ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.37 - 7 Septembrie - 13 Septembrie 2016

CLUJ MANIFEST
4 Economic
Monstrul energetic de la
Tarnița, un proiect eșuat
Statul român a cheltuit 3,5 milioane de euro pentru un proiect care
nu s-a mai materializat niciodată. Patru studii de fezabilitate făcute
fără finalitate. În tot acest timp, angajații de la compania de stat de
pe Calea Victoriei care coordonează de la 500 km proiectul de la
Cluj încasează salarii de peste 1.000 de euro pe lună.
“Proiectul Tarnița-Lăpuștești nu mai este
de actualitate. La un moment dat se vorbea
despre un interes din China, însă acest
lucru nu s-a mai concretizat”, sintetizează
Vasile Drînda, președintele sindicatului
Hidroenergetica din Cluj. Dacă la finele lui
2014, societatea pe acțiuni Hidro Tarnița,
cu obiect de activitate producția de energie
electrică, avea numai 7 angajați, în 2015
numărul lor ajungea la 16, iar cheltuielile,
aceleași cu veniturile, urcau de la 3,1 la
4,4 milioane de lei. Firma are sediul pe
Calea Victoriei din București, deși merge
pe Calea Eșecului. Un angajat de la Hidro
Tarnița a avut anul trecut, în medie, un
câștig lunar brut de 7.564 lei, dar după o
mică ajustare, în 2016 vor câștiga 6.500
de lei brut. “Angajații societății nu au,
potrivit contractului de muncă, alte
bonificații. Având în vedere că gestionează
activități necesare derulării unui proiect
a cărui valoare este estimată la 1 miliard
de euro, societatea de proiect este nevoită
să funcționeze cu specialiști de înaltă
calificare. Până la semnarea contractelor
de atribuire, angajații societății nu au
locurile de muncă garantat”, a justificat
conducerea Ministerului Economiei.
Sarabanda investițiilor inutile
La începutul anului, chiar ministrul
Energiei, Victor Grigorescu, a cerut oprirea
proiectului, printr-un memorandum
înaintat premierului Dacian Cioloș.
Ministrul reevaluează și alte proiecte ce
au consumat resurse mari, fără rezultat:
reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, grupul
energetic de la Rovinari, cablul submarin
de export al energiei spre Turcia. Ultima
informație emisă de Hidro Tarnița e anunțul
de selecție din etapa “de precalificare a
investitorilor interesați în participarea
la dezvoltarea proiectului strategic de
interes național centrala hidroelectrică cu
acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița-
Lăpuștești”. Lista cuprindea trei consorții
formate din firme cu nume imposibile:
China Gezhouba Group Company Limited
și Wu Lingpower Corporation Limited;
China Huadian Engineering și Guizhou
Wujiang Hydropower Development;
Huaneng Lancang River Hydropower
și Hydrolancang International Energy.
“Urmează etapa de negociere a ofertelor
preliminare și neangajante. CHEAP este
un proiect strategic de interes național,
o investiție în securitatea energetică a
României”, declara Ovidiu Demetrescu,
fostul director. De atunci nu s-a mai
întâmplat nimic. Adică de un an.
Administratorul judiciar a spus stop joc
Acum ca director general figurează Ion
Badea, iar ca manager de proiect, Cătălin
Popescu. Între timp compania mamă,
Hidroelectrica, a intrat în insolvență, iar
Prefectul Clujului, Gheorghe Vușcan:
“Proiectul a intrat în linie dreaptă și nu mai poate fi întors. Prețurile
terenurilor vor crește pentru că zona se va dezvolta, va deveni una
turistică, prin apariția noului lac de la Lăpuștești”.
administratorul judiciar Euro Insol, condus
de avocatul Remus Borza, a aruncat
proiectul la coș: era vremea tăierilor de
cheltuieli și a rezilierii contractelor uriașe
cu “băieții deștepți” din energie. Vânzarea
de energie la prețurile din contracte a
generat pentru Hidroelectrica, în 2006-
2012, o pierdere de 1,1 miliarde de euro.
Conform procedurii de selecție, cele trei
consorții care au îndeplinit criteriile de
precalificare la proiectul de la Cluj puteau
participa la următoarele etape, deci să fie
invitați la rundele de negocieri preliminare
și neangajante, pe baza ofertelor depuse.
După finalizarea ultimei etape, licitație cu
ofertă închisă în plic sigilat, trebuia să se
desemneze câștigătorul, care să intre în
acționariatul Hidro Tarnița. CHEAP este
denumit “obiectiv strategic de interes
național, cu rol esențial pentru echilibrarea
Sistemului Energetic Național (SEN)”.
Investiția de la zero (greenfield) a fost
inclusă, ca proiect prioritar, în programul
de guvernare 2013-2016, precum și în
strategia energetică a României. Proiectul
este localizat la 30 km de Cluj-Napoca,
pe valea râului Someșul Cald, și urma să
contribuie la dezvoltarea economică a țării,