ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.40 - 28 Septembrie - 4 Octombrie 2016

CLUJ MANIFEST
Medical 9
Hirsutismul - problemă
medicală, psihologică și estetică
Hirsutismul reprezintă în primul rând o problemă medicală importantă,
care afectează un procent relativ crescut de femei aflate în perioada
reproductivă, de aceea vă propun să parcurgem împreună câteva aspecte
privitoare la cauzele şi principiile terapeutice moderne ale acestui
inconvenient estetic şi nu numai.
Dar, ce este hirsutismul?
Hirsutismul este definit prin creşterea excesivă
şi nedorită a pilozităţii corporale la
femei, în zone specifice sexului masculin:
faţă, piept, spate, abdomen, coapse. Pilozitatea
cutanată excesivă, este deseori considerată
o lipsa de feminitate cu consecinte
sociale şi psihologice importante. Încă din
perioada antică, femeile au fost preocupate
de aspectul fizic, numeroase documente
şi descoperiri atestând utilizarea de
către femei ale unor instrumente folosite
pentru estetica corporală, inclusiv pentru
îndepartarea părului nedorit. Regina Cleopatra,
una dintre cele mai frumoase femei
ale lumii antice, se pare că s-a confruntat
cu problemele legate de hirsutism.
Hirsutismul trebuie diferenţiat de
hipertricoză şi virilism
Hipertricoza este caracterizată prin creşterea
rapidă a pilozităţii în zonele ce nu
sunt androgeno-dependente. Virilismul
este definit prin cascada de manifestări
clinice secundare hiperandrogenismului;
asociază hirsutismul cu acnee, tulburări de
ciclu menstrual, caractere sexuale secundare
masculine (cresterea masei musculare,
alopecie de diverse grade( chelie n.r.),
îngroşarea vocii), clitoromegalie, libido
crescut.
Care sunt cauzele pilozităţii excesive
nedorite?
În numeroase cazuri, hirsutismul nu este
datorat unei afecţiuni grave, situaţie în
care considerăm hirsutismul idiopatic sau
de cauză neidentificată. Orice femeie care
suferă de o creştere excesivă a firelor de
păr în zone nedorite trebuie să fie investigată
de un specialist endocrinolog. În evaluarea
unei paciente cu pilozitate cutanată
excesivă se ţine cont de o serie de factori:
istoric familial, etnie, consumul unor medicamente,
dieta dezechilibrată, patologie
ovariană/suprarenală sau altă patologie
endocrină.
Istoric familial: unele afecţiuni endocrine
ce includ în tabloul clinic hirsutismul
au fost identificate la mai mulţi membri ai
aceleiasi familii: hiperplazie congenitală
suprarenală, sindromul ovarelor polichistice.
Etnia: femeile ce provin din regiunea mediteraneană
sau Orientul Mijlociu prezintă
pilozitate tegumentară mai accentuată
comparativ cu femeile de alte etnii.
Dieta dezechilibrată: conduce la obezitate
şi rezistentă la insulină, cu creşterea secundară
a nivelului de insulină şi secreţia
crescută a hormonilor androgeni de catre
celulele ovariene, ceea ce cauzează ulterior
şi hirsutism.
Consumul unor medicamente: pot reprezenta
de asemenea o cauză de hiperandrogenism
(Danozol, utilizat în tratamentul
endometriozei; steroizi anabolizanţi,
fenitoin, corticoterapie etc).
În perioadă reproductivă ovarele femeilor
secretă hormoni estrogeni, progesteron şi
cantităţi mici de hormoni androgeni. Dezechilibrul
balanţei hormonale cu creşterea
producţiei de hormoni androgeni
conduce la apariţia pilozităţii excesive
nedorite.
Cele mai frecvente cauze hormonale care
declanşeaza hirsutism sunt :
- sindromul ovarelor polichistice (SOPC)
- sindromul /boala Cushing
- tumori ovariene/suprarenale
- secreţia excesivă de hormon de creştere/
prolactină
- hipotiroidism (rar)
- menopauză: (sistarea activităţii foliculare
ovariene, cu reducerea drastică a secreţiei
hormonilor estrogeni, însă cu menţinerea
constantă a nivelului hormonilor
androgeni)
- forme congenitale : hiperplazia congenitală
suprarenală, tumori cu ţesut suprarenal
cu localizare ectopică.
Înainte de instituirea unui tratament la pacientele
cu hirsutism este necesar un examen
clinic complet, un bilanţ hormonal şi
imagistic pentru stabilirea originii hirsutismului.
Tratament
Obiectivele tratamentului sunt :
- anihilarea cauzei care a declanşat hirsutismul
- anularea producţiei de androgeni în exces
- blocarea receptorilor androgenici
- distrugerea foliculilor piloţi distribuiţi în
zonele nedorite
Tratamentul farmacologic se instituie
în funcţie de boala de fond; acest tratament
se face obligatoriu sub permanenta
monitorizare a medicului specialist (endocrinolog,
ginecolog). În situaţia în care
creşterea densităţii pilozităţii este cauzată
de o tumoră suprarenală sau ovariană, este
recomandat tratamentul chirurgical.
Tratamentul cosmetic se recomandă
pentru combaterea hirsutismului propriu-zis.
Aparatele pentru epilat, cremele
sau ceara pentru epilat permit îndepartarea
temporară a pilozităţii nedorite, însă
nu asigură distrugerea rădăcinii foliculului
pilos; în plus pot cauza adeseori iritaţii,
inflamaţii şi infecţii cu apariţia foliculitei.
Metodele utilizate pentru epilare permanentă
sunt : electroliza, termoliza şi
tratamentul cu laser. Aceste alternative
terapeutice cosmetice permit îndepartarea
pilozităţii în exces pentru o perioadă
îndelungată de timp, însă nu sunt lipsite
în totalitate de efecte secundare, cum ar
ar fi iritaţii, procese inflamatorii, uneori
cicatrici nedorite; în plus sunt destul de
costisitoare. Nu în cele din urma trebuie
menţionată şi dieta, pierderea în greutate
reuşind să amelioreze secreţia în exces a
hormonilor androgeni şi tulburările menstruale
la femei cu fenomene clinice de
hiperandrogenie.
Atenţie!
Înaintea începerii unui tratament cosmetic
se recomandă un consult de specialitate
(endocrinologic, ginecologic), întrucat
tratamentul farmacologic este esenţial în
obţinerea unor rezultate de durată în ceea
ce priveste combaterea hirsutismului.
Dr. Claudia Codruta Lencu,
Medic primar endocrinolog,
Asistent universitar UMF Cluj-Napoca