română. Am şi lansat-o acolo
cu prietenii mei din Israel, susținînd o
seară cu invitați sub genericul Universul
romanelor Mierla neagră și Stalin,
cu sapa-nainte! Alături de critici, muzicieni,
traducători. E însă dificil să publici
traducerea unui roman, momentan
am o comedie tradusă în ebraică și
cîteva proze scurte prin reviste. Doamna
Any Shilon, traducătoare, vrea să
publice romanul Stalin cu sapa-nainte
dar… Sînt pentru a doua oară invitat în
această țară, una fascinantă. La Cercul
cultural din Haifa am sustinut o prelegere,
dublată de un reportaj tv, anunțată
sub genericul Transilvania lui Radu
Ţuculescu. De fapt, este genericul dat
de Universitatea din Calabria, unde
Stalin cu sapa-nainte! tradus în italiană
de Danilo de Salazar se găsește în
bibliografia studenţilor italieni. Dar în
cele zece zile cît am fost acolo, nu am
vorbit doar despre mine. Cu o floare, nu
se face….mai nimic! Am vorbit despre
literatura română contemporană, în
general, despre unii scriitori în speci-

CLUJ MANIFEST
Interviu 13
al. Am prezentat numeroase reportaje
despre Transilvania, albume foto, de
artă populară și plastică pe care le-am
lăsat universității ca material didactic.
Cu uimire tristă am văzut că mulți
dintre studenți nici nu prea știau exact
unde-i Transilvania. Romanul Mierla
Neagră pornește de un spațiu geografic
recognoscibil, dar e amestecat cu
altul de ficțiune. Se amestecă denumiri
și locuri reale, cu altele imaginare. De
asemenea, personaje cu nume reale, cu
cele inventate. Dar Mierla neagră are
cele mai multe date autobiografice pe
care am încercat să le folosesc pentru
a defini un sfîrșit de dictatură ( întîmplător
este cea comunistă) și societatea
de consum, cu părțile ei deloc lăudabile,
care pot distruge sentimente. Un
roman despre iubire și ură, despre trădare
și răzbunare, despre iubire și sex.
Despre muzică și nu în ultimul rînd,
despre arome și mîncăruri rafinate…
Despre dependențe culinare… E și poezie
în acest roman, e și muzică, Sunt
personaje dure, reale, simbolice pentru
periodele amintite mai sus.
Reporter: Cum îţi percepi cărţile?
O eliberare, o parte din tine ? Personajelea,
toate întâmplările care sunt
acolo duc ceva din tine în lume sau
au viaţa lor proprie şi tu nu ai fost
decât cel care le-ai difuzat, le-ai dat
lumii?
Radu Ţuculescu: Depinde şi de roman.
Mierla neagră este, cum ziceam,
în mare parte autobiografic. Dar deloc
un roman-reportaj ori reconstituire
pseudo-istorică ori biografic! Am
avut și surprize în legătură cu unele
dintre personaje despre care știam nu
mai trăiesc și le-am păstrat numele reale.
Trăiesc prin alte țări iar dacă vor
citi cumva romanul…nu au de ce să
se supere. Au ajuns…eroi, nu? De ficțiune.
Uite, de exemplu Radu Orbul,
în realitate Radu Lungu unul dintre
personajele centrale ale cărții care trăiește
în Cluj, un muzician minunat, a
aflat despre roman de la prieteni din…
America. A, nu e tradus, nu te …speria.
Prieteni români, stabiliți acolo i-au
semnalat apriția. Îmi pare rău că nu
mai trăiește Lulu. L-am cunoscut bine
iar paginile dedicate lui în acest roman
sunt, au spus-o și alții, deosebite. Pentru
prima oară Lulu, figură de excepție
a Clujului, e de regăsit în paginile
unui roman. Mai sunt și alții…Nu cred
să am vreo carte care în să nu apară
şi unele elemente autobiografice. Acuma
să fim bine înţeleşi , autobiografice
şi în sensul că eu am umblat şi foarte
mult cu meseria de redactor radio și realizator
tv pe teren unde am cunoscut
oameni diverși și am ascultat povești...
Mereu am avut și mai am, carnețele
cu mine unde îmi notez replici, întîmplări
povestite de alții, situații etc.
În fond, și aceste deplasări, întîlniri,
discuții la un pahar cu vin, dialoguri
auzite prin tren ori avion etc. fac parte
din biografia ta. Deci, experienţele tale
le poţi folosi, plasându-le uneori în diverse
epoci, în funcție de ceea ce ți-ai
propus. Pentru Umbra penei de gâscă,
un roman la care ţin foarte mult şi
care are o cu totul altă structură, vreo
trei ani am stat prin biblioteci să aflu
cam cum era în Transilvania între anii
1760 și 1790, viaţa de zi cu zi. Cum
se îmbrăcau oamenii, ce mâncau, să
nu greşesc la detalii. Decorul l-am descris
cu exactitate, castele, case, mobilă,
îmbrăcăminte, ce ziare ori reviste
se tipăreau, cum erau localurile, băile
publice etc. pe atunci în Transilvania,
chiar dacă nicăieri nu amintesc acest
nume. Eu am o pasiune și pentru arta
culinară. Aromele și gusturile diferitelor
mîncăruri, multe reinventate de
mine ( și verificate, pe viu…) apar în
cîteva din romanele mele, în Mierla
neagră mai pregnant, pentru că și asta
ține de o anume simbolistică, nu? Răzbunarea
prin gastronomie, cum bine
remarca un critic. Iată ce se întâmplă
într-o societate de consum, cum devenim
dependenţi de tot felul de tâmpenii
de mâncăruri. Dar în cartea mea
această „dependență” este provocată
cu un scop, un fel de răzbunare pe oameni,
în general, și pe unul în special,
a personajului principal, acuzat de crimă
și condamnat pe nedrept, care s-a
ratat şi sentimental şi profesional, în
două sisteme sociale diferite. Și totuși,
salvarea lui vine, în cele din urmă, din
artă…
Reporter: Te ajută să-ţi asumi mai
bine trecutul după ce l-ai implicat
într-un roman cu puternice accente
autoreferenţiale?
Radu Ţuculescu: Măi, nu ştiu dacă
mă ajută. Da, te descarci într-un fel,
dar până la urmă, cum să-ţi spun eu,
te şi bucură faptul că, dacă eşti cu
adevărat creator, încep să prindă viaţă,
carne şi oase nişte personaje care
nu mai există decât în memoria ta, dar
schimbate din punct de vedere fizic.
Caracterele nu prea se schimbă, ci se
întăresc, şi cele pozitive şi cele negative
cu trecerea vârstei, dar eu, la sfârşit,
mai ales după Mierla neagră, m-am
simţit într-un fel eliberat de zgură, de
o anumită parte a vieţii şi uşurat. Până
la urmă din totul s-a ales ceva, a ieşit
un roman. Alţii nu au nici măcar debuşeul
acesta şi atunci am zis, hai să
văd partea bună a lucrurilor, pentru că
altfel , vorba unui prieten, ar fi trebuit
să ne spînzurăm de multișor dar nu
o facem pentru că mai avem, credem
noi, câte ceva de spus pe lumea asta.
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
14 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Sport 15
Un clujean a câștigat premiul
special al competiției ENDURACE
Peste 160 de participanți au luat startul primelor competiții de înot
și triatlon marca ENDURACE, desfășurate în zona lacului Beliș,
județul Cluj. Primii clasați au beneficiat de premii în bani, iar
înotătorul de 17 ani legitimat la Clubul Sportiv Universitatea Cluj,
Alexandru Sălăjan, a câștigat premiul special oferit de Fortech
după ce s-a clasat primul pe podium în cursa de 10.000 m în cadrul
Maratonului de Înot. El va pleca într-o tabără alături de cel mai
aclamat înotător din istorie, legendarul Martin Strel.
Înglobând o serie de două evenimente
sportive, un maraton de înot și un triatlon,
ENDURACE a atras peste 100 de sportivi,
atât amatori cât și profesioniști încă de la
prima ediție. Aceștia s-au întrecut în patru
probe de anduranță și testare a abilităților
fizice, desfășurate în zona lacului Beliș
Fântânele. Participanții Maratonului de
Înot Beliș au avut de înfruntat forța apei
pe distanța de 5.000m și 10.000m, formată
pe lungimea lacului Beliș. Concurenții
înscriși la Triathlon Beliș și-au testat
limitele în 2 probe, parcurgând distanța
de 1.500 m înot, 39 km ciclism, 9 km
alergare pentru proba olimpică, respectiv
1.900, înot, 89 km ciclism, 18 km alergare
pentru proba half-ironman. Organizatorii,
Clubul de Înot şi Triatlon ORCA și
firma de software Fortech în calitate de
sponsor principal, au recompensat primii
trei clasați la open din cadrul fiecărei
competiții cu premii în bani. Ba mai
mult, premiul special, oferit de sponsorul
evenimentului, constând într-o excursie
la alegere într-una dintre taberele de înot
organizate de Strel Adventures a fost
câștigat de înotătorul Universității Cluj, în
urma ocupării primului loc în competiția
grea de 10.000m înot. Alexandru Sălăjan
va putea opta pentru oricare dintre taberele
organizate de Strel Adventures în unele
dintre cele mai grandioase peisaje din
Croația, Montenegro, Slovenia, Slovacia,
Turcia, sau Lake Powell (SUA), premiul
fiind valabil un an de zile. Strel Adventures
este școala de înot a legendarului Martin
Strel, singurul înotător din istorie ce deține
4 recorduri omologate în Guinness Book,
care a traversat de la izvoare la gurile de
vărsare marile fluvii ale planetei: Amazon,
Parana, Mississippi, Dunărea și Yangtze.
Primii clasaţi în clasamentul open la
Maratonul de înot au fost:
10.000m – masculin: Alexandru Sălăjan
(2:10:28,7), de la CS Universitatea Cluj
10.000m – feminin: Helga Demeny
(3:07:14,6), de la Clubul Orca Cluj-
Napoca
5.000m – feminin: Gyongyi Emese Gorog
(2:44:29,8)
5.000m – masculin: Robert Ciobanu
(1:23:27,0), de la CSS Gloria Arad
Primii clasaţi în clasamentul open la
Triatlon au fost:
Half ironman – masculin: David Ruzsas
(04:46:21,9), din Ungaria
Half ironman – feminin: Adel Koter
(05:46:56,2), de la Harghita Triathlon
Club
Olimpic – masculin: Waldemar, Vaum
(02:31:25,9), de la Garage Racing
Olimpic – feminin: Annamaria, Bako
(03:12:07,2), de la CS XTERRA Oradea.
„Ne încântă numărul și pregătirea
participanților care au spus prezent la
prima ediție ENDURACE. Amatori cât
și sportivi-reper au creat o experiență
socială aparte în jurul acestor competiții,
pe care sperăm să o replicăm și anul
următor. Credem în mișcare ca potențator
al resurselor noastre interne bune, o
încurajăm în toate formele ei fie vorba
de înot, ciclism, alergare, sau alte forme
și suntem determinați să creăm un cadru
în care tot mai mulți oameni să descopere
efectele benefice ale mișcării fizice.
Conceptul ENDURACE are la bază
dorința noastră de autorealizare, de a
deveni tot mai buni în ceea ce facem, ca
sportivi, în profesie, ca ființe umane și
încurajează antrenamentul, perseverența
și încercarea propriilor limite ca pârghii
către performanță. Mesajul evenimentului
ENDURACE, plasat sub deviza «To
welcome tomorrow, strive for a better self»
(„Întâmpină ziua de mâine străduindu-te să
devii mai bun”) transcede sfera activității
sportive, promovând ideea progresului
personal în toate încercările profesionale
sau de viață.“– au declaran organizatorii
evenimentului. Mesajul campaniei s-a
concretizat și sub forma direcționării unei
părți din taxa de înscriere la cele două
competiții în sprijinul Asociației Little
People Romania care dezvoltă programe
de suport psiho-social pentru copiii și
tinerii internați în centrele de oncopediatrie.
Dana Tîrlea

CLUJ MANIFEST
16 Educație
Șanse tuturor elevilor la educaţie
În cadrul unei conferinţe de presă, ministrul educaţiei, Mircea Dumitru,
a anunţat noile modificări cu privire la noul an şcolar. Aceste modificări
vizează atât nivelul primar şi gimnazial, cât şi învăţământul liceal.
Câteva dintre lucrurile despre care s-a
discutat în cadrul acestei conferinţe, fac
referire directă la: aprobarea în premieră
a Statutului Elevului, acordarea de
manuale gratuite pentru elevii claselor
a XI-a şi a XII-a, decontarea integrală a
navetei elevilor, revizuirea cadrului legal
privind combaterea segregării şcolare,
dezvoltarea învăţământului profesionaldual
şi profesionalizarea managementului
şcolar: „După 10 ani de intruziune politică
în şcoală credem că este momentul pentru
reprofesionalizarea managementului
şcolar. În luna octombrie vom organiza
concursuri de directori pentru toate
unităţile de învăţământ, de la grădiniţă,
la liceu. Vom trimite observatori care să
se asigure de desfăşurarea în condiţii de
intransigenţă şi corectitudine a acestor
concursuri”.
Programul „Şcoala Altfel”
O atenţie specială i-a fost acordată şi
programului „Scoala altfel” al cărui orar
s-a stabilit că se va desfăşura pe o perioadă
de cinci zile lucrătoare, lăsând totuşi
la decizia comunităţii şcolare alegerea
perioadei pentru desfăşurarea acestei
săptămâni diferite de şcoală, după cum
urmează: 21 noiembrie-2 decembrie 2016,
27 februarie – 31 martie 2017 sau 15
mai-9 iunie 2017 (învăţământul preşcolar
şi primar), respectiv 17 octombrie – 2
decembrie 2016, 27 februarie – 31 martie
2017 şi 15 mai – 9 iunie 2017 (învăţământul
gimnazial, liceal, profesional şi postliceal).
Problema examenelor naţionale
Modificări vor exista şi în ceea ce priveşte
partea de examene. Referitor la „examenul
maturităţii”, bacalaureatul, prima sesiune
a acestuia se va încheia pe 24 iulie, în
timp ce a doua va avea ca dată finală, 21
august. În cazul Examenelor Naţionale,
se va aplica procedura modificării notei
în urma contestaţiilor doar dacă între
nota iniţială şi cea de după soluţionare va
exista o diferenţă de minim 0,50 puncte.
Înţelegerea în sfârşit a datoriei didactice.
În sfârşit, Ministerul Educaţiei Naţionale
şi Cercetării Ştiinţifice pare să fii înţeles,
cel puţin din declaraţii, faptul că un
profesor trebuie să aloce timp implicării
active în făurirea personalităţii unui elev,
în susţinerea acestuia pe drumul vieţii
cel puţin la nivel educaţional: „Am redus
numărul de comisii din cadrul unităţii
de învăţământ de la 24 la 7. Un profesor
nu trebuie să fie preocupat să facă hârtii,
ci de modul în care îşi pregăteşte lecţia
şi de modul în care se prezintă la lecţie.
Trebuie să nu mai avem elevi plictisiţi
la şcoală, trebuie să înţeleagă toţi colegii
mei, profesorii, că este momentul să-i
motiveze pe elevi, să-i facă să vină cu
drag la şcoală” a declarat secretarul de
stat, Monica Cristina Anisie.
Documentele medicale necesare
O altă modificare importantă face referire
la actele medicale de care au nevoie părinţii
pentru a-şi înscrie copilul la grădiniţă sau
la şcoală. Dacă până anul acesta aveau de
făcut zeci de drumuri pentru o înscriere,
începând din această toamnă procedura
s-a simplificat. Astfel, aceştia vor avea
nevoie doar de adeverinţa medicală de la
medicul de familie şi avizul epidemologic.
Alexandra Pop