ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.38 - 14 Septembrie - 20 Septembrie 2016

ANUL II • NR. 38 • 14-20 septembrie 2016
Preț: 1 Leu • Apare miercuri
www.clujmanifest.ro
Fany cea cu lipici la licitații.
Și la DNA
Deși traseele metropolitane
au fost adjudecate
de CTP SA, au
mai rămas multe trasee
profitabile în județ.
Ceea ce este surprinzător
e faptul că mare
parte din aceste trasee
au fost adjudecate de
firma Fany. Da, firma
Fany, care acum doi
ani a fost implicată în
scandalul de corupție
aferent tot unor licitații
de atribuire trasee de
transport persoane.
Surprinzător pentru că,
deși nu suntem judecători
să dăm verdicte,
nu putem să nu
ridicăm o serie de
întrebări.
pag. 10-11
Turnul Pompierilor
primește o șansă
Bolojan mută clujenii în
aquaparkul din Oradea
În timp ce edilul Clujului, Emil Boc, se chinuie de un
an să acopere ștrandul Sun cu un balon, primarul Ilie
Bolojan dă în funcțiune, la Oradea, un aquapark de 20
de milioane de euro, pe fonduri europene, care atrage
extrem de mulți turiști din Cluj și care amenință să fure,
inclusiv, turiștii stațiunilor din Ungaria.
pag. 3 pag. 4-5

CLUJ MANIFEST
2 Economic
Fuziune pe piața IT-ului clujean.
Endava cumpără ISDC
Ca urmare a fuziunii dintre ISDC, o companie
de servicii IT cu aproximativ 300 de angajați,
și Endava urmează să rezulte o organizație
cu un număr total de aproximativ 3.300 de
angajați aflați în birouri de vânzări din Marea
Britanie, Olanda, Germania, Statele Unite,
respectiv în centre de dezvoltare software
și suport din România, Bulgaria, Serbia,
Macedonia, Moldova și Columbia. Cele două
companii își unesc forțele pentru a crește și
mai mult capacitatea Endava de a răspunde
cererii care vine din partea unui portofoliu
tot mai mare de clienți la nivel global, ce
include unele dintre cele mai importante nume
din domeniul serviciilor financiar-bancare,
asigurări, telecomunicatii, media, tehnologie
sau comerț și transporturi. Această fuziune
vine in continuarea unor alte fuziuni și achiziții
realizate de Endava în ultimii 3 ani în Europa și
America de Nord. Eddy Vermeire, CEO ISDC a
declarat: “Dorim să ne unim forțele cu Endava
și să continuăm tradiția de a dezvolta software
de înaltă calitate în baza competențelor noastre
tehnice avansate și a relațiilor strânse pe
care le avem cu clienții. Avem același ADN
și model de business, suntem aliniați în ce
privește abordarea proceselor de dezvoltare
software, respectiv avem un mod de lucru
agil și valori similare.” John Cotterell, Chief
Executive Endava a spus la rândul său:
“Reunirea celor două organizații ne permite
să creștem valoarea oferită clienților noștri,
prin consolidarea expertizei pe care o avem în
domeniul financiar-bancar și al tehnologiilor
avansate. Obiectivele noastre sunt să facilităm
și mai mult clienților noștri accesul la talentul
IT și de asemenea să oferim oamenilor noștri
oportunități excelente de carieră, continuând
astfel să fim recunoscuți ca unul dintre cei
mai buni angajatori în locațiile unde avem
operațiuni.” Echipa ISDC va contribui la
consolidarea semnificativă a prezenței Endava
pe piața locală și în regiune, având în vedere
că în urma acestei fuziuni numărul de angajați
va trece de 1.000 de persoane în centrul său
din Cluj, respectiv de 1.900 de persoane în
România, unde compania mai are centre de
dezvoltare software în București și Iași. De
asemenea, Sofia (Bulgaria), va deveni o nouă
locație unde Endava se va extinde.
Adresă: Strada Clinicilor, nr. 3-5, 400006, Cluj-Napoca
Email: secretariat@scj-cj.rdscj.ro; Tel: 0264-597.852,
Fax: 0264-596.085
Operator date caracter personal 720
ANUNȚ DE CONCURS
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca, cu sediul
în Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr.3-5, jud. Cluj, organizează
concurs conform prevederilor H.G. nr.286/2011, pentru
ocuparea următoarelor posturi vacante:
Infirmier: 84 posturi, studii generale
- Concursul constă în 2 probe:
proba scrisă, în data de 03.10.2016, str. Victor Babeş nr.13,
ora 08.00
- interviu în data de 06.10.2016, str. Clinicilor nr.3-5, ora 08.00
Şef serviciu Achiziţii publice-contractare: 1 post, studii
superioare, 1 an vechime în funcţii de conducere în domeniul
achiziţiilor publice, 5 ani vechime în domeniul achiziţiilor
publice.
Economist Serviciul Achiziţii publice contractare: 1 post,
studii Diplomă de licență economist, 3 ani şi 6 luni vechime
în specialitate
Economist Serviciul Achiziţii publice contractare: 1 post,
studii Diplomă de licență economist
Economist Serviciul Financiar-contabilitate: 1 post, studii
Diplomă de licență economist, 3 ani si 6 luni vechime în
specialitate
Şef formaţie muncitori – construcţii – inginer construcţii,
Diplomă de licenţă în specialitate
Concursul constă în 3 probe:
- proba scrisă, în data de 03.10.2016, str. Clinicilor nr.3-5, ora
11.00
- proba practică (operare calculator), în data de 06.10.2016 str.
Clinicilor nr.3-5
- interviu în data de 11.10.2016 str. Clinicilor nr.3-5
Inginer de sistem: 1 post, studii Diplomă de licenţă în
specialitate
Spălătoreasă: 1 post, studii generale
Bucătar: 4 posturi, Certificat de calificare, examen coprologic
și coproparazitologic
Muncitor necalificat bucătărie: 1 post, studii generale,
examen coprologic și coproparazitologic
Portar: 4 posturi, Certificat de calificare, examen psihologic
Pompier: 1 post, Certificat de calificare
Şofer: 1 post, permis de conducere pentru şofer profesionist; 3
ani vechime în activitate ca şofer
Şofer autosanitară: 1 post, diplomă de bacalaureat, permis de
conducere pentru şofer profesionist, categoriile B şi C, 3 ani
vechime ca şofer profesionist
Manipulant bunuri: 1 post, studii generale
Şef depozit: 1 post, studii Diplomă bacalaureat
Zugrav: 1 post, Certificat de calificare
Electrician: 1 post, Certificat de calificare, 3 ani vechime
Liftier: 1 post, Certificat de calificare, Autorizaţie ISCIR
valabilă
Concursul constă în 2 probe:
- proba scrisă, în data de 03.10.2016, str. Clinicilor nr.3-5, ora
08.00
- interviu în data de 06.10.2016 str. Clinicilor nr.3-5, ora 08.00
Dosarele de concurs se vor prezenta la Serviciul R.U.N.O.S., et.
II, cam.22, în perioada 12.09.2016-23.09.2016, după următorul
program: luni-joi, orele 12-14; vineri, orele 12-13, tel. 0264-
592.771 int. 1168.
ANUNȚ DE CONCURS
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, cu sediul
în Cluj Napoca, str. Clinicilor nr.3-5, jud. Cluj, organizează
concurs conform prevederilor H.G. nr.286/2011, pentru
ocuparea următoarelor posturi vacante:
Îngrijitoare: 34 posturi, studii generale
Brancardier: 10 posturi, studii generale
Concursul constă în 2 probe:
proba scrisă, în data de 04.10.2016, str. Victor Babeş nr. 13,
ora 08.00
interviu, în data de 07.10.2016, str. Clinicilor nr. 3-5, ora
08.00
Dosarele de concurs se vor prezenta la Serviciul R.U.N.O.S.,
et. II, cam.22, în perioada 12.09.2016 - 23.09.2016, după
următorul program: luni-joi, orele 12-14; vineri, orele 12-
13, tel. 0264-592.771, int. 1168.
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU (colaborator)
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri

CLUJ MANIFEST
Local 3
Turnul Pompierilor, proiectul de
campanie al lui Boc, primește o șansă
Turnul Pompierilor a devenit
din nou subiect de actualitate.
Unul dintre proiectele de
campanie preferate de Emil
Boc, acest obiectiv important al
municipiului zace în paragină,
așteptând lucrări de modernizare
care tot întârzie.
Consiliul local al municipiului Cluj-
Napoca a aprobat, în ultima şedinţă,
demararea concursului de idei pentru
reabilitarea și punerea în valoare a Turnul
Pompierilor. Astfel, se face un prim pas,
însă mai este mult până când acest obiectiv
va fi redat clujenilor și turiștilor, lucrările
de reabilitare urmând a se face din fonduri
europene. Emil Boc s-a angajat, la fiecare
mandat, că va reabilita acest monument
istoric, dar deocamdată totul a rămas la
stadiu de promisiune. Turnul Pompierilor
a fost dat în administraţia FNPR pentru
o perioadă de 25 de ani. Federaţia l-a
preluat pentru a-l transforma în muzeu al
pompierilor, lucru care s-a şi întâmplat,
dar pentru o scurtă perioadă de timp.
Turnul a funcţionat aproximativ trei ani
ca muzeu, iar din 2001 este în paragină.
Municipalitatea a preluat spaţiul în
administrare în 2011 deoarece Federația
nu a reușit să îl redea circuitului turistic.
Concurs de soluții pentru reabilitarea
Turnului Pompierilor
Acest monument se află în administrarea
Primăriei încă din 2011, atunci când
municipalitatea l-a preluat de la Federația
Națională a Pompierilor din România.
Anul trecut, Primăria a demarat primele
faze ale proiectului, solicitând întocmirea
documentației necesare de către Ordinul
Arhitectilor din România. Acum, după
întocmirea documentației, municipalitatea
organizează un concurs de soluții cu premii
pentru realizarea lucrărilor necesare
pentru reabilitarea Turnului Pompierilor.
Consiliul local a votat proiectul de
hotărâre privind organizarea concursului
de soluții pentru ”Revitalizarea Turnului
Pompierilor, Turnul celor trei vârste”.
Au fost stabilite premii în valoare de
400.000 de lei. Premiul I al concursului
reprezintă contractul de proiectare, cu
o valoare estimată de 365.823 lei, fără
TVA. Premiul II este de 22.000 de lei,
iar premiul III, de 13.000 de lei. Juriul
va fi desemnat de primarul Municipiului
Cluj Napoca. În urma concursului de
soluții, procedura urmează să fie finalizată
prin negociere cu fiecare dintre cei trei
câștigători și prin alegerea celui mai
competitiv proiect. Pentru evaluarea
candidaților și desemnarea câștigătorilor
se impune constituirea unui juriu alcătuit
exclusiv din persoane fizice independente
față de participanții la concurs. Conform
Ordinului Arhitecţilor din România se
vrea transformarea Turnului Pompierilor
într-un punct de informare turistică şi
realizarea unei platforme de unde va putea
fi admirat tot centrul orașului.
Turnul Pompierilor, redat clujenilor
pentru o zi
Turnul Pompierilor a fost luminat și
a luminat orașul în cadrul ediției de
noiembrie a proiectului Day 15, în cadrul
proiectului Cluj Capitală Europeană
a Tineretului. La toate cele 8 etaje ale
turnului, clujenii au putut găsi instalații
de lumini și expoziții care au atras atenția
din nou asupra acestui edificiu arhitectural
urban. Seara s-a încheiat cu un spectacol
de lumini, care s-a văzut din mai multe
puncte ale orașului și care, cel puțin
pentru o zi, a scos în evidență un spațiu
uitat temporar, ce acum se află în planurile
de modernizare și repunere a clădirii în
circuitul public. Pe tot parcursul zilei,
Turnul Pompierilor a fost vizitat constant
de câte 20 de persoane odată la 15-20 de
minute, conform aprobării primite de la
ISU. Astfel, estimăm un număr de peste
500 de persoane care au văzut Clujul din
Turnul Pompierilor în cadrul Festivalului
de design, ZAIN.
Dana Țîrlea
Scurt istoric
Turnul Pompierilor este situat pe strada Săpunarilor (azi Tipografiei) și
reprezintă unul dintre cele mai importante monumente din municipiul
Cluj – Napoca. Edificiul a fost construit în anul 1574 în cadrul celei de-a
doua incinte medievale de apărare a orașului. Inițial a purtat denumirea
de “Poarta Mică din uliță Săpunului”. Turnul Pompierilor, împreună cu
o porţiune de zid, este unul din puținele fragmente din a doua incintă
medievală de apărare a Clujului care se mai păstrează și astăzi. Respectiva
poartă a supraviețuit deoarece în secolul al XIX-lea a fost inălţată și folosită
pană la începutul secolului al XX-lea de pompieri pentru supravegherea
orașului, de aici provenind și numele actual: “Turnul Pompierilor”. După
ce a încetat să fie folosit ca punct de observare a incendiilor, turnul a
găzduit Muzeul Pompierilor.
Arhitectul Dan Clinci, managerul concursului de idei:
”După ce Bastionul Croitorilor a fost transformat într-un centru de cultură
care găzduiește diferite evenimente, și Turnul Pompierilor poate primi
o nouă șansă pentru a deveni un spațiu cultural al orașului”

CLUJ MANIFEST
4 Economic
Bolojan mută clujenii în
aquaparkul din Oradea
În timp ce edilul Clujului, Emil Boc, se chinuie de un an să acopere
ștrandul Sun cu un balon, primarul Ilie Bolojan dă în funcțiune la
Oradea un aquapark de 20 de milioane de euro pe fonduri europene.
Majoritatea turiștilor sosiți din alte părți sunt din Cluj. Iată
cum arată cel mai modern parc acvatic al Transilvaniei care amenință
să fure turiștii stațiunilor din Ungaria.
Complexul Nymphaea este amplasat
în estul municipiului Oradea, pe malul
drept al Crişului Repede, zona fostului
ștrand municipal. Strategia administrației
din Bihor este de a conexa fluxul turistic
din Băile Felix cu cel din Nymphea,
inclusive cu pachete turistice integrate.
Adică turiștii de la Felix să vină după
tratament și la parcul acvatic din Oradea.
De altfel, o inițiativă a lui Bolojan viza
alipirea comunei Sânmartin, care include
stațiunile Băile Felix și 1 Mai, la reședința
de județ. Deocamdată referendumurile din
cele două localități au eșuat, dar proiectul
administrativ încă nu a fost abandonat.
Proiect pe fonduri europene
Terenul de 7 ha pe care s-a ridicat
Nymphaea este în proprietatea
municipiului, complexul fiind gestionat
de Administrația Domeniului Public
(ADP) Oradea. Proiectul s-a realizat prin
Programul Operaţional Regional 2007-
2013, cu o investiție de 88,3 milioane
de lei, majoritatea pe fonduri europene.
Clădirea principală are o suprafaţă utilă
de 9.229 mp, o capacitate de 600 de
persoane și este formată din vestiare, zonă
de alimentație publică, bazine și tobogane,
spa, baie turcească, zonă wellness, loc de
joacă pentru copii. Subsolul are 3.991 mp
şi cuprinde vestiare pentru vizitatori cu
1.850 de dulapuri, 76 de cabine de schimb,
dușuri, o cameră „mama și copilul”.
Complex cu 15 bazine
La parter există recepție și taxare, magazin
cu articole de plajă. Nu lipsesc baia romană,
saunele finlandeză și rusească, dar și cu
infraroşu sau cu aromaterapie, o cameră
cu sare şi alta cu frig. Baia turcească, în
stil oriental, are bazine cu apă geotermală,
cabină cu aburi, zonă de relaxare, cameră
de masaj. Aici există restaurant cu 120 de
locuri şi un bar. Toboganele sunt botezate
Anaconda, Tornada, Vipera și Familia.
Primul bazin care iese în cale este Everest,
apoi Corabia Piraţilor, cu tunuri de apă,
Niagara, Tornada, Tobogane și Nimfa, cel
care face trecerea dinspre interior înspre
exterior. Pentru relaxare au fost amplasate
două bazine jacuzzi, Scoica și Perla.
Estetică dentară în aquapark
Etajul are zonă de relaxare cu o galerie
deschisă spre ansamblul de bazine de
la parter, vizitatorii având la dispoziţie
gratuit scaune și șezlonguri. Zona wellness
conține salon de înfrumuseţare (coafură,
cosmetică, manichiură, pedichiură), un
cabinet cu tratament naturist; 4 cabinete
pentru tratament acvatic, 7 cabinete
pentru masaj), 2 saloane jacuzzi VIP și
Liviu Andrica, director ADP:
“Vreau să demonstrez că și o investiție publică poate fi de succes, dacă este
administrată ca la carte. Am avut în prima zi un trafic de 1.900 de vizitatori, iar
în a doua zi cifra a fost depășită. Cei mai mulți veniți din afara Bihorului sunt
clujeni”
chiar un cabinet de estetică dentară. Zona
exterioară poate găzdui 1.400 persoane
şi cuprinde două restaurante, toboganele
Fulger, Avalanşa, Kamikaze, Curcubeu,
Cobra, Magic. Ansamblul are bazine
pentru copii, adulți, cu valuri, de înot și de
sărituri. În total complexul are 15 bazine,
deservite de 16 salvamari. Personalul se
ridică la 100 de angajați. De asemenea
sunt amplasate aici patru terenuri de
tenis cu piciorul, un teren multifuncţional
(fotbal, handbal, baschet) şi două de volei.
Capacitate maximă: 1.800 de oameni
La intrare vizitatorii primesc brăţări
speciale pe care pot încărca orice sumă
vor. Accesul se face în limita capacităţii:
maxim 1.800 persoane pe timp de vară
şi 500 în extrasezon. Biletul de o zi costă
50 de lei, în intervalul orar 17:00-22:00,
30 de lei, iar cel pe trei ore, 25 de lei.
Elevii și pensionarii au tarife reduse, iar
copiii mici beneficiază de gratuitate. De
asemenea, există tarife speciale pentru

CLUJ MANIFEST
Economic 5
familii și grupuri de minim 15 persoane,
dar și un sistem de abonamente pe 60
de zile. Accesul la saune costă 10 lei/zi,
abonamentul spa cu 10 intrări, 90 de lei,
iar cel la baia turcească, 180 de lei.
2 bazine olimpice la Oradea, 0 la Cluj
“Vreau să demonstrez că și o investiție
publică poate fi de succes, dacă este
administrată ca la carte. Am tot auzit
idei preconcepute că administrația locală
nu este în stare să gestioneze bine un
asemenea demers, dar noi vom proba
contrariul. Am avut în prima zi un trafic
de 1.900 de vizitatori - aici îi includem
și pe cei care stau numai trei ore - iar
în a doua zi această cifră va fi depășită.
Cei mai mulți veniți din afara Bihorului
sunt clujeni. După calculele noastre,
un minim de 600 de vizitatori pe zi ar
însemna amortizarea cheltuielilor lunare,
ce nu sunt de neglijat, mai ales cu energia
electrică și cu apa, dar și cu salariile celor
100 de angajați, pe care îi aducem și de
la 50 km. Vrem să găzduim și nunți, în
zona terenurilor de sport, acoperite cu
prelate, dar și restaurantele pot găzdui
diverse evenimente, iar în perspectivă și
un club. Capacitate de cazare proprie nu
avem, dar lângă noi este hotelul Hilton,
iar Lotus construiește un alt mare hotel, cu
400 de locuri. Nu în ultimul rând aici vom
putea organiza competiții internaționale
deoarece există lângă noi bazinul olimpic
acoperit, noi avem de asemenea un bazin
de dimensiuni olimpice și unul de sărituri”,
afirmă directorul ADP, Liviu Andrica.
Concurență pentru Hajdu
Darea în folosință a aquaparkului din
apropierea Vămii Borș dă o lovitură
serioasă și complexelor de acest gen din
țara vecină, care se bazează mult pe traficul
din Transilvania: clujenii își fac acolo
nu numai vacanțele și revelioanele, ci și
weekendurile. Vizate de turiștii din Cluj
sunt îndeosebi complexele acvatice din
Nyirbator, Nyiregyhaza, Balmaszujvaros,
Debrecen și Hajduszoboszlo, unde
au fost accesate fonduri europene și
guvernamentale de zeci de milioane de
euro. Anul trecut în Ungaria au sosit 48
milioane de vizitatori străini, din care 20
de milioane în scop turistic. Veniturile
din turism au fost 4,8 miliarde de euro.
Anul trecut în Ungaria au sosit 9 milioane
de vizitatori din România, din care 2,3
milioane în scop turistic. În spaţiile de
cazare comercială turiştii români au
petrecut 467.284 nopţi de cazare. Cei mai
mulţi merg la Budapesta, pentru turism
termal sau cultural, mai nou fiind atraşi
şi de pub-urile din clădirile mai vechi din
centru.
Eșecuri în serie la Cluj
Cel mai ambițios proiect prezentat până
acum la Cluj, reabilitarea Băilor Someșeni
printr-un parteneriat public-privat,
propusă și pe fonduri UE, s-a împotmolit
din cauza statutului incert al proprietăților,
dar și din lipsa finanțării private. Sumele
vehiculate erau uriașe, între 20 și 60 de
milioane de euro.
Parcul acvatic propus de primarul Clujului,
Emil Boc, pe teritoriul actual al ștrandului
Sun, din subordinea Regiei Autonome a
Domeniului Public Cluj-Napoca, a intrat
și el pe linie moartă din cauză că trebuiau
mutate rețele de utilități, inclusiv o linie de
înaltă tensiune.
Nici modernizarea ștrandului din cartierul
Grigorescu nu a mers grozav, cu toate
că acoperirea cu un balon a bazinului
principal, pentru a fi functional și în
sezonul rece, trebuia să fie gata la începutul
lunii iunie, iar acum este deja septembrie.
În schimb, ștrandul municipal, de peste
drum de Cluj Arena, stă în paragină de
peste 10 ani. Acesta a intrat pe mâini
private, adică în proprietatea omului
de afaceri Josef Goschy, care voia să
îl transforme în clădire de birouri, însă
municipalitatea s-a opus. Ulterior, firma
sa, Unita Turism Holding, a scos la vânzare
terenul cu 6 milioane de euro și hotelul
Sport de lângă acesta cu 4,8 milioane,
ultimul fiind cumpărat de Societatea de
Investiții Financiare Moldova.
Călin Poenaru

CLUJ MANIFEST
6 Local
Naşa contra fină la
Curtea de Apel Cluj
În timp ce naşii şi finii din politică joacă în cuplu pentru prosperitatea
familiei, vezi cazul de la Primărie şi Consiliul Judeţean, în justiţie
se întâmplă pe dos. Naşa Andrea Chiş a snopit-o la concursul
pentru CSM pe finuca Adina Daria Lupea. Surpriza nu a fost doar
competiţia cu cele două judecătoare din familie, ci absenţa Danei
Gârbovan, lider UNJR sau a fostului preşedinte Valentin Mitea.
Cele două candidate care s-au bătut pentru
un vot din partea colegilor de la Curtea de
Apel din Cluj au multe lucruri în comun.
Sunt bătăioase, comunică pe reţelele
de socializare, unde nu se jenează să-şi
expună cu argumente opiniile, au o lungă
experienţă în sala de judecată. În plus, au
fost împreună şi la o nuntă, una importantă
pentru ambele.
Roata morii
Dacă la alte alegeri, magistraţii Curţii de
Apel din Cluj făceau corp comun pentru
a sprijini un singur candidat cu şanse,
de această dată a apărut un candidat
surpriză, altul decât cel aşteptat, conform
tradiţiei, fostul preşedinte. A apărut astfel
competiţia dintre naşa Andrea Chiş,
fostă Ţuluş şi fina Adina Daria Lupea.
Ultima dată când Curtea de Apel Cluj a
avut un candidat redutabil pentru CSM,
care avea să devină şi preşedinte, Virgil
Andreieş, Andrea Chiş a pierdut cu un
scor apropiat candidatei de astăzi. Spirit
tânăr şi libertin, Andrea a fost căsătorită
cu un procuror din strutura centrală a
DNA, Doru Ţuluş, iar Adina Lupea cu un
magistrat de la Tribunal. Ambele mariaje
au eşuat, iar de la statutul de rude prin
alianţă, cele două colege s-au trezit în
ipostaza de concurente. Despre relaţia
anterioară cele două candidate nu doresc
să vorbească. Adina Lupea spune doar în
glumă că Andrea nu prea era punctuală,
fiind obligaţi să o aştepte minute bune şi la
cununie. Depre relaţia lor actuală, aparent
totul merge bine. Andrea Chiş spune doar
că după aflarea rezultatului, s-au felicitat
reciproc. „Nu a fost competiţie, au fost
două propuneri. A fost totul lin. Ne-am
îmbrăţişat la final”, ne-a declarat Andrea
Chiş.
Campanie în vacanţă
Despre campanie, retrospectiv, Adina
Daria Lupea recunoaşte că nu a fost una
corespunzătoare, din cauza vacanţei
judecătoreşti. „Nu am putut discut cu toţi
colegii. Imediat după concediu au fost
alegerile, am avut şi probleme în familie”,
îşi scuză înfrângerea candidata penalistă.
De cealaltă parte, Andrea Chiş pare că şi-a
făcut bine treaba, graţie unor cursuri de
comunicare. Nu este lipsit de omportanţă
faptul că civilista, sigură pe ea, şi-a permis
chiar şi o vacanţă exotică, în America
de Sud, unde a combinat deplasarea
motorizată cu pasiunea pentru alergare
şi drumeţie. Colega ei este prea strânsă
cu timpul pentru extravaganţe. „Nu-mi
permit preocupări extraprofesionale, din
cauza aglomerării cu dosare”, susţine
Adina Lupea.
Civil contra penal
Viaţa penaliştilor pare una mai dură. „Îmi
ocupa tot timpul liber dosarele. În penal
se munceşte, sunt permanenţe, şedinţe de
ore şi audieri. În civil ies cu câteva dosare
într-o jumătate de oră”, spune Adina Lupea.
Pentru că şi-a permis să ceară liber pentru
a-şi depune candidatura la CSM, penalista
s-a ales şi cu o sancţiune, pentru a cărei
anulare se judecă cu conducerea Curţii. Nu
vrea însă să o lege de un eventual sprijin
al conducerii faţă de contracandidată. Deşi
este o percepţie din afară, alimentată şi de
competiţia de la vârful Curţii de Apel, că
este un concurs între secţiile instanţei,
echipa de penalişti Chitidean- Siserman
fiind depăşită de cuplul Mitea- Băldean,
cele două concurente nu confirmă o
asemenea ipoteză. Chiar dacă votul a fost
secret, Adina Daria Lupea pretinde că a
primit voturi şi din afara secţiei penale,
chiar jumătate din voturi. „Nu m-au
votat colegii din penal, unde suntem 15
judecători”.
Revoluţie ratată
La proiecte candidatele au vrut o mică
revoluţie. „Pentru noi ăştia 6 ani nu au
făcut nimic decât scandaluri. Nimic
nu s-a schimbat în bine. Din contră
suntem cu mult mai aglomeraţi şi stăm
cu nervii tot mai prost. Codurile nu au
rezolvat aglomerarea. E balamuc”, spune
penalista. Schimbările pe care le propunea
erau substanţiale. „Eram pregatită să fac
nişte propuneri inclusiv de modificare a
Constituţiei. 6 ani mandat la CCR, 4 ani
la CSM. Că e enorm 6 ani, timp în care
se desprind total de instante”. Există viaţă
şi după eşecul pentru CSM. „Partea bună
e că m-am decis să reintru in Uniunea
Naţională a Judecătorilor, cu Dana
Gârbovan, să vedem ce facem pe partea
asociativă”. Plecase din AMR, Asociaţia
Magistraţilor, în urmă cu 9ani, unde lider
era chiar naşa Andrea Chiş. „Era în AMR
un exces de admiraţie pentru DNA. Parcă
noi judecătorii nu aveam probleme”.
Andrea Chiş este optimistă, crede în
schimbarea în bine şi că va face revoluţie
cu mănuşi. „Cred că poţi face primăvară
cu o singură floare sau rândunică”, spune
civilista. Din cei 49 de judecători din
Curtea de Apel prezenți, 32 au votat cu
Andrea Chiș, 10 cu Adina Daria Lupea,
iar 7 voturi s-au anulat. 7 judecători au
absentat.
Mihai Bacalu

CLUJ MANIFEST
Vaticanul cere o parte
din centrul Clujului
Analiză 7
Arhiepiscopia Romano-Catolică
de Alba Iulia şi Fundaţia
Statusul Romano-Catolic au
cerut recent magistraţilor
clujeni, sub semnătura
episcopului Jakubinyi Gyorgy
să dispună restituirea în natură
a unui număr semnificativ de
terenuri şi clădiri din centru
istoric al municipiului Cluj-
Napoca. Comisia specială de
retrocedare a unor bunuri
aparţinând cultelor religioase, a
Guvernului României a respins
în acest an cererile, motivând
că nu există similitudine între
solicitanţi şi foştii deţinători ai
imobilelor.
Arhiepiscopia RC şi Statusul RC au cerut
în urmă cu 13 ani Guvernului retrocedarea
unui important număr de imobile din centrul
Clujului, sub motivul că acestea le-ar
fi aparţinut şi că au fost deposedate de regimul
comunist. Este vorba despre corpul de
clădiri situate între străzile Universităţii,
Avram Iancu şi Kogălniceanu, administrate
în prezent de către Statul Român, prin
intermediul Universităţii Babeş-Bolyai,
Inspectoratului Şcolar Judeţean şi Biblioteca
Judeţeană „Octavian Goga”. Pe lista
celor 13 dosare mai figurează Hotelul
Melody, Colegiul Silvania din Zalău, revendicat
de Eparhia Reformată şi cîteva
terenuri din comuna clujeană Baciu. Reprezentanţii
Comisiei speciale de retrocedare
a Guvernului au motivat refuzul
retrocedării, prin faptul că între petenţi,
Arhiepiscopia Romano Catolică de Alba
Iulia, subordonată Vaticanului, Statusul
Romano-Catolic şi Fondul de Studii, înregistrat
ca proprietar al clădirilor, nu este
nicio identitate de nume.
Status sau fonduri de studii
În cererea de anulare a deciziilor Comisiei
de retrocedare, Arhiepiscopia Romano-
Catolică a invocat istoricul Statusului
Romano-Catolic, care s-ar fi reorganizat
în anul 1868, în mai multe subdiviziuni,
respectiv fondurile de Studii, de stipendii,
religios, terezian Sibiu, de leafă al învăţătorilor
şi de pensie. Potrivit petenţilor,
Statul Român ar fi ratificat în anul 1940,
transformarea Statusului Romano-Catholic
Transilvănean, în Consiliul Diocezei
de Rit Latin de Alba. Arhiepiscopia Romano-Catolică
de Alba Iulia a înfiinţat în
anul 2005 Statusul Romano- Catolic, fiind
recunoscut printr-o decizie a Judecătoriei
din Miercurea Ciuc, ca succesor al Fondului
de Studii şi admis de Judecătoria Cluj
în anul 2007 în Registrul Fundaţiilor.
Partaj frăţesc
Bisericile istorice maghiare şi-au împărţit
clădirile din centrul istoric preuniversitar
al Clujului, catolicii deţinând partea de
vest, străzile Universităţii şi parţial Kogălniceanu,
reformaţii aveau sudul, străzile
Kogălniceanu şi Brătianu, iar unitarienii
deţineau nord-estul, respectiv Bdul 21
Decembrie. Dacă unitarienii au obţinut
Liceul Brassai şi clădirea fostului liceu
„Victor Babeș”, reformaţii au primit clădirea
Bastilia a Liceului Gheorghe Şincai,
franciscanii au obţinut fostul Liceu de
Muzică, evanghelicii biserica din centru,
romano-catolicii au primit o mare parte
din clădirile din centru. Mai au încă probleme
în redobândirea proprietăţilor, datorită
acestei fundaţii, cu istoric complicat,
Statusul Romano-Catolic, care nu mai este
acceptată de Statul Român.
Statustul, creaţie a Statului Maghiar
Magistratul Gabriela Cristina Frenţiu, pre
şedintele Secţiei I Civile a Tribunalului
Bistriţa a semnat un articol ştiinţific în Revista
Dreptul, nr. 8 din anul 2009, intitulat
Dreptul Fundatiei „Statusul Romano-Catolic
din Transilvania” la retrocedarea
bunurilor proprietate a diferitelor fonduri
reprezentate de episcopul de Alba Iulia, în
care concluziona că acesta nu ar fi îndreptăţit
să revendice fostele proprietăţi ale bisericii
catolice. Frenţiu concluzionează că
diferitele fonduri ale Statusului Romano-
Catolic erau o creaţie a Statului Maghiar,
iar după Trianon, dreptul de a dispune de
proprietăţile imobiliare au rămas exclusiv
în puterea Statului Român. „În esenţă,
deci, fondurile amintite, fiind o creaţie
statală a Statului Ungar, înainte de 1918,
cu caracter pulic, de interes general, rezultă
că şi în prezent, ca urmare a tratatului
de a Trianon, 1919, numai Statul Român
poate dispune de dreptul de proprietate al
bunurilor acestor fonduri”. Potrivit judecătoarei
bistriţene, Parlamentul României
nu a ratificat niciodată concordatul dintre
Sfântul Scaun şi Guvernul României, încheiat
în mai 1927, referitor la recunoaşterea
Statusului Romano- Catolic, ca administrator
al bunurilor bisericii.
Mihai Bacalu

CLUJ MANIFEST
8 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Medical 9
Sănătate şi caritate la Policlinica fără
plată a Fundaţiei „Familia Sfântă”
Despre Policlinica fără plată a
Fundaţiei „Familia Sfântă” de la
Cluj vorbesc cel mai bine bolnavii
care în lipsa resurselor financiare
adecvate vin aici, pe strada Moţilor,
într-un loc unde iubirea faţă de
aproapele este pusă în practică zi de
zi.
Li s-a spus „doctorii fără de arginţi”, căci
modelul lor este cel al sfinţilor Cosma şi
Damian, iar numărul mare de medici care
fac aici voluntariat este doar ecoul celor
trei perechi de sfinţi Cosma şi Damian, cu
toţii vindecători fără plată, fie că vorbim
de fiii Teodotei din Asia Mică, de cei de la
Roma, ucişi cu pietre, ce au trăit în zilele
împaratului Carin ori de cei din Arabia,
din timpul împăraţilor Diocleţian şi Maximian
şi cărora li s-a tăiat capul.
Acum 22 de ani
Voluntariatul medicilor a început în 1994,
când într-un apartament de 4 camere, numeroşi
medici, inclusiv profesori universitari
şi şefi de clinică bine-cunoscuţi au
consultat în mod gratuit sutele de bolnavi
care veneau în blocul din cartierul Mănăştur.
Donaţii, acte caritabile, milostenie,
dragoste creştinească, generozitate, puteţi
să spuneţi cum vă lasă inima, dar ceea ce
a fost acolo era unic în lume, la acel moment.
Întâmplător, la uşa clinicii au ajuns
călugăriţele din Congregaţia Doctrinei
Creştine, care profund impresionate, au
obţinut din Luxemburg finanţarea pentru
construirea şi funcţionarea clinicii actuale
până în 2014.
Nimeni nu este întrebat care îi sunt opţiunile
religioase, politice, etnice, singura
lege care funcţionează este cea a
iubirii aproapelui.
Peste 100 de medici, 15 profesori universitari
şi şefi de clinici au consultat atunci
în regim de voluntariat total, iar asta nu s-a
schimbat până astăzi, când un singur medic
este angajat, restul, profesori sau tineri
rezidenţi continuă cu devotament munca
cea fără de arginţi, dar plină de satisfacţii
spirituale. Aici se fac consultaţii, examinări,
tratamente, se onorează reţetele prescrise,
iar activitatea medicală este dublată
de cea caritabilă, educativă şi de îndrumare
spirituală a tinerilor care se pregătesc
pentru căsătorie, a viitorilor părinţi şi alte
categorii. Sunt acoperite toate specialităţile
dintr-o policlinică, mai puţin radiologie,
pediatrie şi examinările de laborator.
Alături de cei 28 de medici voluntari sunt
11 angajaţi, un medic specialist ecografist,
o asistentă medicală, o farmacistă, două
îngrijitoare, care lucrează şi la centrul de
fizioterapie, un administrator/şofer/casier/
om bun la toate, un funcţionar administrativ
la fişier, un director adjunct/secretar şi
trei şefi de departament din Centrul caritativ
– educativ „Iubire şi Adevăr”, după
cum spunea dr. adjunct Corina Giurgiu
şi din această lună va veni şi un medic
pneumolog. Pentru susţinerea activităţii,
funcţionează aici şi un centru de kineto
şi fizioterapie, care asigură cam 10% din
fondurile necesare activităţii din policlinică
(paznici şi contabilitate), salariile angajaţilor
fiind susţinute de Fundaţia Băncii
Transilvania. Donaţiile vin să completeze
şi nu este zi să nu li se mulţumească donatorilor,
sponsorilor şi tuturor binefăcătorilor
în Sf. Liturghie săvărşită în capela
aflată la parterul clădirii.
„Suntem profund recunoscători celor ce
s-au aplecat asupra acestei activităţi caritabile.
De la mijlocul anului 2014, când
surorile Congregaţiei Doctrinei Creştine
şi-au îndreptat susţinerea financiară spre
alte proiecte, toţi aceştia ne-au ajutat să
mergem mai departe şi sperăm că ne vor
susţine şi în continuare” ne-a spus dr. Ioan
Boilă, directorul inimos care şi-a închinat
activitatea acestui centru al adevăratei iubiri
creştineşti. „Un gând pios şi de recunoştinţă
am faţă de cei 23 de medici care
au făcut voluntariat aici, iar Dumnezeu îi
răsplăteşte acum în împărăţia sa” a mai
spus dr. Boilă. Dacă la începuturi aici se
consemnau peste 1200 de servicii medicale
pe lună, acum sunt aproximativ 700,
plus medicamentele, 200-230 de reţete
onorate gratuit, iar pentru bilanţul anual
din luna noiembrie, au fost înregistrate
peste 570 de cazuri dificile care vor fi semnalate
Fundaţiei Băncii Transilvania. Sunt
vârstnici fără posibilitatea de a-şi rezolva
problemele medicale, cu pensii mici, oameni
cu resurse financiare extrem de mici,
familii care au membrii cu handicap sever
şi alte situaţii dificile.
Fii generos!
„Vreau să fac prin intermediul dumneavoastră
apel în două direcţii: una înspre
medici, să-i invit să participe la această
activitate caritabilă, şi am avea nevoie
pentru cardiologie, ginecologie, psihiatrie,
neurologie şi oftalmologie, iar o altă
direcţie de apel este pentru susţinerea financiară,
a mai spus dr. Ioan Boilă.
„De 12 ani suntem ajutaţi de Primărie
cu fonduri nerambursabile şi ele acoperă
o parte din cheltuielile noastre pentru
medicamente şi cheltuieli administrative.
Trei ani am fost susţinuţi si de Fundaţia
„United Way, care au completat, precum
mulţi alţii, ca „Farmec” sau „Therapia”.
Nu ne-ar strica nici o unitate mobilă cu
care să putem asigura intervenţii, pe lângă
consultaţii celor din satele dimprejurul
Clujului unde ne deplasăm” a completat
dr. Adjunct Corina Giurgiu. „Tuturor binefăcătorilor
noştri vrem să le mulţumim şi
prin intermediul dumneavoastră” au mai
spus cei doi şi străbătând policlinica am
ajuns în zona centrului „Iubire şi adevăr”
unde un bărbat nevoiaş primise hrană.
Am petrecut ceva vreme acolo şi la plecare
l-am regăsit. Adormise, iar cei de aici se
pregăteau să-l însoţească pentru a-l ajuta
în obţinerea unei cărţi de identitate. Pentru
ceea ce se întâmplă aici nu se oferă o
carte de identitate de binefăcător, dar mulţumirea
sufletească şi dovada că eşti suficient
de puternic şi poţi să-i ajuţi pe alţii
sunt atribute ale calităţii de om, care nu
poate să treacă indiferent şi orb la nevoile
altora
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
10 Anchetă
Fany cea cu lipici la licitații.
Și la DNA
În condițiile în care transportul de persoane pe cale ferată este
un calvar, trenurile din România parcurgând distanțe de sute
de kilometri cu viteze medii de 30-50km/h, iar transportul cu
mașina personală pe distanțe scurte / medii nu este avantajos,
din ce în ce mai mulți români apelează la transportul de
persoane în sistem de autobuz rutier. Asta mai ales când e vorba
de transport interjudețean, având în vedere faptul că rețeau de
cale ferată leagă mai ales centrele urbane mari nu și localitățile
medii / mici. Astfel, profitabilitatea curselor intrajudețene a
devenit una semnificativă pentru transportatorii de persoane.
Un exemplu elocvent în acest sens este războiul de acum câțiva
ani privind traseele din Zona Metropolitană, când compania
Fany mai ales a dus un adevărat război cu CTP SA.
Dar, deși traseele metropolitane au
fost adjudecate de CTP SA, au mai
rămas multe trasee profitabile în județ.
Iar acestea sunt efectiv vânate de
transportatori, ele fiind obținute în urma
unor licitații pe bază de punctaj, condițiile
tehnico economice propuse și deținute
de firme primind punctaj în urma căruia
se atribuie traseul. Astfel, în primăvara
acestui an, Consiliul Județean Cluj, prin
Compartiment Autoritatea Județeană de
Transport, via Agenția pentru agenda
Digitală a României, Sistemul Informatic
de Atribuire Electronică în Transporturi a
definitivat Calendarul ședinței de atribuire
electronică a traseelor a căror licențe au
fost anulate prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă și a traseelor neatribuite
din Programul de transport județean de
persoane 2014-2019 în județul Cluj. Pe
rol au fost 41 de trasee, inclusiv trasee
extrem de rentabile precum Cluj - Huedin
sau altele cu plecare din Dej, Huedin ori
Câmpia Turzii.
Fany lovește din nou
Ceea ce este surprinzător e faptul că mare
parte din aceste trasee au fost adjudecate
de firma Fany. Da, firma Fany, care
acum 2 ani a fost implicată în scandalul
de corupție aferent tot unor licitații de
atribuire trasee de transport persoane.
Poveste care s-a finalizat cu arestări și ani
grei de închisoare. Surprinzător pentru că,
deși nu suntem judecători să dăm verdicte,
nu putem să nu ridicăm o serie de întrebări.
Un ARR uituc
În primul rând cum a fost posibil ca Fany
să participe la licitație având în vedere
faptul că în Rechizitoriul întocmit de
procurorii DNA se vorbește de o serie de
condiții prezentate neadevărat de către cei
de la Fany în cadrul licitației în discuție.
De asemenea, oare coruperea și darea de
mită către directori din cadrul ARR nu
reprezintă abatere gravă de la prevederile
contractelor de atribuire a serviciului ?!
Or, ART. 39 din Legea 92 din 10 aprilie
2007, Legea serviciilor de transport public
local stipulează clar: (1) Autorizaţia de
transport se retrage de către autoritatea de
autorizare în cazul în care transportatorul
autorizat nu mai îndeplineşte condiţiile
care au stat la baza acordării acesteia sau în
cazul în care acesta a furnizat documente
conţinând informaţii eronate cu ocazia
solicitării de acordare a autorizaţiei de
transport. În caz de retragere a licenţei de
transport sau a autorizaţiei de transport,
copiile conforme ale acestora şi licenţele
de traseu au acelaşi regim. (2) Copiile
conforme ale licenţei de transport sau ale
autorizaţiei de transport se suspendă de
către autoritatea de autorizare în cazul
săvârşirii unor abateri grave sau repetate
de la prevederile contractelor de atribuire a
serviciului, precum şi de la reglementările
în vigoare privind transportul rutier şi/
sau protecţia mediului. (3) Licenţa de
traseu se retrage cu o notificare prealabilă
de 60 de zile, în cazul unor abateri grave
de la prevederile caietului de sarcini.
În intervalul de 60 de zile, autorităţile
administraţiei publice locale vor organiza
atribuirea serviciului respectiv în gestiune
altui operator de transport rutier. Așa că
oare ce a păzit ARR? Sau oare corb la corb
nu își scoate ochii?!
N-am bani de dat, am datorii la stat....
Mai departe, în licitația privind atribuirea
de trasee firmele participante trebuiau să
fie fără datorii la bugetul de stat. Numai
că firma Fany și-a plătit o serie de datorii
către stat (TVA, impozit pe profit) abia în 5
aprilie 2016, deși deciziile de impunere și
termenele scadente erau din 2010 și 2011.
În aceste condiții cum a fost fără datorii
la stat în martie 2016 când a început
licitația?? un mister la care poate găsesc
un răspuns funcționarii de la Finanțele
clujene, întrucât nici prin gând nu ne trece
ca Fany sau Finanțele clujene să fi măsluit
vreun certificat fiscal pentru a-l face mai
alb ca Albă Zăpada.
Un dosar cu condamnări
La începutul lunii ianuarie a acestui an,
Tribunalul Cluj, în Dosarul 2701/117/2014
de la Tribunalul Cluj, patronii firmei Fany,
Ștefan și Olezia Cadar (anterior arestatți
preventiv) au fost condamnați pentru fapte
de corupție. Concret, Ștefan Cadar a fost
condamnat la doi ani și opt luni cu
executare, iar soția acestuia, Olezia Cadar,
la trei ani de închisoare cu suspendare. De
asemenea, firma Fany a fost obligată să
plătească o amendă de 50.000 de lei. În
același dosar, directoartea din cadrul ARR
(Autoritatea Română Rutieră), Daniela
Dobrilă, a fost condamnată la trei ani de
închisoare și i-au fost confiscate sumele
primite șpagă: 53.800 lei (17.000 lei +
36.800 lei), 44.700 euro, 370 lire sterline,
800 USD şi un unui autoturism, iar șeful
atelierului auto al companiei Fany a fost
condamnat la un an de închisoare cu
suspendare. Decizia nu este una definitivă,
ea fiind, de altfel, atacată cu apel de părți,
dosarul fiind în rejudecare la Curtea de
Apel. Potrivit rechizitoriului DNA, în

CLUJ MANIFEST
Anchetă 11
perioada octombrie - decembrie 2013,
Ștefan Cadar și soția lui, Olezia Cadar,
i-au oferit, în repetate rânduri, inculpatei
Dobrilă Daniela, bani (suma de 10.000 lei)
și bunuri (mașină, TV, mp3 player, 2
laptopuri, boxe audio) în valoare totală de
49.550 lei, din care a remis efectiv bani și
bunuri în valoare totală de 34.550 lei. ”În
schimbul acestor beneficii, inculpata
Dobrilă Daniela, prin încălcarea
atribuțiilor sale de serviciu, trebuia să
emită acte și să furnizeze informații,
deținute în virtutea funcției de director la
Direcția licențe și autorizări ARR
București, care să permită societății
inculpatului Cadar Eronim Ștefan să
obțină, la licitația organizată în noiembriedecembrie
2013, un număr cât mai mare
de trasee de transport persoane. La data de
28 octombrie 2013, inculpatul Cadar
Eronim Ștefan, în numele societății Fany
Prestări Servicii SRL Cluj Napoca, în
înțelegere cu inculpatele Cadar Olezia și
Dobrilă Daniela, a dat dispoziție unei
angajate să întocmească o factură și o
chitanță, prin care se atestă în fals o
convenție comercială de vânzare
cumpărare a unui autoturism. Aceste acte
au fost folosite pentru a crea aparența
remiterii licite a acestui autoturism către
inculpata Dobrilă Daniela, pentru a
disimula adevărata natură a provenienței
bunului. În perioada noiembrie 2011 -
decembrie 2013, pentru a evita plata
taxelor de înmatriculare (aproximativ
20.000 euro), inculpații Cadar Eronim
Ștefan și Kelemen Paul Ovidiu au pus în
circulație pe drumurile publice două
autovehicule de transport călători,
cunoscând că acestea au fost substituite
vehiculelor anterioare, prin decuparea și
sudarea seriilor de șasiu de pe mașinile
originale pe cele două autobuze
achiziționate în acest scop, fără ca ele să
fie înmatriculate potrivit legii”, precizează
procurorii DNA Cluj. ”La data de 29
noiembrie 2013, la nivel național s-a
declanșat procedura de licitație pentru
atribuirea traseelor cuprinse în programele
județene de transport pentru perioada 1
ianuarie 2014-30 iunie 2019. În acest
context, inculpații Cadar Eronim Ștefan și
Cadar Olezia, asociat și respectiv asociat
- administrator al societății Fany Prestări
Servicii SRL Cluj-Napoca, ar fi apelat la
ajutorul inculpatei Dobrilă Daniela,
director la Direcția Licențe și Autorizări
din ARR București, pentru ca, prin prisma
funcției deținută de aceasta, să le
înlesnească câștigarea unui număr cât mai
mare de trasee din cele scoase la licitație.
Tot la ajutorul inculpatei Dobrilă Daniela
ar fi apelat cei doi oameni de afaceri,
pentru a obține acte necesare câștigării
procesului intentat împotriva Consiliului
Județean Cluj, în legătură cu scoaterea de
la licitație a unor trasee din Zona
Metropolitană Cluj. În vederea câștigării
licitației, inculpatul Cadar Eronim Ștefan
s-ar fi deplasat în perioada noiembrie -
decembrie 2013, în mai multe rânduri, la
București pentru ”a rezolva” din timp
licitația, locuind efectiv, cu aceste ocazii,
la inculpata Dobrilă Daniela. Pentru
sprijinul promis în câștigarea licitației,
inculpata Dobrilă Daniela ar fi acceptat și
ar fi primit de la inculpații Cadar Eronim
Ștefan și Cadar Olezia, bunuri și bani cu
titlu de mită. Astfel, în perioada noiembrie
– decembrie 2013, soții Cadar, nemijlocit
sau prin intermediar, ar fi remis inculpatei
Dobrilă Daniela suma de 10.000 lei, un
autoturism marca Volkswagen Polo
aparținând societății Fany Prestări Servicii
SRL, contravaloarea unui televizor
Samsung, un set de boxe audio, un mp3
player și mai multe obiecte de
îmbrăcăminte (valoarea totală fiind de
34.550 lei). În același scop, inculpata
Dobrilă Daniela ar mai fi pretins de la cei
doi inculpați remiterea a două laptopuri
marca Apple, în valoare de aproximativ
15.000 lei, echivalent a 3500 euro. În
vederea achiziționării televizorului pretins
de inculpată, Cadar Ștefan s-ar fi deplasat
în repetate rânduri la mai multe magazine
din București, însă nu a reușit să realizeze
achiziția, deoarece pretențiile inculpatei
Dobrilă Daniela legate de performanțele
aparatului ar fi tot crescut. Dacă inițial
televizorul vizat era unul marca Samsung
la promoție, al cărui preț se ridica la 2.000
lei, pe măsură ce aparatul era căutat pentru
achiziție, inculpata ar fi solicitat ca acesta
să fie mai performant(3D, cu diagonală
mai mare, din ultima generație de
televizoare Samsung 8000, fără
telecomandă), al cărui preț se ridică pe
piață la suma de 8.000-9.000 lei. Cum
televizorul nu a fost găsit de inculpatul
Cadar Ștefan în timpul celor 3 căutări
consecutive efectuate la magazinele de
profil din câteva mall-uri din capitală,
acesta ar fi lăsat inculpatei Dobrilă Daniela
contravaloarea televizorului pentru ca
funcționara să facă achiziția atunci când
aparatul era găsit. Televizorul ar fi fost
efectiv cumpărat la data de 5 decembrie
2013 cu suma de 6.299 lei. La data de 18
noiembrie 2013, pentru a se ascunde
proveniența ilicită a autoturismului VW
Polo, acesta ar fi fost înmatriculat pe
numele tatălui inculpatei Dobrilă Daniela
(ce nu deținea permis de conducere la acea
dată), fiind emise, în acest sens, în numele
SC Fany Prestări Servicii SRL Cluj
Napoca, o factură și o chitanță, prin care
se atesta o operațiune comercială de
vânzare - cumpărare. Consecutiv acestor
activități, inculpata Dobrilă Daniela ar fi
întreprins demersurile necesare și ar fi
emis un act (punct de vedere al A.R.R),
datorită căruia, la data de 25.11.2013,
Tribunalul Cluj a dispus suspendarea
actului administrativ al Consiliului
Județean Cluj, soluție favorabilă SC Fany
Prestări Servicii SRL. Consecința directă
a acestei hotărâri, urmărită de soții Cadar,
ar fi constat în reintroducerea în licitație a
unor trasee de transport persoane. În
vederea câștigării licitației, inculpata
Dobrilă Daniela ar fi furnizat inculpatului
Cadar Eronim Ștefan date confidențiale,
ce nu sunt destinate publicității, din bazele
de date ale instituției unde aceasta
lucrează, privind ofertele/documentele
depuse de ceilalți operatori de transport
persoane, concurenți ai societății Fany
Prestări Servicii SRL (privind flota de
mașini, vechimea acestora, gradul de
confort), favorizând astfel, societatea
comercială a inculpatului, în procedura de
licitație. La data de 19 decembrie 2013,
comisia paritară de la nivelul de Consiliului
Județean Cluj, după analizarea actelor
transmise de ARR București, a constatat
că există erori privind introducerea unor
parametri în sistem, în sensul că datele
privind atribuirea au fost analizate pe
trasee individuale și nu pe grupe de trasee,
opinând în continuare că licitația trebuie
anulată, însă luarea unei decizii a fost
amânată pentru a doua zi. Aflând de
posibilitatea anulării licitației care ar fi
atras demararea unei proceduri în care
punctajele erau defavorabile societății
sale, inculpatul Cadar Eronim Ștefan ar fi
luat legătura cu inculpata Dobrilă Daniela
și i-ar fi cerut din nou sprijinul, convenind
să se întâlnească într-un local din Brașov.
În contextul acestei întâlniri, inculpatul
Cadar Eronim Ștefan a cumpărat un mp3
player pentru fiul inculpatei Dobrilă
Daniela, în valoare de 250 lei și i-a promis
acesteia că-i va duce fiul la schi în Austria,
în timpul vacanței de iarnă (lucru care s-a
și întâmplat la finele lunii ianuarie 2014).
Cu această ocazie, inculpata ar fi luat
legătura telefonic cu unul din membrii
comisiei și i-ar fi cerut să procedeze la
finalizarea atribuirii exact pe varianta
stabilită de Centrul Național de
Management pentru Societatea
Informațională (CNMSI), fără modificări,
asigurându-l că, este perfect legal.
Decizia finală a Comisiei paritare a
fost luată în data de 23 decembrie 2013
și validată de Consiliul Județean Cluj
în ședința din aceiași zi, stabilindu-se
varianta agreată de inculpați”.
Alin Kalos

CLUJ MANIFEST
12 Interviu
FestLit 2016 – o ediţie sinestezică.
Dialog cu Irina Petraş
Sigur că unii se întreabă la ce
bun literatura, iar exerciţiul
pe care îl fac mereu este unul
de imaginaţie: cum ar fi fără
literatură? Când melodiilor,
filmelor, spectacolelor de teatru
le-ar dispărea textul, când
iubirii i-ar lipsi poezia, când
sărbătorile n-ar mai avea nume,
iar bocetele ar fi doar plâns,
când Ana ar avea doar mere, iar
copilăria ar fi lipsită de amintiri,
şi nu mai pot continua, căci ar fi
o lume tristă, fără emoţii, ar fi o
existenţă mecanică.
La Bucureşti, la Timişoara, la Iaşi, la
Sibiu, la Bistriţa se desfăşoară anual
mari festivaluri de literatură. Recitaluri,
târguri de carte, tabere literare,
sărbătoriri ale revistelor, toate aceste
evenimente au în centru literatura, scriitorii
şi cărţile lor, fiecare manifestare
din această arie vine cu personalitatea,
profilul şi specificul său, adresându-se
unui anumit segment de scriitori, dar
toate în aşteptarea publicului cititor, fiindcă
ce ar fi cărţile şi scriitorii în afara
receptării? Aşadar, la Cluj era necesar
un festival de literatură, iar acesta, pe
numele lui FestLit Cluj, aflat la cea
de-a III-a ediţie, reuneşte toate filialele
Uniunii Scriitorilor din România,
revistele acestei uniuni de creaţie pe
de o parte şi scriitorii clujeni, filiala
U.S.R., universitatea „Babeş-Bolyai”,
colegiile, liceele şi bibliotecile pe de
altă parte. Nu în ultimul rând, cititorii,
aşteptaţi la toate evenimentele.
Inima literară şi capitala scrisului
românesc
Dacă am spus Filiala Cluj a U.S.R. am
spus Irina Petraş şi asta înseamnă că
intrăm pe poarta marii literaturi, alături
de cea care coagulează spiritele
oamenilor şi cărţilor în jurul elementului
valorii. Irina Petraş: „Era necesar
un mare festival de literatură din
mai multe motive. După ce Festivalul
Internaţional „Lucian Blaga”, care a
început cu sute de invitaţi din toată
lumea, fiindcă aveam fonduri aproape
nelimitate în anii ’90, iar entuziasmul
pentru cultură era general, a avut tot
mai puţină susţinere financiară, noi
l-am ţinut în continuare, an de an, ca
să nu dispară ideea de Blaga la Cluj.
Am editat în fiecare an ceva legat de
Blaga, avem manifestările specifice,
cu lansări şi conferinţe, dar când Uniunea
Scriitorilor a venit cu ideea unui
mare Festival Naţional de Literatură,
organizat cu fonduri atrase, el trebuia
să se întâmple obligatoriu la Cluj. Astfel,
FestLit este nu înlocuitorul Festivalului
Blaga, ci un nou festival legat
de literatură în inima Transilvaniei.
Reporter: Este, de fapt, o urmare firească.
Irina Petraș: O urmare firească şi,
până la urmă, o împletire, pentru că
am avut grijă ca subiectele să se lege
într-un fel sau altul de Blaga, să susţină
ideea de literatură în Transilvania
deschisă spre toată ţara. Astfel, în cele
trei zile de festival, Clujul nu mai e
doar „inima Transilvaniei”, ci şi inima
ţării, inima literară şi capitala scrisului
românesc.
Rep.: Sună frumos! Nu e o afirmaţie
riscantă?
I.P.: Deloc. Vor fi reprezentate toate
cele 20 de filiale, se întâlnesc la Cluj
nume importante, reprezentanţi ai literaturii
contemporane din toate zonele
ţării, inclusiv din Basarabia, adică
de la filiala Chişinău. Omul e o fiinţă
competitivă şi un festival la care nu se
întâmplă decât recitaluri, simpozioane,
lansări, lecturi publice sună puţin
monoton şi fără o miză imediată. De
aici, Marele premiu, care va reprezenta
concurenţa dintre cele 20 de filiale.
Ele au decis cartea care le reprezintă.
E aproape ca la „Miss America”
[râde] – vom avea de-a face cu 20 de
cărţi-„miss filiale”. Ele vin la Cluj să
se întreacă. Juriul format din 7 critici
[Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel
Cristea-Enache, Ioan Holban, Irina
Petraş, Cornel Ungureanu, Răzvan
Voncu n.r.] va decide câştigătoarea.
Cu sprijinul Primăriei, al Consiliului
Local şi al Ministerului Culturii, se va
acorda Marele premiu. Va fi o festivitate,
vor fi aplauze. Oamenilor le place
grozav să ştie mereu cine e cel mai
bun, cu atât mai mult în lumea scriitorilor,
a artiştilor, în general, unde sunt
orgolii mari. Să pui la bătaie un asemenea
premiu este foarte important.
O ediţie sinestezică
Rep.: În ce va consta, la urma urmelor,
Festivalul?
I.P.: Am găsit un format în care lumea
să se bucure de toamnele „nebun de
frumoase” de la Cluj. De fiecare dată,
Festivalul e duminică, luni şi marţi,

CLUJ MANIFEST
Interviu 13
astfel încât la începutul lui octombrie,
indiferent de date, duminica să însemne
prima zi de FestLit şi să creăm o
tradiţie, ţin la asta, un soi de reflex.
Aşadar, dacă începe octombrie şi e
duminică, e Rond de Gală al scriitorilor
la Muzeul de Artă. Fiecare ediţie
a debutat astfel, ca să fie şi o alăturare
de arte, literatura să nu fie niciodată
singură.
Rep.: Să citeşti poezie, să vorbeşti
despre literatură în Sala Tonitza
sună foarte bine!
I.P.: Mereu au fost şi expoziţii, câte
un amănunt picant care să învioreze
ludic toată întâmplarea. Aşadar, dimineaţa
recitalul de poezie, după-amiaza
a continuat în primul an în parc, la Cazino,
anul trecut la Muzeul Etnografic,
în sala Reduta. Sunt locuri cu istorie şi
mi s-a părut important ca scriitorii să
se întâlnească în sala unde a avut loc
Procesul Memorandiştilor, dar şi unde
se ţineau balurile de altă dată.
Oaspeţii au timp să se plimbe, să vadă
în drumurile lor oraşul, să se bucure
de el. Luni e ziua simpozioanelor,
care se desfăşoară la sediul filialei şi
la Facultatea de Litere. Anul trecut
temele au fost „Şcoala Ardeleană” şi
„Farmecul etimologiilor”, anul acesta
„Literatura română. Începuturi”, o
temă tentantă, o dezbatere despre momentul
de când numărăm anii literaturii
române, sunt două secole sau cinci?
Cum ne prezentăm într-o istorie a începuturilor
cu literatura română? Va
fi o dezbatere cu Nicolae Manolescu,
Mihai Zamfir, Eugen Negrici, Angelo
Mitchievici, nume sonore, fiecare cu
argumente solide privind începuturile
literaturii române. După masă va fi un
simpozion despre Literatură şi feminitate
cu Gabriela Adameşteanu, Ana
Blandiana, Ioana Ieronim, Ioana Diaconescu,
Simona Vasilache, Ruxandra
Cesereanu, Mihaela Mudure, Rodica
Frenţiu şi aşa mai departe. Ele vor fi
vedetele care vor interveni pe marginea
firescului existenţei feminine în
literatură. Dar vor susţine comunicări
şi Cornel Ungureanu, Nicolae Oprea,
Ioan Radu Văcărescu, subiectul nu e
interzis nicidecum domnilor.
Vor putea fi vizitate şi două expoziţii
ale scriitorilor plasticieni: Mariana
Bojan, cu Nud – pasteluri, la Galeriile
revistei Steaua, şi subsemnata, cu
Bacoviene, la Galeriile Scriptorium
ale Filialei Cluj a USR. Anul trecut am
tras la sorţi din pălăria lui Muri [Ion
Mureşan] şi am oferit câştigătorilor lucrări
de-ale mele. Anul acesta îi invit
pe toţi să-şi dispute lucrări de ale mele
de mici dimensiuni, nişte bacoviene.
Ne vom juca iar cu artele.
Rep.: Va fi o ediţie sinestezică a Festivalului?
I.P.:Da, mai ales că anul acesta am introdus
şi muzica în program. Am invitat
ansamblul „Flauto Dolce” cu un
recital cu titlul Din muzica străbunilor
noştri (Muzică veche din România,
sec. XVII-XVIII) – conducerea artistică:
Zoltan Majo, solistă: soprana
Mihaela Maxim. Poeţii vor recita poeme
de dragoste, iar criticii vor colora
o dată în plus recitalul, citind cea mai
frumoasă poezie de dragoste din literatura
română în opinia fiecăruia. Iniţiativa
a fost primită cu entuziasm, aşa că
deja se pregătesc cu toţii. Sper să iasă
un recital frumos cu poezie şi muzică,
aşa cum îl visez eu!
Când la mijloc e literatura
Rep.: Ce se va întâmpla mai departe?
I.P.: Luni seara va fi un coctail în cadrul
căruia va fi premierea, iar marţea
va fi, din nou, foarte importantă, mai
ales prin efectele pe care le-a avut
în cadrul Festivalului. Pornind de la
desantul optzeciştilor din literatura
română, am numit aşa ceea ce se va
întâmpla marţi, „Desant scriitoricesc
în şcoli, facultăţi şi biblioteci”. Dacă
în primul an elevii nu prea ştiau ce să
facă atunci când vin la ei mari scriitori,
au descoperit între timp că „scriitorii
sunt oameni cu care chiar poţi să stai
de vorbă”, cum spunea mesajul unei
fetiţe. Desantul se va petrece simultan
la Colegiul Studenţesc de Performanţă
Academică, Departamentul de Jurnalism
al UBB, Colegiile/Liceele G. Bariţiu,
G. Coşbuc, M. Eminescu, Avram
Iancu, Romulus Ladea, Gh. Lazăr,
Emil Racoviţă, Gh. Şincai, Seminarul
teologic ortodox, Biblioteca Judeţeană
„Octavian Goga”. Un zumzet literar va
împânzi oraşul. Scriitorul a fost mereu
„înţeleptul satului”, cel care a ştiut să
găsească vorbele potrivite la toate întâmplările
vieţii şi ale lumii, iar întâlnirile
cu elevii le-au oferit scriitorilor
ocazia să fie primiţi cu emoţie, să fie
provocaţi să povestească, să spună adevărul
lor, versiunea lor despre Adevăr,
ceea ce este, până la urmă, palpitant.
Nicolae Manolescu a dorit anul acesta
să meargă la un liceu. Va fi prezent la
Racoviţă, însoţit de Alex Ştefănescu.
Elevii liceului Eminescu se vor întâlni
cu scriitorii într-o sală pusă la dispoziţie
de Biblioteca Judeţeană, partener
permanent al filialei Cluj a U.S.R.,
care va găzdui şi alte întâlniri acolo,
cum e cea cu autorul unor cărţi pentru
copii, Horia Gârbea, şi ilustratorul lor,
Laura Poantă. Alături de cei 45 de invitaţi,
alţi 40 de scriitori clujeni se alătură
desantului în şcolile clujene, iar
pe site-ul festivalului (https://festlitcj.
wordpress.com/), creat şi administrat
de studenţii de la Departamentul de
Jurnalism al U.B.B., veţi putea găsi
informaţii, fotografii cu toată forfota
care se va stârni în oraş odată cu festivalul.
În cea de-a treia zi, scriitorii vor
participa la Marşul lecturii, organizat
şi anul acesta de partenerii noştri, Festivalul
Internaţional de Carte Transilvania,
şi care va marca deschiderea celui
de-al doilea eveniment al toamnei
literare clujene, care are în centrul său
cartea. Din 2005 încoace, am încercat
să construiesc un consistent sentiment
al apartenenţei la breaslă, acel „împreună”
pe care îl slujesc şi cele 25 de
volume care reunesc scriitorii noştri
şi care sunt veritabile cărţi de vizită
ale Filialei. E o întâmplare minunată
parteneriatul nostru cu acest festival al
cărţii şi cu organizatorii lui, cu Editura
„Şcoala Ardeleană”, care promite să
fie ceea ce era odinioară Editura Dacia.
Clujul, un oraş universitar, un oraş
al cărţii, are acum o editură care creşte
frumos şi va fi reprezentativă pentru
Transilvania, dar cu antene în toată
ţara. Tandemul de succes se va repeta
şi anul acesta. Dacă FestLit începe
duminică, atunci marţi începe FICT,
iar laureatul marelui premiu FestLit va
urca pe scenă la festivitatea de deschidere
a FICT.
Rep.: Unul e despre scriitori, unul e
despre carte, e firesc să fie alături, să
se împletească.
I.P.: Oaspeţii noştri vor vizita standurile
şi se vor întâlni cu marii scriitori
invitaţi la FICT, într-o reuniune firească
de scriitori, traducători, cititori, spre
binele literaturii şi al nostru, al tuturor.
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
14 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Sport 15
“U” Cluj în Liga IV:
spectacol în teren și în peluză
Universitatea Cluj a debutat în Liga IV cu o victorie împotriva
formației Unirea Tritenii de Jos, scor 12-0. În fața a peste 2500 de
suporteri, jucătorii care îmbracă azi tricourile alb-negre au făcut
spectacol.
Universitatea Cluj a înregistrat o premieră
neagră pentru istoria de aproape o sută de
ani a clubului: primul meci în Liga IV.
Pentru acest nou început și-au dat mâna
autoritățile, universitățile, foști jucători ai
clubului, juniorii și mai ales suporterii.
Prea mari pentru Liga IV
Driblingurile lui Goga și centrările lui
Păcurar au venit din cu totul altă lume a
fotbalului, departe de Liga IV. Jucători
obișnuiți cu fotbalul mare, Abrudan,
Goga, Păcurar sau Giurgiu au fost nevoiți
să joace cu o echipă de amatori. Jocul
echipei conduse de Marius Popescu a
arătat că este mult peste nivelul unei ligi
județene. Experienței foștilor jucători ai
clubului, întorși acasă să ajute echipa,
s-au adăugat prospețimea și entuziasmul
tinerilor selecționați să îmbrace tricoul cu
potcoava pe piept. U Cluj și-a descoperit și
un golgheter în persoana lui Brian Lemac.
Acesta a marcat de 5 ori, fiind cel care a
deschis scorul încă din secunda 47. Au
înscris pentru U Cluj: Brian Lemac (1, 23,
Marius Popescu, antrenor „U” Cluj:
„Este un început foarte bun pentru noi. Vom încerca să progresăm de la meci la
meci. Mă bucur că am avut fanii alături de noi şi că i-am făcut fericiţi. De acest club
mă leagă aproape 30 ani din viaţă şi îmi doresc să-l readuc în fotbalul mare”
27, 70, 80), Alex Păcurar (31, 43), Dorin
Goga (42, 73), Bercea (51 - penalty),
Octavian Abrudan (85) şi Florin Fizeşan
(90 - penalty).
Coregrafie 3D în Liga IV
Un meci din Liga IV, liga județeană,
se dispută pe un stadion de Champions
Legue. Cluj Arena, stadionul de cinci stele,
mândria orașului a ajuns să găzduiască
meciuri din ligile inferioare. Același
lucru se întâmplă și la Ploiești. Echipe cu
tradiție din fotbalul românesc dispar sau
se zbat în ligile inferioare, în timp ce Liga
I este populată cu echipe ale unor comune,
nou înființate. Galeria Universității Cluj
a ținut să demonstreze că locul echipei
nu este în Liga IV și a afișat o coregrafie
spectaculoasă, demnă de marile stadioane
din Europa. O pasăre Pheonix în 3D,
simbolizând renasterea echipei. Este un
nou început dar nu o nouă echipă așa cum
au ținut să specifice fanii. Pe bannerul afișat
în peluză era scris mesajul: ”Nu aprindem
o nouă flacără, cea veche niciodată nu s-a
stins! Nu e o nouă poveste, atâta timp cât
finalul primeia nu a fost scris!” Iar din
piepturile suporterilor s-a auzit imnul care
îndeamnă la luptă, la speranță:”Cât curge
Someșul printre Carpați, echipa noastră
n-o s-o desființați. Orice decizii abuzive
luați, de lângă U Cluj nu ne îndepărtați!”.
Suporterii Universității Cluj nu au uitat
Echipele de start:
„U” Cluj: Man - Fizeșan, Abrudan,
Cîndea, Hîmpea - Giurgiu (C), Păcurar -
Lemac, Hațiegan, Goga - Bercea.
Rezerve: Pop, Popa, Pop Solovăstru,
Nistor, Pintea, Kilin
de performanța sportivului clujean cu
deficiențe de vedere, Alex Bologa, cel care
a reușit să obțină medalia de bronz la judo
la Jocurile Paralimpice. Un banner cu un
mesaj de felicitare a fost afișat în Peluza
Șepcile Roșii.
Mesajul clubului pentru suporteri
Clubul a transmis un mesaj pentru
suporteri, îndemnându-i să creadă în
continuare în echipă. “Tuturor celor care
înțeleg ce se ascunde în spatele acelui
„Mamă, te iubesc, dar nu ca pe U” le
spunem: „U” Cluj nu moare!. Tuturor celor
care nu vor uita până la moarte primul
pas pe stadion le spunem: Cluj-Napoca
sunteți voi! Tuturor celor care au crescut
în „Peluza Șepcile roșii” le spunem: „U”
Cluj e echipa voastră! Tuturor celor care
cântă pentru culori, onoare și valori le
spunem: „U” e un nume sfânt! Tuturor
celor pentru care „U” e un mod de viață
le spunem: Trup și suflet suntem lângă
voi! Tuturor celor care văd, ca și noi, viața
în doar două culori...Tuturor celor care
simt, trăiesc și gândesc „studențește”...
Tuturor celor pentru care „U” e mai mult
decât o vocală, iar 1919, mai mult decât
un număr...Pentru „U”, pentru noi toți,
povestea continuă! Haideți la stadion, să
scriem împreună urmatoarele capitole din
povestea Șepcilor roșii!”
Dana Țîrlea
Unirea Tritenii de Jos: Şuteu - Ceclan,
Paleoca, Sasa, Gall S., Gall. A, Cîmpean
(C), Podariu, Osvada, Crişan, Nemeş.
Rezerve: Petrea, Voivod, Cicoş, Rus,
Luduşan, Silvăşanu, Deac.

CLUJ MANIFEST
16 Județean
20 de drumuri judeţene
modernizate sau reparate
profilare drum, şanţuri, fundaţie balast.
Lucrări de întreţinere şi reparaţii:
Profitând de condiţiile meteorologice
extrem de favorabile, Consiliul Judeţean
Cluj a extins continuu lista drumurilor
judeţene pe care se execută lucrări de
reabilitare şi modernizare sau, după
caz, întreţinere şi reparare. În prezent,
forul administrativ judeţean derulează
asemenea lucrări pe nu mai puţin de 20
de drumuri judeţene dintre care cinci sunt
vizate de lucrări ample şi complexe de
modernizare, în profunzimea drumului,
alte 15 drumuri făcând obiectul unor
lucrări de reparaţii şi întreţinere menite
să contribuie la asigurarea unor condiţii
normale de circulaţie, până în momentul
în care şi acestea vor face, la rândul
lor, obiectul unor lucrări sistematice
de reabilitare şi modernizare finalizate
prin turnarea de covoare asfaltice. „Mă
bucură faptul că, săptămânal, noi drumuri
judeţene intră în reparaţii în timp ce altele
sunt finalizate iar consecinţele pozitive
nu întârzie să apară. Campania intensă
de reparare şi reabilitare a drumurilor
judeţene pe care am demarat-o la 1 august
va continua atâta timp cât vremea ne va
permite acest lucru, intenţia noastră fiind
ca un număr cât mai mare de drumuri
să beneficieze de aceste lucrări atât de
necesare, înainte de începerea sezonului
rece” a declarat preşedintele Consiliului
Judeţean Cluj, Alin Tişe. În ceea ce
priveşte drumurile judeţene aflate în lucru
şi lucrările care se execută în momentul
de faţă, situaţia se prezintă după cum
urmează:
Lucrări de investiţii şi modernizare:
DJ 161H DN 16 – Suatu: armare, cofrare,
turnare beton culei pod.
DJ 107R Muntele Băişorii – Muntele
Mare: profilare platformă.
DJ 108C Răchiţele – Ic Ponor: remedieri
şanţuri, ziduri de sprijin.
DJ 108C Scrind – Răchiţele: lărgire
fundaţie, casete, covor asfaltic.
DJ 103J Sâncrai – Aluniş: terasamente,
DJ 109E Vad – limită cu judeţul Sălaj:
covor asfaltic.
DJ 107P Gilău – Mărişel: tăieri
acostamente, şanţuri, plombări.
DJ 107M Luna – limită cu judeţul Alba:
plombări.
DJ 172A Ţaga – limită cu judeţul Bistriţa:
şanţuri, defrişări.
DJ 109 Borşa – Vultureni: frezare asfalt,
plombări.
DJ 109A Panticeu – Recea Cristur: frezare
asfalt, plombări.
DJ 109A Chinteni – Vultureni: frezare
asfalt, plombări.
DJ 150 Viişoara – Mociu: tăieri
acostamente, şanţuri, plombări, burduşiri.
DJ 107R Băişoara – Muntele Băişorii:
tăieri acostamente, plombări, tratament
dublu bituminos.
DJ 108C Gârbău – Aghireş: plombări,
burduşiri, acostamente.
DJ 107N Gura Râştii – Mănăstirea
Muntele Rece: şanţuri, acostamente,
podeţe, defrişări.
DJ 161 Gădălin: plombări cu emulsie,
plombări cu asfalt.
DJ 107J Valea Ierii –Caps: şanţuri,
acostamente, burduşiri, plombări.
DJ 103G Moldoveneşti – Podeni:
reprofilare.
DJ 103G Tureni – Aiton: plombări.