ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.38 - 14 Septembrie - 20 Septembrie 2016
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ANUL II • NR. 38 • <strong>14</strong>-<strong>20</strong> septembrie <strong><strong>20</strong>16</strong><br />
Preț: 1 Leu • Apare miercuri<br />
www.clujmanifest.ro<br />
Fany cea cu lipici la licitații.<br />
Și la DNA<br />
Deși traseele metropolitane<br />
au fost adjudecate<br />
de CTP SA, au<br />
mai rămas multe trasee<br />
profitabile în județ.<br />
Ceea ce este surprinzător<br />
e faptul că mare<br />
parte din aceste trasee<br />
au fost adjudecate de<br />
firma Fany. Da, firma<br />
Fany, care acum doi<br />
ani a fost implicată în<br />
scandalul de corupție<br />
aferent tot unor licitații<br />
de atribuire trasee de<br />
transport persoane.<br />
Surprinzător pentru că,<br />
deși nu suntem judecători<br />
să dăm verdicte,<br />
nu putem să nu<br />
ridicăm o serie de<br />
întrebări.<br />
pag. 10-11<br />
Turnul Pompierilor<br />
primește o șansă<br />
Bolojan mută clujenii în<br />
aquaparkul din Oradea<br />
În timp ce edilul Clujului, Emil Boc, se chinuie de un<br />
an să acopere ștrandul Sun cu un balon, primarul Ilie<br />
Bolojan dă în funcțiune, la Oradea, un aquapark de <strong>20</strong><br />
de milioane de euro, pe fonduri europene, care atrage<br />
extrem de mulți turiști din Cluj și care amenință să fure,<br />
inclusiv, turiștii stațiunilor din Ungaria.<br />
pag. 3 pag. 4-5
CLUJ MANIFEST<br />
2 Economic<br />
Fuziune pe piața IT-ului clujean.<br />
Endava cumpără ISDC<br />
Ca urmare a fuziunii dintre ISDC, o companie<br />
de servicii IT cu aproximativ 300 de angajați,<br />
și Endava urmează să rezulte o organizație<br />
cu un număr total de aproximativ 3.300 de<br />
angajați aflați în birouri de vânzări din Marea<br />
Britanie, Olanda, Germania, Statele Unite,<br />
respectiv în centre de dezvoltare software<br />
și suport din România, Bulgaria, Serbia,<br />
Macedonia, Moldova și Columbia. Cele două<br />
companii își unesc forțele pentru a crește și<br />
mai mult capacitatea Endava de a răspunde<br />
cererii care vine din partea unui portofoliu<br />
tot mai mare de clienți la nivel global, ce<br />
include unele dintre cele mai importante nume<br />
din domeniul serviciilor financiar-bancare,<br />
asigurări, telecomunicatii, media, tehnologie<br />
sau comerț și transporturi. Această fuziune<br />
vine in continuarea unor alte fuziuni și achiziții<br />
realizate de Endava în ultimii 3 ani în Europa și<br />
America de Nord. Eddy Vermeire, CEO ISDC a<br />
declarat: “Dorim să ne unim forțele cu Endava<br />
și să continuăm tradiția de a dezvolta software<br />
de înaltă calitate în baza competențelor noastre<br />
tehnice avansate și a relațiilor strânse pe<br />
care le avem cu clienții. Avem același ADN<br />
și model de business, suntem aliniați în ce<br />
privește abordarea proceselor de dezvoltare<br />
software, respectiv avem un mod de lucru<br />
agil și valori similare.” John Cotterell, Chief<br />
Executive Endava a spus la rândul său:<br />
“Reunirea celor două organizații ne permite<br />
să creștem valoarea oferită clienților noștri,<br />
prin consolidarea expertizei pe care o avem în<br />
domeniul financiar-bancar și al tehnologiilor<br />
avansate. Obiectivele noastre sunt să facilităm<br />
și mai mult clienților noștri accesul la talentul<br />
IT și de asemenea să oferim oamenilor noștri<br />
oportunități excelente de carieră, continuând<br />
astfel să fim recunoscuți ca unul dintre cei<br />
mai buni angajatori în locațiile unde avem<br />
operațiuni.” Echipa ISDC va contribui la<br />
consolidarea semnificativă a prezenței Endava<br />
pe piața locală și în regiune, având în vedere<br />
că în urma acestei fuziuni numărul de angajați<br />
va trece de 1.000 de persoane în centrul său<br />
din Cluj, respectiv de 1.900 de persoane în<br />
România, unde compania mai are centre de<br />
dezvoltare software în București și Iași. De<br />
asemenea, Sofia (Bulgaria), va deveni o nouă<br />
locație unde Endava se va extinde.<br />
Adresă: Strada Clinicilor, nr. 3-5, 400006, Cluj-Napoca<br />
Email: secretariat@scj-cj.rdscj.ro; Tel: 0264-597.852,<br />
Fax: 0264-596.085<br />
Operator date caracter personal 7<strong>20</strong><br />
ANUNȚ DE CONCURS<br />
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca, cu sediul<br />
în Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr.3-5, jud. Cluj, organizează<br />
concurs conform prevederilor H.G. nr.286/<strong>20</strong>11, pentru<br />
ocuparea următoarelor posturi vacante:<br />
Infirmier: 84 posturi, studii generale<br />
- Concursul constă în 2 probe:<br />
proba scrisă, în data de 03.10.<strong><strong>20</strong>16</strong>, str. Victor Babeş nr.13,<br />
ora 08.00<br />
- interviu în data de 06.10.<strong><strong>20</strong>16</strong>, str. Clinicilor nr.3-5, ora 08.00<br />
Şef serviciu Achiziţii publice-contractare: 1 post, studii<br />
superioare, 1 an vechime în funcţii de conducere în domeniul<br />
achiziţiilor publice, 5 ani vechime în domeniul achiziţiilor<br />
publice.<br />
Economist Serviciul Achiziţii publice contractare: 1 post,<br />
studii Diplomă de licență economist, 3 ani şi 6 luni vechime<br />
în specialitate<br />
Economist Serviciul Achiziţii publice contractare: 1 post,<br />
studii Diplomă de licență economist<br />
Economist Serviciul Financiar-contabilitate: 1 post, studii<br />
Diplomă de licență economist, 3 ani si 6 luni vechime în<br />
specialitate<br />
Şef formaţie muncitori – construcţii – inginer construcţii,<br />
Diplomă de licenţă în specialitate<br />
Concursul constă în 3 probe:<br />
- proba scrisă, în data de 03.10.<strong><strong>20</strong>16</strong>, str. Clinicilor nr.3-5, ora<br />
11.00<br />
- proba practică (operare calculator), în data de 06.10.<strong><strong>20</strong>16</strong> str.<br />
Clinicilor nr.3-5<br />
- interviu în data de 11.10.<strong><strong>20</strong>16</strong> str. Clinicilor nr.3-5<br />
Inginer de sistem: 1 post, studii Diplomă de licenţă în<br />
specialitate<br />
Spălătoreasă: 1 post, studii generale<br />
Bucătar: 4 posturi, Certificat de calificare, examen coprologic<br />
și coproparazitologic<br />
Muncitor necalificat bucătărie: 1 post, studii generale,<br />
examen coprologic și coproparazitologic<br />
Portar: 4 posturi, Certificat de calificare, examen psihologic<br />
Pompier: 1 post, Certificat de calificare<br />
Şofer: 1 post, permis de conducere pentru şofer profesionist; 3<br />
ani vechime în activitate ca şofer<br />
Şofer autosanitară: 1 post, diplomă de bacalaureat, permis de<br />
conducere pentru şofer profesionist, categoriile B şi C, 3 ani<br />
vechime ca şofer profesionist<br />
Manipulant bunuri: 1 post, studii generale<br />
Şef depozit: 1 post, studii Diplomă bacalaureat<br />
Zugrav: 1 post, Certificat de calificare<br />
Electrician: 1 post, Certificat de calificare, 3 ani vechime<br />
Liftier: 1 post, Certificat de calificare, Autorizaţie ISCIR<br />
valabilă<br />
Concursul constă în 2 probe:<br />
- proba scrisă, în data de 03.10.<strong><strong>20</strong>16</strong>, str. Clinicilor nr.3-5, ora<br />
08.00<br />
- interviu în data de 06.10.<strong><strong>20</strong>16</strong> str. Clinicilor nr.3-5, ora 08.00<br />
Dosarele de concurs se vor prezenta la Serviciul R.U.N.O.S., et.<br />
II, cam.22, în perioada 12.09.<strong><strong>20</strong>16</strong>-23.09.<strong><strong>20</strong>16</strong>, după următorul<br />
program: luni-joi, orele 12-<strong>14</strong>; vineri, orele 12-13, tel. 0264-<br />
592.771 int. 1168.<br />
ANUNȚ DE CONCURS<br />
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, cu sediul<br />
în Cluj Napoca, str. Clinicilor nr.3-5, jud. Cluj, organizează<br />
concurs conform prevederilor H.G. nr.286/<strong>20</strong>11, pentru<br />
ocuparea următoarelor posturi vacante:<br />
Îngrijitoare: 34 posturi, studii generale<br />
Brancardier: 10 posturi, studii generale<br />
Concursul constă în 2 probe:<br />
proba scrisă, în data de 04.10.<strong><strong>20</strong>16</strong>, str. Victor Babeş nr. 13,<br />
ora 08.00<br />
interviu, în data de 07.10.<strong><strong>20</strong>16</strong>, str. Clinicilor nr. 3-5, ora<br />
08.00<br />
Dosarele de concurs se vor prezenta la Serviciul R.U.N.O.S.,<br />
et. II, cam.22, în perioada 12.09.<strong><strong>20</strong>16</strong> - 23.09.<strong><strong>20</strong>16</strong>, după<br />
următorul program: luni-joi, orele 12-<strong>14</strong>; vineri, orele 12-<br />
13, tel. 0264-592.771, int. 1168.<br />
Director: Ionuţ GEANĂ<br />
Redacția:<br />
Alice Valeria MICU<br />
Călin POENARU (colaborator)<br />
Dana ȚÎRLEA<br />
Mihai BACALU<br />
Publicație săptămânală<br />
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,<br />
nr. 1, et. 2<br />
Redacţie: 0746‐810.548,<br />
Publicitate: 0799‐788.009<br />
redactie@clujmanifest.ro,<br />
www. clujmanifest.ro<br />
Tipărit la SC Garamond SRL<br />
ISSN: 2458-0244<br />
Se distribuie în județul Cluj<br />
Preț: 1 Leu<br />
Apare miercuri
CLUJ MANIFEST<br />
Local 3<br />
Turnul Pompierilor, proiectul de<br />
campanie al lui Boc, primește o șansă<br />
Turnul Pompierilor a devenit<br />
din nou subiect de actualitate.<br />
Unul dintre proiectele de<br />
campanie preferate de Emil<br />
Boc, acest obiectiv important al<br />
municipiului zace în paragină,<br />
așteptând lucrări de modernizare<br />
care tot întârzie.<br />
Consiliul local al municipiului Cluj-<br />
Napoca a aprobat, în ultima şedinţă,<br />
demararea concursului de idei pentru<br />
reabilitarea și punerea în valoare a Turnul<br />
Pompierilor. Astfel, se face un prim pas,<br />
însă mai este mult până când acest obiectiv<br />
va fi redat clujenilor și turiștilor, lucrările<br />
de reabilitare urmând a se face din fonduri<br />
europene. Emil Boc s-a angajat, la fiecare<br />
mandat, că va reabilita acest monument<br />
istoric, dar deocamdată totul a rămas la<br />
stadiu de promisiune. Turnul Pompierilor<br />
a fost dat în administraţia FNPR pentru<br />
o perioadă de 25 de ani. Federaţia l-a<br />
preluat pentru a-l transforma în muzeu al<br />
pompierilor, lucru care s-a şi întâmplat,<br />
dar pentru o scurtă perioadă de timp.<br />
Turnul a funcţionat aproximativ trei ani<br />
ca muzeu, iar din <strong>20</strong>01 este în paragină.<br />
Municipalitatea a preluat spaţiul în<br />
administrare în <strong>20</strong>11 deoarece Federația<br />
nu a reușit să îl redea circuitului turistic.<br />
Concurs de soluții pentru reabilitarea<br />
Turnului Pompierilor<br />
Acest monument se află în administrarea<br />
Primăriei încă din <strong>20</strong>11, atunci când<br />
municipalitatea l-a preluat de la Federația<br />
Națională a Pompierilor din România.<br />
<strong>An</strong>ul trecut, Primăria a demarat primele<br />
faze ale proiectului, solicitând întocmirea<br />
documentației necesare de către Ordinul<br />
Arhitectilor din România. Acum, după<br />
întocmirea documentației, municipalitatea<br />
organizează un concurs de soluții cu premii<br />
pentru realizarea lucrărilor necesare<br />
pentru reabilitarea Turnului Pompierilor.<br />
Consiliul local a votat proiectul de<br />
hotărâre privind organizarea concursului<br />
de soluții pentru ”Revitalizarea Turnului<br />
Pompierilor, Turnul celor trei vârste”.<br />
Au fost stabilite premii în valoare de<br />
400.000 de lei. Premiul I al concursului<br />
reprezintă contractul de proiectare, cu<br />
o valoare estimată de 365.823 lei, fără<br />
TVA. Premiul II este de 22.000 de lei,<br />
iar premiul III, de 13.000 de lei. Juriul<br />
va fi desemnat de primarul Municipiului<br />
Cluj Napoca. În urma concursului de<br />
soluții, procedura urmează să fie finalizată<br />
prin negociere cu fiecare dintre cei trei<br />
câștigători și prin alegerea celui mai<br />
competitiv proiect. Pentru evaluarea<br />
candidaților și desemnarea câștigătorilor<br />
se impune constituirea unui juriu alcătuit<br />
exclusiv din persoane fizice independente<br />
față de participanții la concurs. Conform<br />
Ordinului Arhitecţilor din România se<br />
vrea transformarea Turnului Pompierilor<br />
într-un punct de informare turistică şi<br />
realizarea unei platforme de unde va putea<br />
fi admirat tot centrul orașului.<br />
Turnul Pompierilor, redat clujenilor<br />
pentru o zi<br />
Turnul Pompierilor a fost luminat și<br />
a luminat orașul în cadrul ediției de<br />
noiembrie a proiectului Day 15, în cadrul<br />
proiectului Cluj Capitală Europeană<br />
a Tineretului. La toate cele 8 etaje ale<br />
turnului, clujenii au putut găsi instalații<br />
de lumini și expoziții care au atras atenția<br />
din nou asupra acestui edificiu arhitectural<br />
urban. Seara s-a încheiat cu un spectacol<br />
de lumini, care s-a văzut din mai multe<br />
puncte ale orașului și care, cel puțin<br />
pentru o zi, a scos în evidență un spațiu<br />
uitat temporar, ce acum se află în planurile<br />
de modernizare și repunere a clădirii în<br />
circuitul public. Pe tot parcursul zilei,<br />
Turnul Pompierilor a fost vizitat constant<br />
de câte <strong>20</strong> de persoane odată la 15-<strong>20</strong> de<br />
minute, conform aprobării primite de la<br />
ISU. Astfel, estimăm un număr de peste<br />
500 de persoane care au văzut Clujul din<br />
Turnul Pompierilor în cadrul Festivalului<br />
de design, ZAIN.<br />
Dana Țîrlea<br />
Scurt istoric<br />
Turnul Pompierilor este situat pe strada Săpunarilor (azi Tipografiei) și<br />
reprezintă unul dintre cele mai importante monumente din municipiul<br />
Cluj – Napoca. Edificiul a fost construit în anul 1574 în cadrul celei de-a<br />
doua incinte medievale de apărare a orașului. Inițial a purtat denumirea<br />
de “Poarta Mică din uliță Săpunului”. Turnul Pompierilor, împreună cu<br />
o porţiune de zid, este unul din puținele fragmente din a doua incintă<br />
medievală de apărare a Clujului care se mai păstrează și astăzi. Respectiva<br />
poartă a supraviețuit deoarece în secolul al XIX-lea a fost inălţată și folosită<br />
pană la începutul secolului al XX-lea de pompieri pentru supravegherea<br />
orașului, de aici provenind și numele actual: “Turnul Pompierilor”. După<br />
ce a încetat să fie folosit ca punct de observare a incendiilor, turnul a<br />
găzduit Muzeul Pompierilor.<br />
Arhitectul Dan Clinci, managerul concursului de idei:<br />
”După ce Bastionul Croitorilor a fost transformat într-un centru de cultură<br />
care găzduiește diferite evenimente, și Turnul Pompierilor poate primi<br />
o nouă șansă pentru a deveni un spațiu cultural al orașului”
CLUJ MANIFEST<br />
4 Economic<br />
Bolojan mută clujenii în<br />
aquaparkul din Oradea<br />
În timp ce edilul Clujului, Emil Boc, se chinuie de un an să acopere<br />
ștrandul Sun cu un balon, primarul Ilie Bolojan dă în funcțiune la<br />
Oradea un aquapark de <strong>20</strong> de milioane de euro pe fonduri europene.<br />
Majoritatea turiștilor sosiți din alte părți sunt din Cluj. Iată<br />
cum arată cel mai modern parc acvatic al Transilvaniei care amenință<br />
să fure turiștii stațiunilor din Ungaria.<br />
Complexul Nymphaea este amplasat<br />
în estul municipiului Oradea, pe malul<br />
drept al Crişului Repede, zona fostului<br />
ștrand municipal. Strategia administrației<br />
din Bihor este de a conexa fluxul turistic<br />
din Băile Felix cu cel din Nymphea,<br />
inclusive cu pachete turistice integrate.<br />
Adică turiștii de la Felix să vină după<br />
tratament și la parcul acvatic din Oradea.<br />
De altfel, o inițiativă a lui Bolojan viza<br />
alipirea comunei Sânmartin, care include<br />
stațiunile Băile Felix și 1 Mai, la reședința<br />
de județ. Deocamdată referendumurile din<br />
cele două localități au eșuat, dar proiectul<br />
administrativ încă nu a fost abandonat.<br />
Proiect pe fonduri europene<br />
Terenul de 7 ha pe care s-a ridicat<br />
Nymphaea este în proprietatea<br />
municipiului, complexul fiind gestionat<br />
de Administrația Domeniului Public<br />
(ADP) Oradea. Proiectul s-a realizat prin<br />
Programul Operaţional Regional <strong>20</strong>07-<br />
<strong>20</strong>13, cu o investiție de 88,3 milioane<br />
de lei, majoritatea pe fonduri europene.<br />
Clădirea principală are o suprafaţă utilă<br />
de 9.229 mp, o capacitate de 600 de<br />
persoane și este formată din vestiare, zonă<br />
de alimentație publică, bazine și tobogane,<br />
spa, baie turcească, zonă wellness, loc de<br />
joacă pentru copii. Subsolul are 3.991 mp<br />
şi cuprinde vestiare pentru vizitatori cu<br />
1.850 de dulapuri, 76 de cabine de schimb,<br />
dușuri, o cameră „mama și copilul”.<br />
Complex cu 15 bazine<br />
La parter există recepție și taxare, magazin<br />
cu articole de plajă. Nu lipsesc baia romană,<br />
saunele finlandeză și rusească, dar și cu<br />
infraroşu sau cu aromaterapie, o cameră<br />
cu sare şi alta cu frig. Baia turcească, în<br />
stil oriental, are bazine cu apă geotermală,<br />
cabină cu aburi, zonă de relaxare, cameră<br />
de masaj. Aici există restaurant cu 1<strong>20</strong> de<br />
locuri şi un bar. Toboganele sunt botezate<br />
<strong>An</strong>aconda, Tornada, Vipera și Familia.<br />
Primul bazin care iese în cale este Everest,<br />
apoi Corabia Piraţilor, cu tunuri de apă,<br />
Niagara, Tornada, Tobogane și Nimfa, cel<br />
care face trecerea dinspre interior înspre<br />
exterior. Pentru relaxare au fost amplasate<br />
două bazine jacuzzi, Scoica și Perla.<br />
Estetică dentară în aquapark<br />
Etajul are zonă de relaxare cu o galerie<br />
deschisă spre ansamblul de bazine de<br />
la parter, vizitatorii având la dispoziţie<br />
gratuit scaune și șezlonguri. Zona wellness<br />
conține salon de înfrumuseţare (coafură,<br />
cosmetică, manichiură, pedichiură), un<br />
cabinet cu tratament naturist; 4 cabinete<br />
pentru tratament acvatic, 7 cabinete<br />
pentru masaj), 2 saloane jacuzzi VIP și<br />
Liviu <strong>An</strong>drica, director ADP:<br />
“Vreau să demonstrez că și o investiție publică poate fi de succes, dacă este<br />
administrată ca la carte. Am avut în prima zi un trafic de 1.900 de vizitatori, iar<br />
în a doua zi cifra a fost depășită. Cei mai mulți veniți din afara Bihorului sunt<br />
clujeni”<br />
chiar un cabinet de estetică dentară. Zona<br />
exterioară poate găzdui 1.400 persoane<br />
şi cuprinde două restaurante, toboganele<br />
Fulger, Avalanşa, Kamikaze, Curcubeu,<br />
Cobra, Magic. <strong>An</strong>samblul are bazine<br />
pentru copii, adulți, cu valuri, de înot și de<br />
sărituri. În total complexul are 15 bazine,<br />
deservite de 16 salvamari. Personalul se<br />
ridică la 100 de angajați. De asemenea<br />
sunt amplasate aici patru terenuri de<br />
tenis cu piciorul, un teren multifuncţional<br />
(fotbal, handbal, baschet) şi două de volei.<br />
Capacitate maximă: 1.800 de oameni<br />
La intrare vizitatorii primesc brăţări<br />
speciale pe care pot încărca orice sumă<br />
vor. Accesul se face în limita capacităţii:<br />
maxim 1.800 persoane pe timp de vară<br />
şi 500 în extrasezon. Biletul de o zi costă<br />
50 de lei, în intervalul orar 17:00-22:00,<br />
30 de lei, iar cel pe trei ore, 25 de lei.<br />
Elevii și pensionarii au tarife reduse, iar<br />
copiii mici beneficiază de gratuitate. De<br />
asemenea, există tarife speciale pentru
CLUJ MANIFEST<br />
Economic 5<br />
familii și grupuri de minim 15 persoane,<br />
dar și un sistem de abonamente pe 60<br />
de zile. Accesul la saune costă 10 lei/zi,<br />
abonamentul spa cu 10 intrări, 90 de lei,<br />
iar cel la baia turcească, 180 de lei.<br />
2 bazine olimpice la Oradea, 0 la Cluj<br />
“Vreau să demonstrez că și o investiție<br />
publică poate fi de succes, dacă este<br />
administrată ca la carte. Am tot auzit<br />
idei preconcepute că administrația locală<br />
nu este în stare să gestioneze bine un<br />
asemenea demers, dar noi vom proba<br />
contrariul. Am avut în prima zi un trafic<br />
de 1.900 de vizitatori - aici îi includem<br />
și pe cei care stau numai trei ore - iar<br />
în a doua zi această cifră va fi depășită.<br />
Cei mai mulți veniți din afara Bihorului<br />
sunt clujeni. După calculele noastre,<br />
un minim de 600 de vizitatori pe zi ar<br />
însemna amortizarea cheltuielilor lunare,<br />
ce nu sunt de neglijat, mai ales cu energia<br />
electrică și cu apa, dar și cu salariile celor<br />
100 de angajați, pe care îi aducem și de<br />
la 50 km. Vrem să găzduim și nunți, în<br />
zona terenurilor de sport, acoperite cu<br />
prelate, dar și restaurantele pot găzdui<br />
diverse evenimente, iar în perspectivă și<br />
un club. Capacitate de cazare proprie nu<br />
avem, dar lângă noi este hotelul Hilton,<br />
iar Lotus construiește un alt mare hotel, cu<br />
400 de locuri. Nu în ultimul rând aici vom<br />
putea organiza competiții internaționale<br />
deoarece există lângă noi bazinul olimpic<br />
acoperit, noi avem de asemenea un bazin<br />
de dimensiuni olimpice și unul de sărituri”,<br />
afirmă directorul ADP, Liviu <strong>An</strong>drica.<br />
Concurență pentru Hajdu<br />
Darea în folosință a aquaparkului din<br />
apropierea Vămii Borș dă o lovitură<br />
serioasă și complexelor de acest gen din<br />
țara vecină, care se bazează mult pe traficul<br />
din Transilvania: clujenii își fac acolo<br />
nu numai vacanțele și revelioanele, ci și<br />
weekendurile. Vizate de turiștii din Cluj<br />
sunt îndeosebi complexele acvatice din<br />
Nyirbator, Nyiregyhaza, Balmaszujvaros,<br />
Debrecen și Hajduszoboszlo, unde<br />
au fost accesate fonduri europene și<br />
guvernamentale de zeci de milioane de<br />
euro. <strong>An</strong>ul trecut în Ungaria au sosit 48<br />
milioane de vizitatori străini, din care <strong>20</strong><br />
de milioane în scop turistic. Veniturile<br />
din turism au fost 4,8 miliarde de euro.<br />
<strong>An</strong>ul trecut în Ungaria au sosit 9 milioane<br />
de vizitatori din România, din care 2,3<br />
milioane în scop turistic. În spaţiile de<br />
cazare comercială turiştii români au<br />
petrecut 467.284 nopţi de cazare. Cei mai<br />
mulţi merg la Budapesta, pentru turism<br />
termal sau cultural, mai nou fiind atraşi<br />
şi de pub-urile din clădirile mai vechi din<br />
centru.<br />
Eșecuri în serie la Cluj<br />
Cel mai ambițios proiect prezentat până<br />
acum la Cluj, reabilitarea Băilor Someșeni<br />
printr-un parteneriat public-privat,<br />
propusă și pe fonduri UE, s-a împotmolit<br />
din cauza statutului incert al proprietăților,<br />
dar și din lipsa finanțării private. Sumele<br />
vehiculate erau uriașe, între <strong>20</strong> și 60 de<br />
milioane de euro.<br />
Parcul acvatic propus de primarul Clujului,<br />
Emil Boc, pe teritoriul actual al ștrandului<br />
Sun, din subordinea Regiei Autonome a<br />
Domeniului Public Cluj-Napoca, a intrat<br />
și el pe linie moartă din cauză că trebuiau<br />
mutate rețele de utilități, inclusiv o linie de<br />
înaltă tensiune.<br />
Nici modernizarea ștrandului din cartierul<br />
Grigorescu nu a mers grozav, cu toate<br />
că acoperirea cu un balon a bazinului<br />
principal, pentru a fi functional și în<br />
sezonul rece, trebuia să fie gata la începutul<br />
lunii iunie, iar acum este deja septembrie.<br />
În schimb, ștrandul municipal, de peste<br />
drum de Cluj Arena, stă în paragină de<br />
peste 10 ani. Acesta a intrat pe mâini<br />
private, adică în proprietatea omului<br />
de afaceri Josef Goschy, care voia să<br />
îl transforme în clădire de birouri, însă<br />
municipalitatea s-a opus. Ulterior, firma<br />
sa, Unita Turism Holding, a scos la vânzare<br />
terenul cu 6 milioane de euro și hotelul<br />
Sport de lângă acesta cu 4,8 milioane,<br />
ultimul fiind cumpărat de Societatea de<br />
Investiții Financiare Moldova.<br />
Călin Poenaru
CLUJ MANIFEST<br />
6 Local<br />
Naşa contra fină la<br />
Curtea de Apel Cluj<br />
În timp ce naşii şi finii din politică joacă în cuplu pentru prosperitatea<br />
familiei, vezi cazul de la Primărie şi Consiliul Judeţean, în justiţie<br />
se întâmplă pe dos. Naşa <strong>An</strong>drea Chiş a snopit-o la concursul<br />
pentru CSM pe finuca Adina Daria Lupea. Surpriza nu a fost doar<br />
competiţia cu cele două judecătoare din familie, ci absenţa Danei<br />
Gârbovan, lider UNJR sau a fostului preşedinte Valentin Mitea.<br />
Cele două candidate care s-au bătut pentru<br />
un vot din partea colegilor de la Curtea de<br />
Apel din Cluj au multe lucruri în comun.<br />
Sunt bătăioase, comunică pe reţelele<br />
de socializare, unde nu se jenează să-şi<br />
expună cu argumente opiniile, au o lungă<br />
experienţă în sala de judecată. În plus, au<br />
fost împreună şi la o nuntă, una importantă<br />
pentru ambele.<br />
Roata morii<br />
Dacă la alte alegeri, magistraţii Curţii de<br />
Apel din Cluj făceau corp comun pentru<br />
a sprijini un singur candidat cu şanse,<br />
de această dată a apărut un candidat<br />
surpriză, altul decât cel aşteptat, conform<br />
tradiţiei, fostul preşedinte. A apărut astfel<br />
competiţia dintre naşa <strong>An</strong>drea Chiş,<br />
fostă Ţuluş şi fina Adina Daria Lupea.<br />
Ultima dată când Curtea de Apel Cluj a<br />
avut un candidat redutabil pentru CSM,<br />
care avea să devină şi preşedinte, Virgil<br />
<strong>An</strong>dreieş, <strong>An</strong>drea Chiş a pierdut cu un<br />
scor apropiat candidatei de astăzi. Spirit<br />
tânăr şi libertin, <strong>An</strong>drea a fost căsătorită<br />
cu un procuror din strutura centrală a<br />
DNA, Doru Ţuluş, iar Adina Lupea cu un<br />
magistrat de la Tribunal. Ambele mariaje<br />
au eşuat, iar de la statutul de rude prin<br />
alianţă, cele două colege s-au trezit în<br />
ipostaza de concurente. Despre relaţia<br />
anterioară cele două candidate nu doresc<br />
să vorbească. Adina Lupea spune doar în<br />
glumă că <strong>An</strong>drea nu prea era punctuală,<br />
fiind obligaţi să o aştepte minute bune şi la<br />
cununie. Depre relaţia lor actuală, aparent<br />
totul merge bine. <strong>An</strong>drea Chiş spune doar<br />
că după aflarea rezultatului, s-au felicitat<br />
reciproc. „Nu a fost competiţie, au fost<br />
două propuneri. A fost totul lin. Ne-am<br />
îmbrăţişat la final”, ne-a declarat <strong>An</strong>drea<br />
Chiş.<br />
Campanie în vacanţă<br />
Despre campanie, retrospectiv, Adina<br />
Daria Lupea recunoaşte că nu a fost una<br />
corespunzătoare, din cauza vacanţei<br />
judecătoreşti. „Nu am putut discut cu toţi<br />
colegii. Imediat după concediu au fost<br />
alegerile, am avut şi probleme în familie”,<br />
îşi scuză înfrângerea candidata penalistă.<br />
De cealaltă parte, <strong>An</strong>drea Chiş pare că şi-a<br />
făcut bine treaba, graţie unor cursuri de<br />
comunicare. Nu este lipsit de omportanţă<br />
faptul că civilista, sigură pe ea, şi-a permis<br />
chiar şi o vacanţă exotică, în America<br />
de Sud, unde a combinat deplasarea<br />
motorizată cu pasiunea pentru alergare<br />
şi drumeţie. Colega ei este prea strânsă<br />
cu timpul pentru extravaganţe. „Nu-mi<br />
permit preocupări extraprofesionale, din<br />
cauza aglomerării cu dosare”, susţine<br />
Adina Lupea.<br />
Civil contra penal<br />
Viaţa penaliştilor pare una mai dură. „Îmi<br />
ocupa tot timpul liber dosarele. În penal<br />
se munceşte, sunt permanenţe, şedinţe de<br />
ore şi audieri. În civil ies cu câteva dosare<br />
într-o jumătate de oră”, spune Adina Lupea.<br />
Pentru că şi-a permis să ceară liber pentru<br />
a-şi depune candidatura la CSM, penalista<br />
s-a ales şi cu o sancţiune, pentru a cărei<br />
anulare se judecă cu conducerea Curţii. Nu<br />
vrea însă să o lege de un eventual sprijin<br />
al conducerii faţă de contracandidată. Deşi<br />
este o percepţie din afară, alimentată şi de<br />
competiţia de la vârful Curţii de Apel, că<br />
este un concurs între secţiile instanţei,<br />
echipa de penalişti Chitidean- Siserman<br />
fiind depăşită de cuplul Mitea- Băldean,<br />
cele două concurente nu confirmă o<br />
asemenea ipoteză. Chiar dacă votul a fost<br />
secret, Adina Daria Lupea pretinde că a<br />
primit voturi şi din afara secţiei penale,<br />
chiar jumătate din voturi. „Nu m-au<br />
votat colegii din penal, unde suntem 15<br />
judecători”.<br />
Revoluţie ratată<br />
La proiecte candidatele au vrut o mică<br />
revoluţie. „Pentru noi ăştia 6 ani nu au<br />
făcut nimic decât scandaluri. Nimic<br />
nu s-a schimbat în bine. Din contră<br />
suntem cu mult mai aglomeraţi şi stăm<br />
cu nervii tot mai prost. Codurile nu au<br />
rezolvat aglomerarea. E balamuc”, spune<br />
penalista. Schimbările pe care le propunea<br />
erau substanţiale. „Eram pregatită să fac<br />
nişte propuneri inclusiv de modificare a<br />
Constituţiei. 6 ani mandat la CCR, 4 ani<br />
la CSM. Că e enorm 6 ani, timp în care<br />
se desprind total de instante”. Există viaţă<br />
şi după eşecul pentru CSM. „Partea bună<br />
e că m-am decis să reintru in Uniunea<br />
Naţională a Judecătorilor, cu Dana<br />
Gârbovan, să vedem ce facem pe partea<br />
asociativă”. Plecase din AMR, Asociaţia<br />
Magistraţilor, în urmă cu 9ani, unde lider<br />
era chiar naşa <strong>An</strong>drea Chiş. „Era în AMR<br />
un exces de admiraţie pentru DNA. Parcă<br />
noi judecătorii nu aveam probleme”.<br />
<strong>An</strong>drea Chiş este optimistă, crede în<br />
schimbarea în bine şi că va face revoluţie<br />
cu mănuşi. „Cred că poţi face primăvară<br />
cu o singură floare sau rândunică”, spune<br />
civilista. Din cei 49 de judecători din<br />
Curtea de Apel prezenți, 32 au votat cu<br />
<strong>An</strong>drea Chiș, 10 cu Adina Daria Lupea,<br />
iar 7 voturi s-au anulat. 7 judecători au<br />
absentat.<br />
Mihai Bacalu
CLUJ MANIFEST<br />
Vaticanul cere o parte<br />
din centrul Clujului<br />
<strong>An</strong>aliză 7<br />
Arhiepiscopia Romano-Catolică<br />
de Alba Iulia şi Fundaţia<br />
Statusul Romano-Catolic au<br />
cerut recent magistraţilor<br />
clujeni, sub semnătura<br />
episcopului Jakubinyi Gyorgy<br />
să dispună restituirea în natură<br />
a unui număr semnificativ de<br />
terenuri şi clădiri din centru<br />
istoric al municipiului Cluj-<br />
Napoca. Comisia specială de<br />
retrocedare a unor bunuri<br />
aparţinând cultelor religioase, a<br />
Guvernului României a respins<br />
în acest an cererile, motivând<br />
că nu există similitudine între<br />
solicitanţi şi foştii deţinători ai<br />
imobilelor.<br />
Arhiepiscopia RC şi Statusul RC au cerut<br />
în urmă cu 13 ani Guvernului retrocedarea<br />
unui important număr de imobile din centrul<br />
Clujului, sub motivul că acestea le-ar<br />
fi aparţinut şi că au fost deposedate de regimul<br />
comunist. Este vorba despre corpul de<br />
clădiri situate între străzile Universităţii,<br />
Avram Iancu şi Kogălniceanu, administrate<br />
în prezent de către Statul Român, prin<br />
intermediul Universităţii Babeş-Bolyai,<br />
Inspectoratului Şcolar Judeţean şi Biblioteca<br />
Judeţeană „Octavian Goga”. Pe lista<br />
celor 13 dosare mai figurează Hotelul<br />
Melody, Colegiul Silvania din Zalău, revendicat<br />
de Eparhia Reformată şi cîteva<br />
terenuri din comuna clujeană Baciu. Reprezentanţii<br />
Comisiei speciale de retrocedare<br />
a Guvernului au motivat refuzul<br />
retrocedării, prin faptul că între petenţi,<br />
Arhiepiscopia Romano Catolică de Alba<br />
Iulia, subordonată Vaticanului, Statusul<br />
Romano-Catolic şi Fondul de Studii, înregistrat<br />
ca proprietar al clădirilor, nu este<br />
nicio identitate de nume.<br />
Status sau fonduri de studii<br />
În cererea de anulare a deciziilor Comisiei<br />
de retrocedare, Arhiepiscopia Romano-<br />
Catolică a invocat istoricul Statusului<br />
Romano-Catolic, care s-ar fi reorganizat<br />
în anul 1868, în mai multe subdiviziuni,<br />
respectiv fondurile de Studii, de stipendii,<br />
religios, terezian Sibiu, de leafă al învăţătorilor<br />
şi de pensie. Potrivit petenţilor,<br />
Statul Român ar fi ratificat în anul 1940,<br />
transformarea Statusului Romano-Catholic<br />
Transilvănean, în Consiliul Diocezei<br />
de Rit Latin de Alba. Arhiepiscopia Romano-Catolică<br />
de Alba Iulia a înfiinţat în<br />
anul <strong>20</strong>05 Statusul Romano- Catolic, fiind<br />
recunoscut printr-o decizie a Judecătoriei<br />
din Miercurea Ciuc, ca succesor al Fondului<br />
de Studii şi admis de Judecătoria Cluj<br />
în anul <strong>20</strong>07 în Registrul Fundaţiilor.<br />
Partaj frăţesc<br />
Bisericile istorice maghiare şi-au împărţit<br />
clădirile din centrul istoric preuniversitar<br />
al Clujului, catolicii deţinând partea de<br />
vest, străzile Universităţii şi parţial Kogălniceanu,<br />
reformaţii aveau sudul, străzile<br />
Kogălniceanu şi Brătianu, iar unitarienii<br />
deţineau nord-estul, respectiv Bdul 21<br />
Decembrie. Dacă unitarienii au obţinut<br />
Liceul Brassai şi clădirea fostului liceu<br />
„Victor Babeș”, reformaţii au primit clădirea<br />
Bastilia a Liceului Gheorghe Şincai,<br />
franciscanii au obţinut fostul Liceu de<br />
Muzică, evanghelicii biserica din centru,<br />
romano-catolicii au primit o mare parte<br />
din clădirile din centru. Mai au încă probleme<br />
în redobândirea proprietăţilor, datorită<br />
acestei fundaţii, cu istoric complicat,<br />
Statusul Romano-Catolic, care nu mai este<br />
acceptată de Statul Român.<br />
Statustul, creaţie a Statului Maghiar<br />
Magistratul Gabriela Cristina Frenţiu, pre<br />
şedintele Secţiei I Civile a Tribunalului<br />
Bistriţa a semnat un articol ştiinţific în Revista<br />
Dreptul, nr. 8 din anul <strong>20</strong>09, intitulat<br />
Dreptul Fundatiei „Statusul Romano-Catolic<br />
din Transilvania” la retrocedarea<br />
bunurilor proprietate a diferitelor fonduri<br />
reprezentate de episcopul de Alba Iulia, în<br />
care concluziona că acesta nu ar fi îndreptăţit<br />
să revendice fostele proprietăţi ale bisericii<br />
catolice. Frenţiu concluzionează că<br />
diferitele fonduri ale Statusului Romano-<br />
Catolic erau o creaţie a Statului Maghiar,<br />
iar după Trianon, dreptul de a dispune de<br />
proprietăţile imobiliare au rămas exclusiv<br />
în puterea Statului Român. „În esenţă,<br />
deci, fondurile amintite, fiind o creaţie<br />
statală a Statului Ungar, înainte de 1918,<br />
cu caracter pulic, de interes general, rezultă<br />
că şi în prezent, ca urmare a tratatului<br />
de a Trianon, 1919, numai Statul Român<br />
poate dispune de dreptul de proprietate al<br />
bunurilor acestor fonduri”. Potrivit judecătoarei<br />
bistriţene, Parlamentul României<br />
nu a ratificat niciodată concordatul dintre<br />
Sfântul Scaun şi Guvernul României, încheiat<br />
în mai 1927, referitor la recunoaşterea<br />
Statusului Romano- Catolic, ca administrator<br />
al bunurilor bisericii.<br />
Mihai Bacalu
CLUJ MANIFEST<br />
8 Publicitate
CLUJ MANIFEST<br />
Medical 9<br />
Sănătate şi caritate la Policlinica fără<br />
plată a Fundaţiei „Familia Sfântă”<br />
Despre Policlinica fără plată a<br />
Fundaţiei „Familia Sfântă” de la<br />
Cluj vorbesc cel mai bine bolnavii<br />
care în lipsa resurselor financiare<br />
adecvate vin aici, pe strada Moţilor,<br />
într-un loc unde iubirea faţă de<br />
aproapele este pusă în practică zi de<br />
zi.<br />
Li s-a spus „doctorii fără de arginţi”, căci<br />
modelul lor este cel al sfinţilor Cosma şi<br />
Damian, iar numărul mare de medici care<br />
fac aici voluntariat este doar ecoul celor<br />
trei perechi de sfinţi Cosma şi Damian, cu<br />
toţii vindecători fără plată, fie că vorbim<br />
de fiii Teodotei din Asia Mică, de cei de la<br />
Roma, ucişi cu pietre, ce au trăit în zilele<br />
împaratului Carin ori de cei din Arabia,<br />
din timpul împăraţilor Diocleţian şi Maximian<br />
şi cărora li s-a tăiat capul.<br />
Acum 22 de ani<br />
Voluntariatul medicilor a început în 1994,<br />
când într-un apartament de 4 camere, numeroşi<br />
medici, inclusiv profesori universitari<br />
şi şefi de clinică bine-cunoscuţi au<br />
consultat în mod gratuit sutele de bolnavi<br />
care veneau în blocul din cartierul Mănăştur.<br />
Donaţii, acte caritabile, milostenie,<br />
dragoste creştinească, generozitate, puteţi<br />
să spuneţi cum vă lasă inima, dar ceea ce<br />
a fost acolo era unic în lume, la acel moment.<br />
Întâmplător, la uşa clinicii au ajuns<br />
călugăriţele din Congregaţia Doctrinei<br />
Creştine, care profund impresionate, au<br />
obţinut din Luxemburg finanţarea pentru<br />
construirea şi funcţionarea clinicii actuale<br />
până în <strong>20</strong><strong>14</strong>.<br />
Nimeni nu este întrebat care îi sunt opţiunile<br />
religioase, politice, etnice, singura<br />
lege care funcţionează este cea a<br />
iubirii aproapelui.<br />
Peste 100 de medici, 15 profesori universitari<br />
şi şefi de clinici au consultat atunci<br />
în regim de voluntariat total, iar asta nu s-a<br />
schimbat până astăzi, când un singur medic<br />
este angajat, restul, profesori sau tineri<br />
rezidenţi continuă cu devotament munca<br />
cea fără de arginţi, dar plină de satisfacţii<br />
spirituale. Aici se fac consultaţii, examinări,<br />
tratamente, se onorează reţetele prescrise,<br />
iar activitatea medicală este dublată<br />
de cea caritabilă, educativă şi de îndrumare<br />
spirituală a tinerilor care se pregătesc<br />
pentru căsătorie, a viitorilor părinţi şi alte<br />
categorii. Sunt acoperite toate specialităţile<br />
dintr-o policlinică, mai puţin radiologie,<br />
pediatrie şi examinările de laborator.<br />
Alături de cei 28 de medici voluntari sunt<br />
11 angajaţi, un medic specialist ecografist,<br />
o asistentă medicală, o farmacistă, două<br />
îngrijitoare, care lucrează şi la centrul de<br />
fizioterapie, un administrator/şofer/casier/<br />
om bun la toate, un funcţionar administrativ<br />
la fişier, un director adjunct/secretar şi<br />
trei şefi de departament din Centrul caritativ<br />
– educativ „Iubire şi Adevăr”, după<br />
cum spunea dr. adjunct Corina Giurgiu<br />
şi din această lună va veni şi un medic<br />
pneumolog. Pentru susţinerea activităţii,<br />
funcţionează aici şi un centru de kineto<br />
şi fizioterapie, care asigură cam 10% din<br />
fondurile necesare activităţii din policlinică<br />
(paznici şi contabilitate), salariile angajaţilor<br />
fiind susţinute de Fundaţia Băncii<br />
Transilvania. Donaţiile vin să completeze<br />
şi nu este zi să nu li se mulţumească donatorilor,<br />
sponsorilor şi tuturor binefăcătorilor<br />
în Sf. Liturghie săvărşită în capela<br />
aflată la parterul clădirii.<br />
„Suntem profund recunoscători celor ce<br />
s-au aplecat asupra acestei activităţi caritabile.<br />
De la mijlocul anului <strong>20</strong><strong>14</strong>, când<br />
surorile Congregaţiei Doctrinei Creştine<br />
şi-au îndreptat susţinerea financiară spre<br />
alte proiecte, toţi aceştia ne-au ajutat să<br />
mergem mai departe şi sperăm că ne vor<br />
susţine şi în continuare” ne-a spus dr. Ioan<br />
Boilă, directorul inimos care şi-a închinat<br />
activitatea acestui centru al adevăratei iubiri<br />
creştineşti. „Un gând pios şi de recunoştinţă<br />
am faţă de cei 23 de medici care<br />
au făcut voluntariat aici, iar Dumnezeu îi<br />
răsplăteşte acum în împărăţia sa” a mai<br />
spus dr. Boilă. Dacă la începuturi aici se<br />
consemnau peste 1<strong>20</strong>0 de servicii medicale<br />
pe lună, acum sunt aproximativ 700,<br />
plus medicamentele, <strong>20</strong>0-230 de reţete<br />
onorate gratuit, iar pentru bilanţul anual<br />
din luna noiembrie, au fost înregistrate<br />
peste 570 de cazuri dificile care vor fi semnalate<br />
Fundaţiei Băncii Transilvania. Sunt<br />
vârstnici fără posibilitatea de a-şi rezolva<br />
problemele medicale, cu pensii mici, oameni<br />
cu resurse financiare extrem de mici,<br />
familii care au membrii cu handicap sever<br />
şi alte situaţii dificile.<br />
Fii generos!<br />
„Vreau să fac prin intermediul dumneavoastră<br />
apel în două direcţii: una înspre<br />
medici, să-i invit să participe la această<br />
activitate caritabilă, şi am avea nevoie<br />
pentru cardiologie, ginecologie, psihiatrie,<br />
neurologie şi oftalmologie, iar o altă<br />
direcţie de apel este pentru susţinerea financiară,<br />
a mai spus dr. Ioan Boilă.<br />
„De 12 ani suntem ajutaţi de Primărie<br />
cu fonduri nerambursabile şi ele acoperă<br />
o parte din cheltuielile noastre pentru<br />
medicamente şi cheltuieli administrative.<br />
Trei ani am fost susţinuţi si de Fundaţia<br />
„United Way, care au completat, precum<br />
mulţi alţii, ca „Farmec” sau „Therapia”.<br />
Nu ne-ar strica nici o unitate mobilă cu<br />
care să putem asigura intervenţii, pe lângă<br />
consultaţii celor din satele dimprejurul<br />
Clujului unde ne deplasăm” a completat<br />
dr. Adjunct Corina Giurgiu. „Tuturor binefăcătorilor<br />
noştri vrem să le mulţumim şi<br />
prin intermediul dumneavoastră” au mai<br />
spus cei doi şi străbătând policlinica am<br />
ajuns în zona centrului „Iubire şi adevăr”<br />
unde un bărbat nevoiaş primise hrană.<br />
Am petrecut ceva vreme acolo şi la plecare<br />
l-am regăsit. Adormise, iar cei de aici se<br />
pregăteau să-l însoţească pentru a-l ajuta<br />
în obţinerea unei cărţi de identitate. Pentru<br />
ceea ce se întâmplă aici nu se oferă o<br />
carte de identitate de binefăcător, dar mulţumirea<br />
sufletească şi dovada că eşti suficient<br />
de puternic şi poţi să-i ajuţi pe alţii<br />
sunt atribute ale calităţii de om, care nu<br />
poate să treacă indiferent şi orb la nevoile<br />
altora<br />
Alice Valeria Micu
CLUJ MANIFEST<br />
10 <strong>An</strong>chetă<br />
Fany cea cu lipici la licitații.<br />
Și la DNA<br />
În condițiile în care transportul de persoane pe cale ferată este<br />
un calvar, trenurile din România parcurgând distanțe de sute<br />
de kilometri cu viteze medii de 30-50km/h, iar transportul cu<br />
mașina personală pe distanțe scurte / medii nu este avantajos,<br />
din ce în ce mai mulți români apelează la transportul de<br />
persoane în sistem de autobuz rutier. Asta mai ales când e vorba<br />
de transport interjudețean, având în vedere faptul că rețeau de<br />
cale ferată leagă mai ales centrele urbane mari nu și localitățile<br />
medii / mici. Astfel, profitabilitatea curselor intrajudețene a<br />
devenit una semnificativă pentru transportatorii de persoane.<br />
Un exemplu elocvent în acest sens este războiul de acum câțiva<br />
ani privind traseele din Zona Metropolitană, când compania<br />
Fany mai ales a dus un adevărat război cu CTP SA.<br />
Dar, deși traseele metropolitane au<br />
fost adjudecate de CTP SA, au mai<br />
rămas multe trasee profitabile în județ.<br />
Iar acestea sunt efectiv vânate de<br />
transportatori, ele fiind obținute în urma<br />
unor licitații pe bază de punctaj, condițiile<br />
tehnico economice propuse și deținute<br />
de firme primind punctaj în urma căruia<br />
se atribuie traseul. Astfel, în primăvara<br />
acestui an, Consiliul Județean Cluj, prin<br />
Compartiment Autoritatea Județeană de<br />
Transport, via Agenția pentru agenda<br />
Digitală a României, Sistemul Informatic<br />
de Atribuire Electronică în Transporturi a<br />
definitivat Calendarul ședinței de atribuire<br />
electronică a traseelor a căror licențe au<br />
fost anulate prin hotărâre judecătorească<br />
rămasă definitivă și a traseelor neatribuite<br />
din Programul de transport județean de<br />
persoane <strong>20</strong><strong>14</strong>-<strong>20</strong>19 în județul Cluj. Pe<br />
rol au fost 41 de trasee, inclusiv trasee<br />
extrem de rentabile precum Cluj - Huedin<br />
sau altele cu plecare din Dej, Huedin ori<br />
Câmpia Turzii.<br />
Fany lovește din nou<br />
Ceea ce este surprinzător e faptul că mare<br />
parte din aceste trasee au fost adjudecate<br />
de firma Fany. Da, firma Fany, care<br />
acum 2 ani a fost implicată în scandalul<br />
de corupție aferent tot unor licitații de<br />
atribuire trasee de transport persoane.<br />
Poveste care s-a finalizat cu arestări și ani<br />
grei de închisoare. Surprinzător pentru că,<br />
deși nu suntem judecători să dăm verdicte,<br />
nu putem să nu ridicăm o serie de întrebări.<br />
Un ARR uituc<br />
În primul rând cum a fost posibil ca Fany<br />
să participe la licitație având în vedere<br />
faptul că în Rechizitoriul întocmit de<br />
procurorii DNA se vorbește de o serie de<br />
condiții prezentate neadevărat de către cei<br />
de la Fany în cadrul licitației în discuție.<br />
De asemenea, oare coruperea și darea de<br />
mită către directori din cadrul ARR nu<br />
reprezintă abatere gravă de la prevederile<br />
contractelor de atribuire a serviciului ?!<br />
Or, ART. 39 din Legea 92 din 10 aprilie<br />
<strong>20</strong>07, Legea serviciilor de transport public<br />
local stipulează clar: (1) Autorizaţia de<br />
transport se retrage de către autoritatea de<br />
autorizare în cazul în care transportatorul<br />
autorizat nu mai îndeplineşte condiţiile<br />
care au stat la baza acordării acesteia sau în<br />
cazul în care acesta a furnizat documente<br />
conţinând informaţii eronate cu ocazia<br />
solicitării de acordare a autorizaţiei de<br />
transport. În caz de retragere a licenţei de<br />
transport sau a autorizaţiei de transport,<br />
copiile conforme ale acestora şi licenţele<br />
de traseu au acelaşi regim. (2) Copiile<br />
conforme ale licenţei de transport sau ale<br />
autorizaţiei de transport se suspendă de<br />
către autoritatea de autorizare în cazul<br />
săvârşirii unor abateri grave sau repetate<br />
de la prevederile contractelor de atribuire a<br />
serviciului, precum şi de la reglementările<br />
în vigoare privind transportul rutier şi/<br />
sau protecţia mediului. (3) Licenţa de<br />
traseu se retrage cu o notificare prealabilă<br />
de 60 de zile, în cazul unor abateri grave<br />
de la prevederile caietului de sarcini.<br />
În intervalul de 60 de zile, autorităţile<br />
administraţiei publice locale vor organiza<br />
atribuirea serviciului respectiv în gestiune<br />
altui operator de transport rutier. Așa că<br />
oare ce a păzit ARR? Sau oare corb la corb<br />
nu își scoate ochii?!<br />
N-am bani de dat, am datorii la stat....<br />
Mai departe, în licitația privind atribuirea<br />
de trasee firmele participante trebuiau să<br />
fie fără datorii la bugetul de stat. Numai<br />
că firma Fany și-a plătit o serie de datorii<br />
către stat (TVA, impozit pe profit) abia în 5<br />
aprilie <strong><strong>20</strong>16</strong>, deși deciziile de impunere și<br />
termenele scadente erau din <strong>20</strong>10 și <strong>20</strong>11.<br />
În aceste condiții cum a fost fără datorii<br />
la stat în martie <strong><strong>20</strong>16</strong> când a început<br />
licitația?? un mister la care poate găsesc<br />
un răspuns funcționarii de la Finanțele<br />
clujene, întrucât nici prin gând nu ne trece<br />
ca Fany sau Finanțele clujene să fi măsluit<br />
vreun certificat fiscal pentru a-l face mai<br />
alb ca Albă Zăpada.<br />
Un dosar cu condamnări<br />
La începutul lunii ianuarie a acestui an,<br />
Tribunalul Cluj, în Dosarul 2701/117/<strong>20</strong><strong>14</strong><br />
de la Tribunalul Cluj, patronii firmei Fany,<br />
Ștefan și Olezia Cadar (anterior arestatți<br />
preventiv) au fost condamnați pentru fapte<br />
de corupție. Concret, Ștefan Cadar a fost<br />
condamnat la doi ani și opt luni cu<br />
executare, iar soția acestuia, Olezia Cadar,<br />
la trei ani de închisoare cu suspendare. De<br />
asemenea, firma Fany a fost obligată să<br />
plătească o amendă de 50.000 de lei. În<br />
același dosar, directoartea din cadrul ARR<br />
(Autoritatea Română Rutieră), Daniela<br />
Dobrilă, a fost condamnată la trei ani de<br />
închisoare și i-au fost confiscate sumele<br />
primite șpagă: 53.800 lei (17.000 lei +<br />
36.800 lei), 44.700 euro, 370 lire sterline,<br />
800 USD şi un unui autoturism, iar șeful<br />
atelierului auto al companiei Fany a fost<br />
condamnat la un an de închisoare cu<br />
suspendare. Decizia nu este una definitivă,<br />
ea fiind, de altfel, atacată cu apel de părți,<br />
dosarul fiind în rejudecare la Curtea de<br />
Apel. Potrivit rechizitoriului DNA, în
CLUJ MANIFEST<br />
<strong>An</strong>chetă 11<br />
perioada octombrie - decembrie <strong>20</strong>13,<br />
Ștefan Cadar și soția lui, Olezia Cadar,<br />
i-au oferit, în repetate rânduri, inculpatei<br />
Dobrilă Daniela, bani (suma de 10.000 lei)<br />
și bunuri (mașină, TV, mp3 player, 2<br />
laptopuri, boxe audio) în valoare totală de<br />
49.550 lei, din care a remis efectiv bani și<br />
bunuri în valoare totală de 34.550 lei. ”În<br />
schimbul acestor beneficii, inculpata<br />
Dobrilă Daniela, prin încălcarea<br />
atribuțiilor sale de serviciu, trebuia să<br />
emită acte și să furnizeze informații,<br />
deținute în virtutea funcției de director la<br />
Direcția licențe și autorizări ARR<br />
București, care să permită societății<br />
inculpatului Cadar Eronim Ștefan să<br />
obțină, la licitația organizată în noiembriedecembrie<br />
<strong>20</strong>13, un număr cât mai mare<br />
de trasee de transport persoane. La data de<br />
28 octombrie <strong>20</strong>13, inculpatul Cadar<br />
Eronim Ștefan, în numele societății Fany<br />
Prestări Servicii SRL Cluj Napoca, în<br />
înțelegere cu inculpatele Cadar Olezia și<br />
Dobrilă Daniela, a dat dispoziție unei<br />
angajate să întocmească o factură și o<br />
chitanță, prin care se atestă în fals o<br />
convenție comercială de vânzare<br />
cumpărare a unui autoturism. Aceste acte<br />
au fost folosite pentru a crea aparența<br />
remiterii licite a acestui autoturism către<br />
inculpata Dobrilă Daniela, pentru a<br />
disimula adevărata natură a provenienței<br />
bunului. În perioada noiembrie <strong>20</strong>11 -<br />
decembrie <strong>20</strong>13, pentru a evita plata<br />
taxelor de înmatriculare (aproximativ<br />
<strong>20</strong>.000 euro), inculpații Cadar Eronim<br />
Ștefan și Kelemen Paul Ovidiu au pus în<br />
circulație pe drumurile publice două<br />
autovehicule de transport călători,<br />
cunoscând că acestea au fost substituite<br />
vehiculelor anterioare, prin decuparea și<br />
sudarea seriilor de șasiu de pe mașinile<br />
originale pe cele două autobuze<br />
achiziționate în acest scop, fără ca ele să<br />
fie înmatriculate potrivit legii”, precizează<br />
procurorii DNA Cluj. ”La data de 29<br />
noiembrie <strong>20</strong>13, la nivel național s-a<br />
declanșat procedura de licitație pentru<br />
atribuirea traseelor cuprinse în programele<br />
județene de transport pentru perioada 1<br />
ianuarie <strong>20</strong><strong>14</strong>-30 iunie <strong>20</strong>19. În acest<br />
context, inculpații Cadar Eronim Ștefan și<br />
Cadar Olezia, asociat și respectiv asociat<br />
- administrator al societății Fany Prestări<br />
Servicii SRL Cluj-Napoca, ar fi apelat la<br />
ajutorul inculpatei Dobrilă Daniela,<br />
director la Direcția Licențe și Autorizări<br />
din ARR București, pentru ca, prin prisma<br />
funcției deținută de aceasta, să le<br />
înlesnească câștigarea unui număr cât mai<br />
mare de trasee din cele scoase la licitație.<br />
Tot la ajutorul inculpatei Dobrilă Daniela<br />
ar fi apelat cei doi oameni de afaceri,<br />
pentru a obține acte necesare câștigării<br />
procesului intentat împotriva Consiliului<br />
Județean Cluj, în legătură cu scoaterea de<br />
la licitație a unor trasee din Zona<br />
Metropolitană Cluj. În vederea câștigării<br />
licitației, inculpatul Cadar Eronim Ștefan<br />
s-ar fi deplasat în perioada noiembrie -<br />
decembrie <strong>20</strong>13, în mai multe rânduri, la<br />
București pentru ”a rezolva” din timp<br />
licitația, locuind efectiv, cu aceste ocazii,<br />
la inculpata Dobrilă Daniela. Pentru<br />
sprijinul promis în câștigarea licitației,<br />
inculpata Dobrilă Daniela ar fi acceptat și<br />
ar fi primit de la inculpații Cadar Eronim<br />
Ștefan și Cadar Olezia, bunuri și bani cu<br />
titlu de mită. Astfel, în perioada noiembrie<br />
– decembrie <strong>20</strong>13, soții Cadar, nemijlocit<br />
sau prin intermediar, ar fi remis inculpatei<br />
Dobrilă Daniela suma de 10.000 lei, un<br />
autoturism marca Volkswagen Polo<br />
aparținând societății Fany Prestări Servicii<br />
SRL, contravaloarea unui televizor<br />
Samsung, un set de boxe audio, un mp3<br />
player și mai multe obiecte de<br />
îmbrăcăminte (valoarea totală fiind de<br />
34.550 lei). În același scop, inculpata<br />
Dobrilă Daniela ar mai fi pretins de la cei<br />
doi inculpați remiterea a două laptopuri<br />
marca Apple, în valoare de aproximativ<br />
15.000 lei, echivalent a 3500 euro. În<br />
vederea achiziționării televizorului pretins<br />
de inculpată, Cadar Ștefan s-ar fi deplasat<br />
în repetate rânduri la mai multe magazine<br />
din București, însă nu a reușit să realizeze<br />
achiziția, deoarece pretențiile inculpatei<br />
Dobrilă Daniela legate de performanțele<br />
aparatului ar fi tot crescut. Dacă inițial<br />
televizorul vizat era unul marca Samsung<br />
la promoție, al cărui preț se ridica la 2.000<br />
lei, pe măsură ce aparatul era căutat pentru<br />
achiziție, inculpata ar fi solicitat ca acesta<br />
să fie mai performant(3D, cu diagonală<br />
mai mare, din ultima generație de<br />
televizoare Samsung 8000, fără<br />
telecomandă), al cărui preț se ridică pe<br />
piață la suma de 8.000-9.000 lei. Cum<br />
televizorul nu a fost găsit de inculpatul<br />
Cadar Ștefan în timpul celor 3 căutări<br />
consecutive efectuate la magazinele de<br />
profil din câteva mall-uri din capitală,<br />
acesta ar fi lăsat inculpatei Dobrilă Daniela<br />
contravaloarea televizorului pentru ca<br />
funcționara să facă achiziția atunci când<br />
aparatul era găsit. Televizorul ar fi fost<br />
efectiv cumpărat la data de 5 decembrie<br />
<strong>20</strong>13 cu suma de 6.299 lei. La data de 18<br />
noiembrie <strong>20</strong>13, pentru a se ascunde<br />
proveniența ilicită a autoturismului VW<br />
Polo, acesta ar fi fost înmatriculat pe<br />
numele tatălui inculpatei Dobrilă Daniela<br />
(ce nu deținea permis de conducere la acea<br />
dată), fiind emise, în acest sens, în numele<br />
SC Fany Prestări Servicii SRL Cluj<br />
Napoca, o factură și o chitanță, prin care<br />
se atesta o operațiune comercială de<br />
vânzare - cumpărare. Consecutiv acestor<br />
activități, inculpata Dobrilă Daniela ar fi<br />
întreprins demersurile necesare și ar fi<br />
emis un act (punct de vedere al A.R.R),<br />
datorită căruia, la data de 25.11.<strong>20</strong>13,<br />
Tribunalul Cluj a dispus suspendarea<br />
actului administrativ al Consiliului<br />
Județean Cluj, soluție favorabilă SC Fany<br />
Prestări Servicii SRL. Consecința directă<br />
a acestei hotărâri, urmărită de soții Cadar,<br />
ar fi constat în reintroducerea în licitație a<br />
unor trasee de transport persoane. În<br />
vederea câștigării licitației, inculpata<br />
Dobrilă Daniela ar fi furnizat inculpatului<br />
Cadar Eronim Ștefan date confidențiale,<br />
ce nu sunt destinate publicității, din bazele<br />
de date ale instituției unde aceasta<br />
lucrează, privind ofertele/documentele<br />
depuse de ceilalți operatori de transport<br />
persoane, concurenți ai societății Fany<br />
Prestări Servicii SRL (privind flota de<br />
mașini, vechimea acestora, gradul de<br />
confort), favorizând astfel, societatea<br />
comercială a inculpatului, în procedura de<br />
licitație. La data de 19 decembrie <strong>20</strong>13,<br />
comisia paritară de la nivelul de Consiliului<br />
Județean Cluj, după analizarea actelor<br />
transmise de ARR București, a constatat<br />
că există erori privind introducerea unor<br />
parametri în sistem, în sensul că datele<br />
privind atribuirea au fost analizate pe<br />
trasee individuale și nu pe grupe de trasee,<br />
opinând în continuare că licitația trebuie<br />
anulată, însă luarea unei decizii a fost<br />
amânată pentru a doua zi. Aflând de<br />
posibilitatea anulării licitației care ar fi<br />
atras demararea unei proceduri în care<br />
punctajele erau defavorabile societății<br />
sale, inculpatul Cadar Eronim Ștefan ar fi<br />
luat legătura cu inculpata Dobrilă Daniela<br />
și i-ar fi cerut din nou sprijinul, convenind<br />
să se întâlnească într-un local din Brașov.<br />
În contextul acestei întâlniri, inculpatul<br />
Cadar Eronim Ștefan a cumpărat un mp3<br />
player pentru fiul inculpatei Dobrilă<br />
Daniela, în valoare de 250 lei și i-a promis<br />
acesteia că-i va duce fiul la schi în Austria,<br />
în timpul vacanței de iarnă (lucru care s-a<br />
și întâmplat la finele lunii ianuarie <strong>20</strong><strong>14</strong>).<br />
Cu această ocazie, inculpata ar fi luat<br />
legătura telefonic cu unul din membrii<br />
comisiei și i-ar fi cerut să procedeze la<br />
finalizarea atribuirii exact pe varianta<br />
stabilită de Centrul Național de<br />
Management pentru Societatea<br />
Informațională (CNMSI), fără modificări,<br />
asigurându-l că, este perfect legal.<br />
Decizia finală a Comisiei paritare a<br />
fost luată în data de 23 decembrie <strong>20</strong>13<br />
și validată de Consiliul Județean Cluj<br />
în ședința din aceiași zi, stabilindu-se<br />
varianta agreată de inculpați”.<br />
Alin Kalos
CLUJ MANIFEST<br />
12 Interviu<br />
FestLit <strong><strong>20</strong>16</strong> – o ediţie sinestezică.<br />
Dialog cu Irina Petraş<br />
Sigur că unii se întreabă la ce<br />
bun literatura, iar exerciţiul<br />
pe care îl fac mereu este unul<br />
de imaginaţie: cum ar fi fără<br />
literatură? Când melodiilor,<br />
filmelor, spectacolelor de teatru<br />
le-ar dispărea textul, când<br />
iubirii i-ar lipsi poezia, când<br />
sărbătorile n-ar mai avea nume,<br />
iar bocetele ar fi doar plâns,<br />
când <strong>An</strong>a ar avea doar mere, iar<br />
copilăria ar fi lipsită de amintiri,<br />
şi nu mai pot continua, căci ar fi<br />
o lume tristă, fără emoţii, ar fi o<br />
existenţă mecanică.<br />
La Bucureşti, la Timişoara, la Iaşi, la<br />
Sibiu, la Bistriţa se desfăşoară anual<br />
mari festivaluri de literatură. Recitaluri,<br />
târguri de carte, tabere literare,<br />
sărbătoriri ale revistelor, toate aceste<br />
evenimente au în centru literatura, scriitorii<br />
şi cărţile lor, fiecare manifestare<br />
din această arie vine cu personalitatea,<br />
profilul şi specificul său, adresându-se<br />
unui anumit segment de scriitori, dar<br />
toate în aşteptarea publicului cititor, fiindcă<br />
ce ar fi cărţile şi scriitorii în afara<br />
receptării? Aşadar, la Cluj era necesar<br />
un festival de literatură, iar acesta, pe<br />
numele lui FestLit Cluj, aflat la cea<br />
de-a III-a ediţie, reuneşte toate filialele<br />
Uniunii Scriitorilor din România,<br />
revistele acestei uniuni de creaţie pe<br />
de o parte şi scriitorii clujeni, filiala<br />
U.S.R., universitatea „Babeş-Bolyai”,<br />
colegiile, liceele şi bibliotecile pe de<br />
altă parte. Nu în ultimul rând, cititorii,<br />
aşteptaţi la toate evenimentele.<br />
Inima literară şi capitala scrisului<br />
românesc<br />
Dacă am spus Filiala Cluj a U.S.R. am<br />
spus Irina Petraş şi asta înseamnă că<br />
intrăm pe poarta marii literaturi, alături<br />
de cea care coagulează spiritele<br />
oamenilor şi cărţilor în jurul elementului<br />
valorii. Irina Petraş: „Era necesar<br />
un mare festival de literatură din<br />
mai multe motive. După ce Festivalul<br />
Internaţional „Lucian Blaga”, care a<br />
început cu sute de invitaţi din toată<br />
lumea, fiindcă aveam fonduri aproape<br />
nelimitate în anii ’90, iar entuziasmul<br />
pentru cultură era general, a avut tot<br />
mai puţină susţinere financiară, noi<br />
l-am ţinut în continuare, an de an, ca<br />
să nu dispară ideea de Blaga la Cluj.<br />
Am editat în fiecare an ceva legat de<br />
Blaga, avem manifestările specifice,<br />
cu lansări şi conferinţe, dar când Uniunea<br />
Scriitorilor a venit cu ideea unui<br />
mare Festival Naţional de Literatură,<br />
organizat cu fonduri atrase, el trebuia<br />
să se întâmple obligatoriu la Cluj. Astfel,<br />
FestLit este nu înlocuitorul Festivalului<br />
Blaga, ci un nou festival legat<br />
de literatură în inima Transilvaniei.<br />
Reporter: Este, de fapt, o urmare firească.<br />
Irina Petraș: O urmare firească şi,<br />
până la urmă, o împletire, pentru că<br />
am avut grijă ca subiectele să se lege<br />
într-un fel sau altul de Blaga, să susţină<br />
ideea de literatură în Transilvania<br />
deschisă spre toată ţara. Astfel, în cele<br />
trei zile de festival, Clujul nu mai e<br />
doar „inima Transilvaniei”, ci şi inima<br />
ţării, inima literară şi capitala scrisului<br />
românesc.<br />
Rep.: Sună frumos! Nu e o afirmaţie<br />
riscantă?<br />
I.P.: Deloc. Vor fi reprezentate toate<br />
cele <strong>20</strong> de filiale, se întâlnesc la Cluj<br />
nume importante, reprezentanţi ai literaturii<br />
contemporane din toate zonele<br />
ţării, inclusiv din Basarabia, adică<br />
de la filiala Chişinău. Omul e o fiinţă<br />
competitivă şi un festival la care nu se<br />
întâmplă decât recitaluri, simpozioane,<br />
lansări, lecturi publice sună puţin<br />
monoton şi fără o miză imediată. De<br />
aici, Marele premiu, care va reprezenta<br />
concurenţa dintre cele <strong>20</strong> de filiale.<br />
Ele au decis cartea care le reprezintă.<br />
E aproape ca la „Miss America”<br />
[râde] – vom avea de-a face cu <strong>20</strong> de<br />
cărţi-„miss filiale”. Ele vin la Cluj să<br />
se întreacă. Juriul format din 7 critici<br />
[Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel<br />
Cristea-Enache, Ioan Holban, Irina<br />
Petraş, Cornel Ungureanu, Răzvan<br />
Voncu n.r.] va decide câştigătoarea.<br />
Cu sprijinul Primăriei, al Consiliului<br />
Local şi al Ministerului Culturii, se va<br />
acorda Marele premiu. Va fi o festivitate,<br />
vor fi aplauze. Oamenilor le place<br />
grozav să ştie mereu cine e cel mai<br />
bun, cu atât mai mult în lumea scriitorilor,<br />
a artiştilor, în general, unde sunt<br />
orgolii mari. Să pui la bătaie un asemenea<br />
premiu este foarte important.<br />
O ediţie sinestezică<br />
Rep.: În ce va consta, la urma urmelor,<br />
Festivalul?<br />
I.P.: Am găsit un format în care lumea<br />
să se bucure de toamnele „nebun de<br />
frumoase” de la Cluj. De fiecare dată,<br />
Festivalul e duminică, luni şi marţi,
CLUJ MANIFEST<br />
Interviu 13<br />
astfel încât la începutul lui octombrie,<br />
indiferent de date, duminica să însemne<br />
prima zi de FestLit şi să creăm o<br />
tradiţie, ţin la asta, un soi de reflex.<br />
Aşadar, dacă începe octombrie şi e<br />
duminică, e Rond de Gală al scriitorilor<br />
la Muzeul de Artă. Fiecare ediţie<br />
a debutat astfel, ca să fie şi o alăturare<br />
de arte, literatura să nu fie niciodată<br />
singură.<br />
Rep.: Să citeşti poezie, să vorbeşti<br />
despre literatură în Sala Tonitza<br />
sună foarte bine!<br />
I.P.: Mereu au fost şi expoziţii, câte<br />
un amănunt picant care să învioreze<br />
ludic toată întâmplarea. Aşadar, dimineaţa<br />
recitalul de poezie, după-amiaza<br />
a continuat în primul an în parc, la Cazino,<br />
anul trecut la Muzeul Etnografic,<br />
în sala Reduta. Sunt locuri cu istorie şi<br />
mi s-a părut important ca scriitorii să<br />
se întâlnească în sala unde a avut loc<br />
Procesul Memorandiştilor, dar şi unde<br />
se ţineau balurile de altă dată.<br />
Oaspeţii au timp să se plimbe, să vadă<br />
în drumurile lor oraşul, să se bucure<br />
de el. Luni e ziua simpozioanelor,<br />
care se desfăşoară la sediul filialei şi<br />
la Facultatea de Litere. <strong>An</strong>ul trecut<br />
temele au fost „Şcoala Ardeleană” şi<br />
„Farmecul etimologiilor”, anul acesta<br />
„Literatura română. Începuturi”, o<br />
temă tentantă, o dezbatere despre momentul<br />
de când numărăm anii literaturii<br />
române, sunt două secole sau cinci?<br />
Cum ne prezentăm într-o istorie a începuturilor<br />
cu literatura română? Va<br />
fi o dezbatere cu Nicolae Manolescu,<br />
Mihai Zamfir, Eugen Negrici, <strong>An</strong>gelo<br />
Mitchievici, nume sonore, fiecare cu<br />
argumente solide privind începuturile<br />
literaturii române. După masă va fi un<br />
simpozion despre Literatură şi feminitate<br />
cu Gabriela Adameşteanu, <strong>An</strong>a<br />
Blandiana, Ioana Ieronim, Ioana Diaconescu,<br />
Simona Vasilache, Ruxandra<br />
Cesereanu, Mihaela Mudure, Rodica<br />
Frenţiu şi aşa mai departe. Ele vor fi<br />
vedetele care vor interveni pe marginea<br />
firescului existenţei feminine în<br />
literatură. Dar vor susţine comunicări<br />
şi Cornel Ungureanu, Nicolae Oprea,<br />
Ioan Radu Văcărescu, subiectul nu e<br />
interzis nicidecum domnilor.<br />
Vor putea fi vizitate şi două expoziţii<br />
ale scriitorilor plasticieni: Mariana<br />
Bojan, cu Nud – pasteluri, la Galeriile<br />
revistei Steaua, şi subsemnata, cu<br />
Bacoviene, la Galeriile Scriptorium<br />
ale Filialei Cluj a USR. <strong>An</strong>ul trecut am<br />
tras la sorţi din pălăria lui Muri [Ion<br />
Mureşan] şi am oferit câştigătorilor lucrări<br />
de-ale mele. <strong>An</strong>ul acesta îi invit<br />
pe toţi să-şi dispute lucrări de ale mele<br />
de mici dimensiuni, nişte bacoviene.<br />
Ne vom juca iar cu artele.<br />
Rep.: Va fi o ediţie sinestezică a Festivalului?<br />
I.P.:Da, mai ales că anul acesta am introdus<br />
şi muzica în program. Am invitat<br />
ansamblul „Flauto Dolce” cu un<br />
recital cu titlul Din muzica străbunilor<br />
noştri (Muzică veche din România,<br />
sec. XVII-XVIII) – conducerea artistică:<br />
Zoltan Majo, solistă: soprana<br />
Mihaela Maxim. Poeţii vor recita poeme<br />
de dragoste, iar criticii vor colora<br />
o dată în plus recitalul, citind cea mai<br />
frumoasă poezie de dragoste din literatura<br />
română în opinia fiecăruia. Iniţiativa<br />
a fost primită cu entuziasm, aşa că<br />
deja se pregătesc cu toţii. Sper să iasă<br />
un recital frumos cu poezie şi muzică,<br />
aşa cum îl visez eu!<br />
Când la mijloc e literatura<br />
Rep.: Ce se va întâmpla mai departe?<br />
I.P.: Luni seara va fi un coctail în cadrul<br />
căruia va fi premierea, iar marţea<br />
va fi, din nou, foarte importantă, mai<br />
ales prin efectele pe care le-a avut<br />
în cadrul Festivalului. Pornind de la<br />
desantul optzeciştilor din literatura<br />
română, am numit aşa ceea ce se va<br />
întâmpla marţi, „Desant scriitoricesc<br />
în şcoli, facultăţi şi biblioteci”. Dacă<br />
în primul an elevii nu prea ştiau ce să<br />
facă atunci când vin la ei mari scriitori,<br />
au descoperit între timp că „scriitorii<br />
sunt oameni cu care chiar poţi să stai<br />
de vorbă”, cum spunea mesajul unei<br />
fetiţe. Desantul se va petrece simultan<br />
la Colegiul Studenţesc de Performanţă<br />
Academică, Departamentul de Jurnalism<br />
al UBB, Colegiile/Liceele G. Bariţiu,<br />
G. Coşbuc, M. Eminescu, Avram<br />
Iancu, Romulus Ladea, Gh. Lazăr,<br />
Emil Racoviţă, Gh. Şincai, Seminarul<br />
teologic ortodox, Biblioteca Judeţeană<br />
„Octavian Goga”. Un zumzet literar va<br />
împânzi oraşul. Scriitorul a fost mereu<br />
„înţeleptul satului”, cel care a ştiut să<br />
găsească vorbele potrivite la toate întâmplările<br />
vieţii şi ale lumii, iar întâlnirile<br />
cu elevii le-au oferit scriitorilor<br />
ocazia să fie primiţi cu emoţie, să fie<br />
provocaţi să povestească, să spună adevărul<br />
lor, versiunea lor despre Adevăr,<br />
ceea ce este, până la urmă, palpitant.<br />
Nicolae Manolescu a dorit anul acesta<br />
să meargă la un liceu. Va fi prezent la<br />
Racoviţă, însoţit de Alex Ştefănescu.<br />
Elevii liceului Eminescu se vor întâlni<br />
cu scriitorii într-o sală pusă la dispoziţie<br />
de Biblioteca Judeţeană, partener<br />
permanent al filialei Cluj a U.S.R.,<br />
care va găzdui şi alte întâlniri acolo,<br />
cum e cea cu autorul unor cărţi pentru<br />
copii, Horia Gârbea, şi ilustratorul lor,<br />
Laura Poantă. Alături de cei 45 de invitaţi,<br />
alţi 40 de scriitori clujeni se alătură<br />
desantului în şcolile clujene, iar<br />
pe site-ul festivalului (https://festlitcj.<br />
wordpress.com/), creat şi administrat<br />
de studenţii de la Departamentul de<br />
Jurnalism al U.B.B., veţi putea găsi<br />
informaţii, fotografii cu toată forfota<br />
care se va stârni în oraş odată cu festivalul.<br />
În cea de-a treia zi, scriitorii vor<br />
participa la Marşul lecturii, organizat<br />
şi anul acesta de partenerii noştri, Festivalul<br />
Internaţional de Carte Transilvania,<br />
şi care va marca deschiderea celui<br />
de-al doilea eveniment al toamnei<br />
literare clujene, care are în centrul său<br />
cartea. Din <strong>20</strong>05 încoace, am încercat<br />
să construiesc un consistent sentiment<br />
al apartenenţei la breaslă, acel „împreună”<br />
pe care îl slujesc şi cele 25 de<br />
volume care reunesc scriitorii noştri<br />
şi care sunt veritabile cărţi de vizită<br />
ale Filialei. E o întâmplare minunată<br />
parteneriatul nostru cu acest festival al<br />
cărţii şi cu organizatorii lui, cu Editura<br />
„Şcoala Ardeleană”, care promite să<br />
fie ceea ce era odinioară Editura Dacia.<br />
Clujul, un oraş universitar, un oraş<br />
al cărţii, are acum o editură care creşte<br />
frumos şi va fi reprezentativă pentru<br />
Transilvania, dar cu antene în toată<br />
ţara. Tandemul de succes se va repeta<br />
şi anul acesta. Dacă FestLit începe<br />
duminică, atunci marţi începe FICT,<br />
iar laureatul marelui premiu FestLit va<br />
urca pe scenă la festivitatea de deschidere<br />
a FICT.<br />
Rep.: Unul e despre scriitori, unul e<br />
despre carte, e firesc să fie alături, să<br />
se împletească.<br />
I.P.: Oaspeţii noştri vor vizita standurile<br />
şi se vor întâlni cu marii scriitori<br />
invitaţi la FICT, într-o reuniune firească<br />
de scriitori, traducători, cititori, spre<br />
binele literaturii şi al nostru, al tuturor.<br />
Alice Valeria Micu
CLUJ MANIFEST<br />
<strong>14</strong> Publicitate
CLUJ MANIFEST<br />
Sport 15<br />
“U” Cluj în Liga IV:<br />
spectacol în teren și în peluză<br />
Universitatea Cluj a debutat în Liga IV cu o victorie împotriva<br />
formației Unirea Tritenii de Jos, scor 12-0. În fața a peste 2500 de<br />
suporteri, jucătorii care îmbracă azi tricourile alb-negre au făcut<br />
spectacol.<br />
Universitatea Cluj a înregistrat o premieră<br />
neagră pentru istoria de aproape o sută de<br />
ani a clubului: primul meci în Liga IV.<br />
Pentru acest nou început și-au dat mâna<br />
autoritățile, universitățile, foști jucători ai<br />
clubului, juniorii și mai ales suporterii.<br />
Prea mari pentru Liga IV<br />
Driblingurile lui Goga și centrările lui<br />
Păcurar au venit din cu totul altă lume a<br />
fotbalului, departe de Liga IV. Jucători<br />
obișnuiți cu fotbalul mare, Abrudan,<br />
Goga, Păcurar sau Giurgiu au fost nevoiți<br />
să joace cu o echipă de amatori. Jocul<br />
echipei conduse de Marius Popescu a<br />
arătat că este mult peste nivelul unei ligi<br />
județene. Experienței foștilor jucători ai<br />
clubului, întorși acasă să ajute echipa,<br />
s-au adăugat prospețimea și entuziasmul<br />
tinerilor selecționați să îmbrace tricoul cu<br />
potcoava pe piept. U Cluj și-a descoperit și<br />
un golgheter în persoana lui Brian Lemac.<br />
Acesta a marcat de 5 ori, fiind cel care a<br />
deschis scorul încă din secunda 47. Au<br />
înscris pentru U Cluj: Brian Lemac (1, 23,<br />
Marius Popescu, antrenor „U” Cluj:<br />
„Este un început foarte bun pentru noi. Vom încerca să progresăm de la meci la<br />
meci. Mă bucur că am avut fanii alături de noi şi că i-am făcut fericiţi. De acest club<br />
mă leagă aproape 30 ani din viaţă şi îmi doresc să-l readuc în fotbalul mare”<br />
27, 70, 80), Alex Păcurar (31, 43), Dorin<br />
Goga (42, 73), Bercea (51 - penalty),<br />
Octavian Abrudan (85) şi Florin Fizeşan<br />
(90 - penalty).<br />
Coregrafie 3D în Liga IV<br />
Un meci din Liga IV, liga județeană,<br />
se dispută pe un stadion de Champions<br />
Legue. Cluj Arena, stadionul de cinci stele,<br />
mândria orașului a ajuns să găzduiască<br />
meciuri din ligile inferioare. Același<br />
lucru se întâmplă și la Ploiești. Echipe cu<br />
tradiție din fotbalul românesc dispar sau<br />
se zbat în ligile inferioare, în timp ce Liga<br />
I este populată cu echipe ale unor comune,<br />
nou înființate. Galeria Universității Cluj<br />
a ținut să demonstreze că locul echipei<br />
nu este în Liga IV și a afișat o coregrafie<br />
spectaculoasă, demnă de marile stadioane<br />
din Europa. O pasăre Pheonix în 3D,<br />
simbolizând renasterea echipei. Este un<br />
nou început dar nu o nouă echipă așa cum<br />
au ținut să specifice fanii. Pe bannerul afișat<br />
în peluză era scris mesajul: ”Nu aprindem<br />
o nouă flacără, cea veche niciodată nu s-a<br />
stins! Nu e o nouă poveste, atâta timp cât<br />
finalul primeia nu a fost scris!” Iar din<br />
piepturile suporterilor s-a auzit imnul care<br />
îndeamnă la luptă, la speranță:”Cât curge<br />
Someșul printre Carpați, echipa noastră<br />
n-o s-o desființați. Orice decizii abuzive<br />
luați, de lângă U Cluj nu ne îndepărtați!”.<br />
Suporterii Universității Cluj nu au uitat<br />
Echipele de start:<br />
„U” Cluj: Man - Fizeșan, Abrudan,<br />
Cîndea, Hîmpea - Giurgiu (C), Păcurar -<br />
Lemac, Hațiegan, Goga - Bercea.<br />
Rezerve: Pop, Popa, Pop Solovăstru,<br />
Nistor, Pintea, Kilin<br />
de performanța sportivului clujean cu<br />
deficiențe de vedere, Alex Bologa, cel care<br />
a reușit să obțină medalia de bronz la judo<br />
la Jocurile Paralimpice. Un banner cu un<br />
mesaj de felicitare a fost afișat în Peluza<br />
Șepcile Roșii.<br />
Mesajul clubului pentru suporteri<br />
Clubul a transmis un mesaj pentru<br />
suporteri, îndemnându-i să creadă în<br />
continuare în echipă. “Tuturor celor care<br />
înțeleg ce se ascunde în spatele acelui<br />
„Mamă, te iubesc, dar nu ca pe U” le<br />
spunem: „U” Cluj nu moare!. Tuturor celor<br />
care nu vor uita până la moarte primul<br />
pas pe stadion le spunem: Cluj-Napoca<br />
sunteți voi! Tuturor celor care au crescut<br />
în „Peluza Șepcile roșii” le spunem: „U”<br />
Cluj e echipa voastră! Tuturor celor care<br />
cântă pentru culori, onoare și valori le<br />
spunem: „U” e un nume sfânt! Tuturor<br />
celor pentru care „U” e un mod de viață<br />
le spunem: Trup și suflet suntem lângă<br />
voi! Tuturor celor care văd, ca și noi, viața<br />
în doar două culori...Tuturor celor care<br />
simt, trăiesc și gândesc „studențește”...<br />
Tuturor celor pentru care „U” e mai mult<br />
decât o vocală, iar 1919, mai mult decât<br />
un număr...Pentru „U”, pentru noi toți,<br />
povestea continuă! Haideți la stadion, să<br />
scriem împreună urmatoarele capitole din<br />
povestea Șepcilor roșii!”<br />
Dana Țîrlea<br />
Unirea Tritenii de Jos: Şuteu - Ceclan,<br />
Paleoca, Sasa, Gall S., Gall. A, Cîmpean<br />
(C), Podariu, Osvada, Crişan, Nemeş.<br />
Rezerve: Petrea, Voivod, Cicoş, Rus,<br />
Luduşan, Silvăşanu, Deac.
CLUJ MANIFEST<br />
16 Județean<br />
<strong>20</strong> de drumuri judeţene<br />
modernizate sau reparate<br />
profilare drum, şanţuri, fundaţie balast.<br />
Lucrări de întreţinere şi reparaţii:<br />
Profitând de condiţiile meteorologice<br />
extrem de favorabile, Consiliul Judeţean<br />
Cluj a extins continuu lista drumurilor<br />
judeţene pe care se execută lucrări de<br />
reabilitare şi modernizare sau, după<br />
caz, întreţinere şi reparare. În prezent,<br />
forul administrativ judeţean derulează<br />
asemenea lucrări pe nu mai puţin de <strong>20</strong><br />
de drumuri judeţene dintre care cinci sunt<br />
vizate de lucrări ample şi complexe de<br />
modernizare, în profunzimea drumului,<br />
alte 15 drumuri făcând obiectul unor<br />
lucrări de reparaţii şi întreţinere menite<br />
să contribuie la asigurarea unor condiţii<br />
normale de circulaţie, până în momentul<br />
în care şi acestea vor face, la rândul<br />
lor, obiectul unor lucrări sistematice<br />
de reabilitare şi modernizare finalizate<br />
prin turnarea de covoare asfaltice. „Mă<br />
bucură faptul că, săptămânal, noi drumuri<br />
judeţene intră în reparaţii în timp ce altele<br />
sunt finalizate iar consecinţele pozitive<br />
nu întârzie să apară. Campania intensă<br />
de reparare şi reabilitare a drumurilor<br />
judeţene pe care am demarat-o la 1 august<br />
va continua atâta timp cât vremea ne va<br />
permite acest lucru, intenţia noastră fiind<br />
ca un număr cât mai mare de drumuri<br />
să beneficieze de aceste lucrări atât de<br />
necesare, înainte de începerea sezonului<br />
rece” a declarat preşedintele Consiliului<br />
Judeţean Cluj, Alin Tişe. În ceea ce<br />
priveşte drumurile judeţene aflate în lucru<br />
şi lucrările care se execută în momentul<br />
de faţă, situaţia se prezintă după cum<br />
urmează:<br />
Lucrări de investiţii şi modernizare:<br />
DJ 161H DN 16 – Suatu: armare, cofrare,<br />
turnare beton culei pod.<br />
DJ 107R Muntele Băişorii – Muntele<br />
Mare: profilare platformă.<br />
DJ 108C Răchiţele – Ic Ponor: remedieri<br />
şanţuri, ziduri de sprijin.<br />
DJ 108C Scrind – Răchiţele: lărgire<br />
fundaţie, casete, covor asfaltic.<br />
DJ 103J Sâncrai – Aluniş: terasamente,<br />
DJ 109E Vad – limită cu judeţul Sălaj:<br />
covor asfaltic.<br />
DJ 107P Gilău – Mărişel: tăieri<br />
acostamente, şanţuri, plombări.<br />
DJ 107M Luna – limită cu judeţul Alba:<br />
plombări.<br />
DJ 172A Ţaga – limită cu judeţul Bistriţa:<br />
şanţuri, defrişări.<br />
DJ 109 Borşa – Vultureni: frezare asfalt,<br />
plombări.<br />
DJ 109A Panticeu – Recea Cristur: frezare<br />
asfalt, plombări.<br />
DJ 109A Chinteni – Vultureni: frezare<br />
asfalt, plombări.<br />
DJ 150 Viişoara – Mociu: tăieri<br />
acostamente, şanţuri, plombări, burduşiri.<br />
DJ 107R Băişoara – Muntele Băişorii:<br />
tăieri acostamente, plombări, tratament<br />
dublu bituminos.<br />
DJ 108C Gârbău – Aghireş: plombări,<br />
burduşiri, acostamente.<br />
DJ 107N Gura Râştii – Mănăstirea<br />
Muntele Rece: şanţuri, acostamente,<br />
podeţe, defrişări.<br />
DJ 161 Gădălin: plombări cu emulsie,<br />
plombări cu asfalt.<br />
DJ 107J Valea Ierii –Caps: şanţuri,<br />
acostamente, burduşiri, plombări.<br />
DJ 103G Moldoveneşti – Podeni:<br />
reprofilare.<br />
DJ 103G Tureni – Aiton: plombări.