ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.38 - 14 Septembrie - 20 Septembrie 2016

More documents

Recommendations

Info

CLUJ MANIFEST 12 Interviu FestLit 2016 – o ediţie sinestezică. Dialog cu Irina Petraş Sigur că unii se întreabă la ce bun literatura, iar exerciţiul pe care îl fac mereu este unul de imaginaţie: cum ar fi fără literatură? Când melodiilor, filmelor, spectacolelor de teatru le-ar dispărea textul, când iubirii i-ar lipsi poezia, când sărbătorile n-ar mai avea nume, iar bocetele ar fi doar plâns, când Ana ar avea doar mere, iar copilăria ar fi lipsită de amintiri, şi nu mai pot continua, căci ar fi o lume tristă, fără emoţii, ar fi o existenţă mecanică. La Bucureşti, la Timişoara, la Iaşi, la Sibiu, la Bistriţa se desfăşoară anual mari festivaluri de literatură. Recitaluri, târguri de carte, tabere literare, sărbătoriri ale revistelor, toate aceste evenimente au în centru literatura, scriitorii şi cărţile lor, fiecare manifestare din această arie vine cu personalitatea, profilul şi specificul său, adresându-se unui anumit segment de scriitori, dar toate în aşteptarea publicului cititor, fiindcă ce ar fi cărţile şi scriitorii în afara receptării? Aşadar, la Cluj era necesar un festival de literatură, iar acesta, pe numele lui FestLit Cluj, aflat la cea de-a III-a ediţie, reuneşte toate filialele Uniunii Scriitorilor din România, revistele acestei uniuni de creaţie pe de o parte şi scriitorii clujeni, filiala U.S.R., universitatea „Babeş-Bolyai”, colegiile, liceele şi bibliotecile pe de altă parte. Nu în ultimul rând, cititorii, aşteptaţi la toate evenimentele. Inima literară şi capitala scrisului românesc Dacă am spus Filiala Cluj a U.S.R. am spus Irina Petraş şi asta înseamnă că intrăm pe poarta marii literaturi, alături de cea care coagulează spiritele oamenilor şi cărţilor în jurul elementului valorii. Irina Petraş: „Era necesar un mare festival de literatură din mai multe motive. După ce Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, care a început cu sute de invitaţi din toată lumea, fiindcă aveam fonduri aproape nelimitate în anii ’90, iar entuziasmul pentru cultură era general, a avut tot mai puţină susţinere financiară, noi l-am ţinut în continuare, an de an, ca să nu dispară ideea de Blaga la Cluj. Am editat în fiecare an ceva legat de Blaga, avem manifestările specifice, cu lansări şi conferinţe, dar când Uniunea Scriitorilor a venit cu ideea unui mare Festival Naţional de Literatură, organizat cu fonduri atrase, el trebuia să se întâmple obligatoriu la Cluj. Astfel, FestLit este nu înlocuitorul Festivalului Blaga, ci un nou festival legat de literatură în inima Transilvaniei. Reporter: Este, de fapt, o urmare firească. Irina Petraș: O urmare firească şi, până la urmă, o împletire, pentru că am avut grijă ca subiectele să se lege într-un fel sau altul de Blaga, să susţină ideea de literatură în Transilvania deschisă spre toată ţara. Astfel, în cele trei zile de festival, Clujul nu mai e doar „inima Transilvaniei”, ci şi inima ţării, inima literară şi capitala scrisului românesc. Rep.: Sună frumos! Nu e o afirmaţie riscantă? I.P.: Deloc. Vor fi reprezentate toate cele 20 de filiale, se întâlnesc la Cluj nume importante, reprezentanţi ai literaturii contemporane din toate zonele ţării, inclusiv din Basarabia, adică de la filiala Chişinău. Omul e o fiinţă competitivă şi un festival la care nu se întâmplă decât recitaluri, simpozioane, lansări, lecturi publice sună puţin monoton şi fără o miză imediată. De aici, Marele premiu, care va reprezenta concurenţa dintre cele 20 de filiale. Ele au decis cartea care le reprezintă. E aproape ca la „Miss America” [râde] – vom avea de-a face cu 20 de cărţi-„miss filiale”. Ele vin la Cluj să se întreacă. Juriul format din 7 critici [Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban, Irina Petraş, Cornel Ungureanu, Răzvan Voncu n.r.] va decide câştigătoarea. Cu sprijinul Primăriei, al Consiliului Local şi al Ministerului Culturii, se va acorda Marele premiu. Va fi o festivitate, vor fi aplauze. Oamenilor le place grozav să ştie mereu cine e cel mai bun, cu atât mai mult în lumea scriitorilor, a artiştilor, în general, unde sunt orgolii mari. Să pui la bătaie un asemenea premiu este foarte important. O ediţie sinestezică Rep.: În ce va consta, la urma urmelor, Festivalul? I.P.: Am găsit un format în care lumea să se bucure de toamnele „nebun de frumoase” de la Cluj. De fiecare dată, Festivalul e duminică, luni şi marţi,
CLUJ MANIFEST Interviu 13 astfel încât la începutul lui octombrie, indiferent de date, duminica să însemne prima zi de FestLit şi să creăm o tradiţie, ţin la asta, un soi de reflex. Aşadar, dacă începe octombrie şi e duminică, e Rond de Gală al scriitorilor la Muzeul de Artă. Fiecare ediţie a debutat astfel, ca să fie şi o alăturare de arte, literatura să nu fie niciodată singură. Rep.: Să citeşti poezie, să vorbeşti despre literatură în Sala Tonitza sună foarte bine! I.P.: Mereu au fost şi expoziţii, câte un amănunt picant care să învioreze ludic toată întâmplarea. Aşadar, dimineaţa recitalul de poezie, după-amiaza a continuat în primul an în parc, la Cazino, anul trecut la Muzeul Etnografic, în sala Reduta. Sunt locuri cu istorie şi mi s-a părut important ca scriitorii să se întâlnească în sala unde a avut loc Procesul Memorandiştilor, dar şi unde se ţineau balurile de altă dată. Oaspeţii au timp să se plimbe, să vadă în drumurile lor oraşul, să se bucure de el. Luni e ziua simpozioanelor, care se desfăşoară la sediul filialei şi la Facultatea de Litere. Anul trecut temele au fost „Şcoala Ardeleană” şi „Farmecul etimologiilor”, anul acesta „Literatura română. Începuturi”, o temă tentantă, o dezbatere despre momentul de când numărăm anii literaturii române, sunt două secole sau cinci? Cum ne prezentăm într-o istorie a începuturilor cu literatura română? Va fi o dezbatere cu Nicolae Manolescu, Mihai Zamfir, Eugen Negrici, Angelo Mitchievici, nume sonore, fiecare cu argumente solide privind începuturile literaturii române. După masă va fi un simpozion despre Literatură şi feminitate cu Gabriela Adameşteanu, Ana Blandiana, Ioana Ieronim, Ioana Diaconescu, Simona Vasilache, Ruxandra Cesereanu, Mihaela Mudure, Rodica Frenţiu şi aşa mai departe. Ele vor fi vedetele care vor interveni pe marginea firescului existenţei feminine în literatură. Dar vor susţine comunicări şi Cornel Ungureanu, Nicolae Oprea, Ioan Radu Văcărescu, subiectul nu e interzis nicidecum domnilor. Vor putea fi vizitate şi două expoziţii ale scriitorilor plasticieni: Mariana Bojan, cu Nud – pasteluri, la Galeriile revistei Steaua, şi subsemnata, cu Bacoviene, la Galeriile Scriptorium ale Filialei Cluj a USR. Anul trecut am tras la sorţi din pălăria lui Muri [Ion Mureşan] şi am oferit câştigătorilor lucrări de-ale mele. Anul acesta îi invit pe toţi să-şi dispute lucrări de ale mele de mici dimensiuni, nişte bacoviene. Ne vom juca iar cu artele. Rep.: Va fi o ediţie sinestezică a Festivalului? I.P.:Da, mai ales că anul acesta am introdus şi muzica în program. Am invitat ansamblul „Flauto Dolce” cu un recital cu titlul Din muzica străbunilor noştri (Muzică veche din România, sec. XVII-XVIII) – conducerea artistică: Zoltan Majo, solistă: soprana Mihaela Maxim. Poeţii vor recita poeme de dragoste, iar criticii vor colora o dată în plus recitalul, citind cea mai frumoasă poezie de dragoste din literatura română în opinia fiecăruia. Iniţiativa a fost primită cu entuziasm, aşa că deja se pregătesc cu toţii. Sper să iasă un recital frumos cu poezie şi muzică, aşa cum îl visez eu! Când la mijloc e literatura Rep.: Ce se va întâmpla mai departe? I.P.: Luni seara va fi un coctail în cadrul căruia va fi premierea, iar marţea va fi, din nou, foarte importantă, mai ales prin efectele pe care le-a avut în cadrul Festivalului. Pornind de la desantul optzeciştilor din literatura română, am numit aşa ceea ce se va întâmpla marţi, „Desant scriitoricesc în şcoli, facultăţi şi biblioteci”. Dacă în primul an elevii nu prea ştiau ce să facă atunci când vin la ei mari scriitori, au descoperit între timp că „scriitorii sunt oameni cu care chiar poţi să stai de vorbă”, cum spunea mesajul unei fetiţe. Desantul se va petrece simultan la Colegiul Studenţesc de Performanţă Academică, Departamentul de Jurnalism al UBB, Colegiile/Liceele G. Bariţiu, G. Coşbuc, M. Eminescu, Avram Iancu, Romulus Ladea, Gh. Lazăr, Emil Racoviţă, Gh. Şincai, Seminarul teologic ortodox, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”. Un zumzet literar va împânzi oraşul. Scriitorul a fost mereu „înţeleptul satului”, cel care a ştiut să găsească vorbele potrivite la toate întâmplările vieţii şi ale lumii, iar întâlnirile cu elevii le-au oferit scriitorilor ocazia să fie primiţi cu emoţie, să fie provocaţi să povestească, să spună adevărul lor, versiunea lor despre Adevăr, ceea ce este, până la urmă, palpitant. Nicolae Manolescu a dorit anul acesta să meargă la un liceu. Va fi prezent la Racoviţă, însoţit de Alex Ştefănescu. Elevii liceului Eminescu se vor întâlni cu scriitorii într-o sală pusă la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană, partener permanent al filialei Cluj a U.S.R., care va găzdui şi alte întâlniri acolo, cum e cea cu autorul unor cărţi pentru copii, Horia Gârbea, şi ilustratorul lor, Laura Poantă. Alături de cei 45 de invitaţi, alţi 40 de scriitori clujeni se alătură desantului în şcolile clujene, iar pe site-ul festivalului (https://festlitcj. wordpress.com/), creat şi administrat de studenţii de la Departamentul de Jurnalism al U.B.B., veţi putea găsi informaţii, fotografii cu toată forfota care se va stârni în oraş odată cu festivalul. În cea de-a treia zi, scriitorii vor participa la Marşul lecturii, organizat şi anul acesta de partenerii noştri, Festivalul Internaţional de Carte Transilvania, şi care va marca deschiderea celui de-al doilea eveniment al toamnei literare clujene, care are în centrul său cartea. Din 2005 încoace, am încercat să construiesc un consistent sentiment al apartenenţei la breaslă, acel „împreună” pe care îl slujesc şi cele 25 de volume care reunesc scriitorii noştri şi care sunt veritabile cărţi de vizită ale Filialei. E o întâmplare minunată parteneriatul nostru cu acest festival al cărţii şi cu organizatorii lui, cu Editura „Şcoala Ardeleană”, care promite să fie ceea ce era odinioară Editura Dacia. Clujul, un oraş universitar, un oraş al cărţii, are acum o editură care creşte frumos şi va fi reprezentativă pentru Transilvania, dar cu antene în toată ţara. Tandemul de succes se va repeta şi anul acesta. Dacă FestLit începe duminică, atunci marţi începe FICT, iar laureatul marelui premiu FestLit va urca pe scenă la festivitatea de deschidere a FICT. Rep.: Unul e despre scriitori, unul e despre carte, e firesc să fie alături, să se împletească. I.P.: Oaspeţii noştri vor vizita standurile şi se vor întâlni cu marii scriitori invitaţi la FICT, într-o reuniune firească de scriitori, traducători, cititori, spre binele literaturii şi al nostru, al tuturor. Alice Valeria Micu
Page 1 and 2: ANUL II • NR. 38 • 14-20 septem
Page 3 and 4: CLUJ MANIFEST Local 3 Turnul Pompie
Page 5 and 6: CLUJ MANIFEST Economic 5 familii ș
Page 7 and 8: CLUJ MANIFEST Vaticanul cere o part
Page 9 and 10: CLUJ MANIFEST Medical 9 Sănătate
Page 11: CLUJ MANIFEST Anchetă 11 perioada
Page 15 and 16: CLUJ MANIFEST Sport 15 “U” Cluj

ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.38 - 14 Septembrie - 20 Septembrie 2016

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?