Technomarket Agrotechnica nr. 4
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Publica¡ie tehnicå specializatå • numårul 4 • 2014<br />
În acest numår:<br />
MAT CRAIOVA<br />
GRAPA CU DISCURI INDEPENDENTE<br />
BRIELMAIER – SPECIALISTUL PENTRU<br />
TERENURI ÎNCLINATE<br />
FERTILIZAREA VIILOR ªI LIVEZILOR<br />
CU ÎNGRŪÅMINTE ORGANICE SOLIDE<br />
ECOTEC – ENERGIE ªI PROFIT<br />
DIN DEªEURI ªI DEJECºII<br />
FONDURI EUROPENE<br />
CUM NE ALEGEM CONSULTANTUL<br />
EFICIENºA AFACERII TALE
echipamente speciale<br />
INSTALAºIE DE ÎNCERCÅRI ÎN REGIM<br />
SIMULAT ªI ACCELERAT<br />
TIP HIDROPULS<br />
Instala¡ia de încercåri în regim simulat ¿i accelerat tip Hidropuls, apar¡inând INMA Bucure¿ti este o instala¡ie unicå la nivel na¡ional,<br />
ce poate executa expertize, analize ¿i optimizåri ale: elementelor ¿i sistemelor ce permit asigurarea siguran¡ei ¿i securitå¡ii în transportul<br />
de suprafa¡å ¿i aerian, platformelor antiseism, echipamentelor din energeticå cu aplica¡ii speciale, ma¿inilor, echipamentelor agricole, din<br />
industria constructoare de ma¿ini, etc.<br />
Aplica¡Ii realizate pe instala¡Ia Hidropuls<br />
Pe baza expertizei, analizei ¿i optimizårii solu¡iilor tehnice, ca<br />
rezultat al activitå¡ilor de cercetare, aceastå infrastructurå conduce<br />
la: design ¿i arhitecturå modernå ¿i actualizatå la cererea pie¡ei de<br />
produse ¿i tehnologii (ma¿ini, echipamente, instala¡ii) competitive,<br />
cu costuri de fabrica¡ie accesibile.<br />
Datoritå complexitå¡ii instala¡iei ¿i posibilitå¡ilor foarte diversificate<br />
de utilizare a acesteia, au rezultat numeroase domenii de<br />
aplica¡ii ¿i anume:<br />
• subansamble care concurå la siguran¡a circula¡iei pe drumurile<br />
publice (dispozitive de cuplare de la tractoare ¿i remorci, dispozitive<br />
de cuplare a remorcilor agricole ¿i auto, dispozitive de<br />
protec¡ie antirostogolire de la tractoare, bare antiîmpånare de la remorci,<br />
structuri de rezisten¡å, etc.);<br />
• echipamente electrice (încercåri antiseismice pentru transformatoare<br />
de for¡å, pentru întrerupåtoare ¿i alte aparate specifice<br />
sta¡iilor de distribu¡ie energie electricå);<br />
• echipamente pentru industria aeronauticå (elemente de sigu -<br />
ran¡å, sisteme speciale pentru avioane, etc.);<br />
• amortizoare auto / cu destina¡ii<br />
speciale (industria de armament, seism,<br />
etc);<br />
• ma¿ini agricole (pluguri, grape cu<br />
discuri, ma¿ini de stropit, prese de<br />
balotat paie, etc,);<br />
• subansamble pentru ma¿ini agricole<br />
(furtunuri distribu¡ie semin¡e, suspensii<br />
remorci, etc.);<br />
• echipamente de transport<br />
(remorci);<br />
Se pot efectua teståri de rezisten¡å,<br />
la anduran¡å ¿i vibra¡ii pe diverse echipamente<br />
tehnologice pentru a se verifica<br />
fia bilitatea si siguran¡a în func¡ionare a<br />
acestora. Astfel se pot identifica si remedia<br />
eventualele defecte de proiectare<br />
¿i/sau execu¡ie evitându-se producerea<br />
unor accidente tehnologice în<br />
func¡ionare. De asemenea, se pot testa<br />
echipamente de importan¡å vitalå (transformatoare<br />
electrice, etc.), verificându-se<br />
comportamentul acestora în caz de<br />
cutremur (calamitate naturalå).<br />
În domeniul pregåtirii profesionale,<br />
cre¿terea competen¡elor ¿i dezvoltarea<br />
carierelor în cercetarea ¿tiin¡ificå, instala¡ia<br />
de încercåri în regim simulat ¿i<br />
accelerat, tip Hidropuls este utilizatå ca:<br />
• suport pentru demonstrarea experimentelor în realizarea<br />
tezelor de doctorat ¿i lucråri post-doctoraturå;<br />
• infrastructurå pentru realizarea lucrårilor de dizerta¡ie în<br />
masterat, lucråri de laborator ¿i demonstra¡ii;<br />
• practicå pentru studen¡i în domeniul ingineriei mecanice,<br />
mecatronicå ¿i sisteme industriale.<br />
INMA BUCUREªTI<br />
B-dul Ion Ionescu de la Brad <strong>nr</strong>. 6<br />
Sector 1, Bucure¿ti<br />
Tel: 021/269.32.55;<br />
Fax: 021/269.32.73<br />
E-mail: icsit@inma.ro<br />
http://www.inma.ro<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 1
editorial<br />
Fonduri europene<br />
Editor:<br />
ArTech<br />
Tel.: 0760-28 41 80<br />
Mobil: 0751-51 68 64<br />
E-mail: redactia@technomarket.ro<br />
distributie@technomarket.ro<br />
O.P. 80, C.P. 60, Sector 3, Bucure¿ti<br />
pre¿edinte:<br />
George Rusu<br />
editor ¿ef:<br />
ing. Gabriela Rusu<br />
graficå/DTP:<br />
Andrei Avram<br />
editor foto:<br />
Paul Lovas<br />
distribu¡ie:<br />
Vlad Lazea<br />
referen¡i de specialitate:<br />
• Dr. Ing. Mihai Nicolescu – Secretar general<br />
ASAS „Gheorghe Ionescu-Sise¿ti”<br />
• Prof. dr. ing. Ion Pirna – Director General INMA<br />
• Dr. ing. Valentin Vlådu¡ – Director ªtiintific INMA<br />
• Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Voicu – Decan ISB-UPB<br />
• Prof. univ. dr. ing. Sorin-ªtefan Biri¿ – Director department ISB-UPB<br />
• Prof. univ. dr. ing. Manole Constantin – ISB-UPB<br />
• Dr. ing. Eugen Marin – INMA;<br />
• Dr. ing. Gheorghe Ivan– INMA;<br />
• Dr. ing. Radu Ciupercå– INMA;<br />
• Dr. ing. Drago¿ Manea – INMA;<br />
• Dr. ing. Lucre¡ia Popa – INMA;<br />
• Dr. ing. Ani¿oara Påun– INMA;<br />
• Dr. ing. Cristian Sorica– INMA;<br />
• Dr. ing. Ancu¡a Nedelcu – INMA;<br />
• Dr. ing. Paul Gågeanu – INMA;<br />
• Dr. ing. Carmen Bracåcesu – INMA;<br />
• Dr. ing. Isabela Alexandru – INMA;<br />
• ªef de lucråri dr.ing. Victor-Viorel Safta – ISB-UPB<br />
• drd. ing. George Lazår – INMA;<br />
• drd. ing. Alexandru David – INMA;<br />
• drd. ing. Vasilica ªtefan – INMA;<br />
• drd. ing. Bogdan Ivancu – INMA;<br />
• drd. ing. Ana Zaica – INMA;<br />
• drd. ing. Mihai Matache – INMA;<br />
• drd. ing. Albert Petcu – INMA;<br />
• ing. Gheorghe Gabriel – INMA;<br />
• ing. Georgeta Gågeanu – INMA;<br />
• ing. Mariana Epure – INMA;<br />
Revistå editatå cu participarea<br />
Institutului Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Ma¿ini ¿i Instala¡ii<br />
Destinate Agriculturii ¿i Industriei Alimentare – I.N.M.A.<br />
La tot pasul auzim de “accesarea fondurilor europene”,<br />
guvernan¡ii ne îndeamnå så depunem proiecte în acest sens, ni se<br />
tot spune cå sunt mul¡i bani pentru România, mai ales pentru agriculturå,<br />
bani care ne a¿teaptå så-i luåm.<br />
Dar cum?<br />
Ce trebuie så facem ¿i mai ales cum så facem?<br />
Dacå nu ¿tim cum este bine, så întrebåm un consultant, dar unde<br />
så-l gåsim?<br />
ªi cum ¿tim dacå este profesionist în ceea ce face?<br />
De obicei întâlnim a¿a-zi¿i consultan¡i, care dupå ce ne iau banii,<br />
ne pun un dosar în brate ¿i treaba noastrå cum ne descurcåm cu el.<br />
“Treaba cu proiectele de finan¡are europeanå nu e prea cu¿erå,<br />
mi-a spus mie un vecin ce a på¡it…”, auzim des acest lucru, iar<br />
fermierii, cu precådere cei mai mici, sau cei cu mai pu¡inå înclinare<br />
cåtre studiu ¿i cåutare pe internet, nu au încredere cå ar putea fi<br />
beneficiarii unui proiect de finan¡are europeanå.<br />
”De asemenea este nevoie de finan¡are pentru cå întâi trebuie<br />
så faci cheltuialå ¿i apoi î¡i vin banii de la Uniunea Europeanå ¿i cum<br />
så ai încredere cå, dacå te împrumu¡i la bancå, aceasta nu vine<br />
så-¡i ia casa dupå un timp?”<br />
O altå problemå majorå ¿i greu de în¡eles ¿i controlat pentru unii.<br />
Din aceastå edi¡ie venim în sprijinul tuturor fermierilor care doresc<br />
så se orienteze cåtre aceste fonduri europene, oferindu-le informa¡ii<br />
despre cum så î¿i caute un consultant profesionist ¿i serios, cum<br />
trebuie så se pregåteascå în vederea întocmirii unui proiect de<br />
finan¡are ¿i cåtre ce så se orienteze, ce anume i se potrive¿te, care<br />
sunt pa¿ii de urmat.<br />
La rubrica ”consultan¡å” ve¡i gåsi aceste informa¡ii ¿i multe<br />
altele, într-un serial care începe în acest numår ¿i se va desfå¿ura<br />
tot anul viitor.<br />
De asemenea pute¡i trimite întrebårile dumneavoastrå legate de<br />
acest subiect, pe adresa redac¡iei: redactia@technomarket.ro<br />
Cu siguran¡å ve¡i primi råspuns printr-un mesaj ¿i/sau în edi¡ia<br />
urmåtoare a revistei ¿i ve¡i fi indruma¡i så gåsi¡i solu¡ia care<br />
råspunde cel mai bine nevoilor dumneavoastrå.<br />
Vå a¿teptåm întrebårile legate de fondurile europene!<br />
Acum este momentul!<br />
Nu mai a¿tepta¡i, lipsa de informare nu înseamnå cå nu se poate!<br />
Imagine copertå: Massey Ferguson – General Leasing<br />
Tipar: ArtPrint<br />
Responsabilitatea asupra autenticitå¡ii materialelor publicate revine<br />
unilate ral persoanelor fizice/juridice care semneazå materialul respectiv.<br />
Editorul nu î¿i asumå råspunderea materialå sau moralå pentru eventualele<br />
prejudicii pe care cineva le-ar putea suferi în urma publicårii unui articol sau<br />
anun¡ în paginile revistei.<br />
Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a materialelor din<br />
revistå, fårå acordul strict al redac¡iei.<br />
ISSN: 2360 – 4085<br />
Revista se poate procura prin abonament, completând talonul inserat<br />
la ultima paginå.<br />
2 technomarket – septembrie - octombrie 2014<br />
Gabriela RUSU<br />
editor ¿ef
sumar<br />
echipamente speciale<br />
1 INMA – INSTALAºIE DE ÎNCERCÅRI ÎN REGIM SIMULAT ªI<br />
ACCELERAT TIP HIDROPULS<br />
ma¿ini de lucrat solul<br />
6 MAT CRAIOVA – GRAPA CU DISCURI INDEPENDENTE<br />
8 ECHIPAMENTE TEHNICE PENTRU INDEPÅRTAREA PIETRELOR DE<br />
PE TERENURILE AGRICOLE<br />
autori: Drd. Ing. David Alexandru, Dr. Ing. Kolozsvari Constantina,<br />
Dr. Ing. Marinela Mateescu,<br />
Ing. Gheorghe Gabriel<br />
INMA Bucure¿ti<br />
echipamente de transport ¿i manipulare<br />
13 REMORCI SPECIALIZATE FOLOSITE ÎN AGRICULTURÅ<br />
autori: Drd.Ing. ªtefan V., Dr. Ing. Popa L., Dr.Ing. Ciupercå R.,<br />
Dr.Ing. Ciobanu V., Drd.Ing. Petcu A.<br />
INMA Bucure¿ti<br />
12 BRIELMAIER – VARIANTE DE ECHIPARE ªI ACCESORII<br />
tractoare ¿i remorci<br />
4 TENDINºE DE DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCºIA REMORCILOR<br />
CISTERNÅ<br />
autori: drd. ing. George LAZÅR, dr. ing. Radu CIUPERCÅ,<br />
Dr. ing. Ancu¡a NEDELCU, drd. ing. Vasilica ªTEFAN,<br />
drd. ing. Ana ZAICA, Dr. ing Codru¡ BODEA<br />
INMA Bucure¿ti<br />
ma¿ini de plantat ¿i recoltat<br />
10 ECHIPAMENTE TEHNICE DESTINATE RECOLTÅRII PLOPULUI<br />
ENERGETIC<br />
autori: Ing Gheorghe Gabriel, Drd. Ing. David Alexandru,<br />
Dr. Ing. Kolozsvari Constantina, Dr. Ing. Marinela Mateescu<br />
INMA Bucure¿ti<br />
12 BRIELMAIER – VARIANTE DE ECHIPARE ªI ACCESORII<br />
echipamente pentru irigat, stropit, erbicidat<br />
silozuri, celule de depozitare<br />
19 INSTALAºII PENTRU DECONTAMINARE CU RADIAºIE NEIONIZANTÅ<br />
ULTRAVIOLETÅ UV-C, UTILIZATE ÎN DIFERITE DOMENII INDUSTRIALE<br />
Autori: Dr. Ing. Cristian SORICA, Prof. Dr. Ing. Ion PIRNA,<br />
Drd. Ing. Mihai MATACHE,Drd. Ing. Dan CUJBESCU,<br />
Dr. Ing. Eugen MARIN, Ing. Ion GRIGORE<br />
INMA Bucure¿ti<br />
sere ¿i solarii<br />
24 UTILIZAREA METODELOR RAPIDE PENTRU DETERMINARE PH ªI<br />
NUTRIENºI AI SOLULUI ÎN SERE ªI SOLARII<br />
Autori: ing. GEORGETA GÅGEANU, ing. IULIA GÅGEANU,<br />
ing. ION GRIGORE<br />
INMA Bucure¿ti<br />
sisteme pentru industria alimentarå<br />
28 ECHIPAMENTE TEHNICE DESTINATE DOZÅRII MATERIALELOR<br />
GRANULARE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARÅ<br />
Autori: Drd. ing. Bogdan IVANCU, Dr. ing. Carmen BRACÅCESCU,<br />
ing. Dumitru MILEA, ing. George BUNDUCHI<br />
INMA Bucure¿ti<br />
energii regenerabile<br />
32 ECOTEC – ENERGIE ªI PROFIT DIN DEªEURI ªI DEJECºII<br />
33 SISTEME FOTOVOLTAICE - APLICAºII ÎN AGRICULTURÅ<br />
Autori: ing. EPURE Mariana, ing. DUMITRU Cristinel,<br />
ing. BUNDUCHI George<br />
INMA Bucure¿ti<br />
16 ECHIPAMENTE TEHNICE DESTINATE APLICÅRII TRATAMENTELOR<br />
FITOSANITARE ÎN PLANTAºIILE POMICOLE<br />
Autori: Dr. Ing. Manea Drago¿, Dr. Ing. Marin Eugen,<br />
Ing. Gheorghe Gabriel<br />
INMA Bucure¿ti<br />
echipamente de fertilizat<br />
22 FERTILIZAREA VIILOR ªI LIVEZILOR CU ÎNGRŪÅMINTE ORGANICE<br />
SOLIDE<br />
Autori: Drd. ing. Vasilica ªTEFAN, dr. ing. Lucre¡ia Popa,<br />
dr. ing. Radu CIUPERCÅ, drd. ing. Albert PETCU<br />
INMA Bucure¿ti<br />
echipamente pentru zootehnie<br />
26 ECHIPAMENTE TEHNICE UTILIZATE ÎN AERAREA FURAJELOR<br />
Autori: Drd. ing. ANA ZAICA, dr. ing. ANCUºA NEDELCU,<br />
drd.ing. ALEXANDRU ZAICA,drd. ing. ªTEFAN VASILICA<br />
INMA Bucure¿ti<br />
sisteme ecologice<br />
30 CERTIFICAREA PRODUCºIEI ECOLOGICE<br />
Autor: Dr.ing. Isabela ALEXANDRU<br />
INMA Bucure¿ti<br />
fabricat în România<br />
36 Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Ma¿ini ¿i<br />
Instala¡ii Destinate Agriculturii ¿i Industriei Alimentare – I.N.M.A. Bucure¿ti –<br />
consultan¡å<br />
38 FONDURI EUROPENE – Cum ne alegem consultantul<br />
Autor: Cristina Cåluianu<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 3
tractoare ¿i remorci<br />
TENDINºE DE DEZVOLTARE ÎN<br />
CONSTRUCºIA REMORCILOR<br />
CISTERNÅ<br />
drd. ing. George LAZÅR, dr. ing. Radu CIUPERCÅ, Dr. ing. Ancu¡a NEDELCU,<br />
drd. ing. Vasilica ªTEFAN, drd. ing. Ana ZAICA, Dr. ing Codru¡ BODEA<br />
INMA Bucure¿ti<br />
For the mechanization of transport, the primary objective is to achieve the best results with minimal costs, considering that the<br />
transport, although it does not improve the quality of the product itself, instead it can affect the cost of the product. Mainly, the<br />
transport is aimed at bringing to the time, place and the necessary quantities of products and materials, with minimum expenditure<br />
of money, fuel and labor force and losses minimised in cargo movements. Transport of products and agricultural materials is carried<br />
out in a proportion of 70 - 80% on public roads, which means that all means of transport and handling moving on these remedies,<br />
must be designed, manufactured and equipped in strict accordance with the rules in force concerning the road traffic security.<br />
La nivel mondial, din punct de vedere constructiv, remorcile<br />
cisternå s-au dezvoltat semnificativ în forme constructive ¿i tipodimensiuni<br />
foarte variate, plecând în ordine cronologicå de la remorci<br />
biaxe cu tonaje mici ¿i medii, urmând remorcile biaxe de tonaje mari<br />
¿i semiremorci agricole de tonaje mici ¿i medii, culminând cu cele<br />
de mare capacitate. La ora actualå toate aceste tipuri coexistå în<br />
exploata¡iile agricole mondiale, fiecare tip în propor¡ii diferite, de unde<br />
rezultå ¿i varietatea mare de astfel de mijloace de transport utilizate.<br />
Compania italianå BOSSINI este specializatå în producerea remorcilor<br />
cisternå – pentru lichide (fig.1), remorci pentru transportul<br />
¿i împrå¿tierea ¿i încorporarea în sol a dejec¡iilor lichide (fig.2).<br />
GRAZIOLI este o companie italianå ce produce remorci cisternå<br />
în diferite serii, monoaxe (fig. 6), cu 2 axe (fig. 7) si trei axe (fig. 8).<br />
Fig. 6 - Remorca cisternå cu<br />
o axå<br />
Fig. 1. - Remorca B3 300<br />
Fig. 2 – Remorca SPECIALE<br />
CHIRONNA este o companie ce produce remorci (fig. 3, fig.4)<br />
destinate transportului de materiale lichide, cu capacitatea de:<br />
1.500 - 6.000 litri, respectiv 3.000 - 12.000 litri.<br />
Fig. 7 - Remorca cisternå cu douå axe<br />
Fig. 8 - Remorca cisternå cu trei axe<br />
Fig. 3 - Remorca cisternå<br />
Fig. 4 - Remorca cisternå pentru dejec¡ii<br />
din canalizare<br />
Compania italianå PAGLIARI produce remorci tip cisternå de<br />
diverse capacitå¡i pentru camioane (fig. 9), pentru aplica¡ii speciale<br />
cu rezervor de presiune (fig. 10) sau la presiunea atmosfericå (fig.<br />
11) , cu douå sau trei axe, utilizate pentru transportul produselor<br />
lichide ¿i semilichide, având capacitå¡i de stocare cuprinse între<br />
8.000 - 25.000 litri.<br />
Compania GNAGNARELLA înfiin¡atå de fra¡ii Giuseppe ¿i Antonio<br />
GNAGNARELLA în anul 1970, produce remorci cu utilizåri speciale<br />
produse în 2 serii, utilizate pentru transportul materialelor care nu<br />
pot fi transportate cu remorcile clasice: lichide, dejec¡ii (fig. 5),<br />
gunoi, etc., cu capacitå¡i cuprinse între: 2.500 - 5.000 kg.<br />
Fig. 9 - Remorca tip<br />
cisternå<br />
4 technomarket – septembrie - octombrie 2014<br />
Fig. 5 - Remorca pentru transport dejec¡ii<br />
lichide<br />
Fig. 10 - Remorca pentru aplica¡ii speciale<br />
Fig. 11 - Remorca tip cisternå la<br />
presiunea atmosfericå
tractoare ¿i remorci<br />
SILVER CAR oferå o gamå de remorci tip cisternå (fig. 12) ce<br />
sunt realizate cu douå axe (tandem) sau trei axe (tridem), sistem<br />
de suspensie te tip industrial ce permite o manevrabilitate mare<br />
chiar ¿i pe teren accidentat, puntea spate – directoare, cisternå<br />
galvanizatå ¿i capacitå¡i cuprinse între 12.000 - 20.000 litri.<br />
VAIA s.n.c. MACCHINE AGRICOLE este o companie ce produce<br />
29 de modele de remorci tip cisternå pentru transport (monoaxe,<br />
biaxe, triaxe) (fig. 13), sau remorci ce sunt utilizate pentru transportul<br />
¿i împrå¿tierea în benzi a dejec¡iilor lichide în fermele agricole<br />
(fig. 14), capabile så satisfacå orice necesitate de transport: de<br />
dimensiuni mici ¿i mari, pentru pante sau teren plat, cu capacitå¡i<br />
de transport cuprinse: 6.000 - 22.000 kg.<br />
Fig. 13 – Remorcå cisternå,<br />
monoaxå<br />
Fig. 12 – Remorcå tip cisternå<br />
cu douå / trei axe<br />
Fig. 14 – Remorcå tip<br />
cisternå, biaxå<br />
www.technomarket.ro<br />
Fig. 15 – Remorcå tip cisternå, triaxå<br />
Fig. 16 – Remorcå tip cisternå, triaxå,<br />
TRIDEM<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 5
ma¿ini de lucrat solul<br />
MAT Craiova – Grapa cu discuri<br />
independente<br />
Today, we are the only national manufacturer of agricultural and multifunctional tractors. The specialization in the production<br />
of equipments, machines and implements for the agricultural farms, industry, constructions and mining or local administrations,<br />
places us on the first place in the top of the largest internal manufacturers. At the same time, we offer to our clients over 5,000<br />
spare parts, and with the CNC machinery, we offer service for the processing of pieces made by cutting, bending or embossing<br />
and mechanical processing. In addition, through the sector dedicated to metallic constructions, we fabricate squint, welded<br />
enclosures, bunkers and tanks for the companies that work in the field of high technicality.<br />
Grapa cu discuri independente GD4 a fost proiectatå cu<br />
ata¿area independentå a fiecårui disc, prin intermediul unor<br />
segmente din cauciuc.<br />
Grapa este pregåtitå pentru discuirea aråturilor cu vitezå<br />
ridicatå, în vederea pregåtirii patului germinativ, discuirea miri¿tilor,<br />
porumbi¿tilor ¿i a terenurilor cu maså vegetalå bogatå în vederea<br />
distrugerii acesteia, amestecarea uniformå a resturilor vegetale ¿i<br />
u¿urarea lucrårilor de arat.<br />
Este prevåzutå cu tåvålugi, asigurând o mårun¡ire a bulgårilor<br />
¿i o nivelare a solului optimå pentru semånat.<br />
Pe terenurile curate (fårå resturi vegetale în exces) ¿i cu o<br />
umiditate corespunzåtoare a solului, grapa poate efectua pregåtirea<br />
patului germinativ în vederea semånatului din douå treceri succesive<br />
la adâncimi de 15 ÷ 18 cm, înlocuind lucrarea de bazå - aratul.<br />
6 technomarket – septembrie - octombrie 2014<br />
Poate lucra pe orice tip de sol cu rezisten¡a specificå de<br />
maximum 0,8 daN/cm 2 în agregat cu tractoare de 160-220 CP<br />
prevåzute cu mecanism de suspendare categoria a III-a<br />
SR ISO 730 -1+C1:2000.<br />
Dublul rând de discuri împreunå cu tåvålugii posteriori ¿i viteza<br />
ridicatå de lucru garanteazå o calitate foarte bunå a lucrårilor<br />
precum ¿i o productivitate zilnicå ridicatå.<br />
Sistemul de rabatare permite plierea utilajului, ceea ce duce la<br />
dimensiuni de transport mici.<br />
Discurile au protec¡ie individualå împotriva suprasolicitårii<br />
datoritå segmentelor individuale din cauciuc.<br />
Grapa poate fi livratå ¿i în varianta purtatå, fårå tren de rulare<br />
¿i pro¡ap.
ma¿ini de lucrat solul<br />
CARACTERISTICI TEHNICE<br />
Sursa energeticå<br />
Tipul ma¿inii<br />
Nr. discuri<br />
Diametrul discurilor<br />
Lå¡imea medie de lucru<br />
Adâncimea de lucru<br />
Viteza de lucru<br />
Apåsarea specificå pe disc<br />
Productivitatea maximå<br />
Consum de combustibil<br />
Lumina în transport<br />
Masa<br />
tractor 160 ÷ 220 CP<br />
semipurtatå sau purtatå<br />
32 buc<br />
Ø 610 mm<br />
4 m<br />
12 ÷ 18 cm<br />
8 ÷ 12 km/h<br />
78 daN<br />
20 ÷ 25 ha/schimb<br />
7-10 l/ha<br />
450 mm<br />
2500 kg – varianta purtatå<br />
3000 kg – varianta semipurtatå<br />
MAT Craiova<br />
Bld. Decebal, <strong>nr</strong>. 111, Craiova, Jud.: Dolj, România<br />
Tel.: 0251 / 439 234; Fax: 0251 / 435 421<br />
E-mail: office@matcraiova.ro<br />
Web: www.matcraiova.ro<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 7
ma¿ini de lucrat solul<br />
ECHIPAMENTE TEHNICE PENTRU<br />
INDEPÅRTAREA PIETRELOR DE PE<br />
TERENURILE AGRICOLE<br />
Drd. Ing. David Alexandru, Dr. Ing. Kolozsvari Constantina,<br />
Dr. Ing. Marinela Mateescu, Ing Gheorghe Gabriel<br />
INMA Bucuresti<br />
The removal of stones from farmlands seeks to obtain fields with large useble areas for crop development and the protection of<br />
agricultural machinery that work in those fields. Experimental researches were made worldwide and led to the development of technical<br />
equipment for stones removal.<br />
România avea în iulie 2011 cca 9,38 milioane hectare de teren<br />
arabil repartizat în exploata¡ii de mici dimensiuni, sub 20 ha fiecare<br />
în propor¡ie de 58%, în exploata¡ii de dimensiuni medii, între 20-50<br />
ha, aproximativ 2% ¿i restul în exploata¡ii cu dimensiuni de peste<br />
50 ha.<br />
Sa constatat cå aproximativ cca. 5% din exploata¡iile de mici<br />
dimensiuni au bonitatea mic¿oratå datoritå prezen¡ei pietrelor în<br />
suprafa¡a arabilå. Produc¡iile agricole de pe aceste terenuri (în special<br />
cele destinate cultivårii cartofului ¿i sfeclei de zahår) sunt afectate<br />
de reducerea suprafe¡ei utile, de subdezvoltarea plantelor<br />
cultivate, nerespectarea condi¡iilor corespunzåtoare de între¡inere<br />
¿i recoltare. De asemenea organele active ale utilajelor agricole<br />
care deservesc aceste suprafe¡e sunt avariate.<br />
Pe plan mondial se cunosc o serie de firme de prestigiu în<br />
domeniul construc¡iei de echipamente tehnice agricole (Schulte,<br />
Rite Way, Degelman, etc) care au în fabrica¡ia curentå gamå completå<br />
de utilaje pentru îndepårtarea pietrelor de pe terenurile agricole,<br />
pentru toate tipurile de tractoare ¿i care pot fi luate ca etalon<br />
pentru performan¡ele constructive ¿i tehnologice.<br />
Firma Schulte produce o gama larga de ma¿ini pentru îndepårtarea<br />
pietrelor de pe terenurile agricole. HIGH RISE 8000 ROCK<br />
PICKER (fig.1) este un echipament care adunå pietrele în buncår<br />
pentru o descårcare u¿oarå în camioane. Aceste echipament are<br />
lå¡imea de transport de 2.9 metri ¿i o lå¡ime de lucru de 1,5 metri.<br />
¿i este ac¡ionat de un tractor de 85 CP<br />
SRW 1400 WINDROWER (fig.2.) este un echipament ac¡ionat<br />
de la priza de putere a tractoarelor de 80-150 CP având o lå¡ime<br />
de lucru de 4,3 metri ajungând în transport la o lå¡ime de 2,40<br />
metri.<br />
Fig.2 - Ma¿ina de îndepårtat pietre din câmp SRW 1400 WINDROWER<br />
realizatå de firma Schulte<br />
(http://www.schulte.ca/)<br />
Firma RITE WAY are în fabrica¡ie ma¿ini de îndepårtat pietre din<br />
câmp pentru o gamå de tractoare de peste 75 CP. Dintre aceste<br />
ma¿ini amintim echipamentul RR900ST de adunat pietre în buncår<br />
(fig.3) care are o lå¡ime de lucru de 1,50 metri ¿i este destinatå<br />
tractarelor de peste 150CP.<br />
Fig. 1 - Ma¿ina de îndepårtat pietre din câmp RISE 8000 ROCK PICKER<br />
realizatå de firma Schulte<br />
(http://www.schulte.ca/)<br />
8 technomarket – septembrie - octombrie 2014<br />
Fig. 3 - Ma¿ina de indepårtat pietre din câmp RR900ST<br />
realizatå de firma RITE WAY<br />
(http://www.ritewaymfg.com/)
ma¿ini de lucrat solul<br />
Firma DEGELMAN are în fabrica¡ia sa de 35 de ani ma¿ini de<br />
îndepårtat pietre din terenurile agricole. Printre acestea amintim<br />
ROCK RAKE (fig.4) care este eficientå ¿i rapidå pe terenuri<br />
stâncoase. Pentru ac¡ionarea acestui echipament este necesarå o<br />
putere minimå de 50 CP ¿i având o lungime de lucru de 3,5 metri.<br />
Fig. 4 - Ma¿ina de îndepårtat pietre din câmp ROCK RAKE<br />
realizatå de firma DEGELMAN<br />
(http://www.degelman.com/)<br />
Fig. 4 - Ma¿ina de îndepårtat pietre din câmp ROCK RAKE<br />
realizatå de firma DEGELMAN<br />
(http://www.degelman.com/)<br />
PRONG PICKER R570P este un echipament de adunat pietre în<br />
buncår (fig.5) ¿i este dotat cu un sistem de prindere al pietrelor tip<br />
furcå ¿i este destinatå în special tractoarelor mici începând de la o<br />
putere de 50 CP.<br />
Prin utilizarea echipamentelor de îndepårtat pietre de pe<br />
terenurile agricole se rezolvå probleme de ordin economic prin<br />
cre¿terea bonitå¡ii terenurilor agricole; rezolvarea problemelor de<br />
mediu prin reducerea consumului de carburan¡i ¿i implicit al<br />
cantitå¡iilor de noxe eliberate în atmosferå.<br />
Fig. 5 - Ma¿ina de îndepårtat pietre din câmp PRONG PICKER R570P<br />
realizatå de firma DEGELMAN<br />
(http://www.degelman.com/)<br />
www.technomarket.ro<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 9
ma¿ini de plantat ¿i recoltat<br />
ECHIPAMENTE TEHNICE DESTINATE<br />
RECOLTÅRII PLOPULUI ENERGETIC<br />
Ing Gheorghe Gabriel, Drd. Ing. David Alexandru,<br />
Dr. Ing. Kolozsvari Constantina, Dr. Ing. Marinela Mateescu<br />
INMA Bucure¿ti<br />
The poplar energy is a plant cultivated for its properties superior caloric especially for growth / regeneration was very fast. Given<br />
this, in the world is cultivated areas growing this plant (and others like) in order to exploit the form of briquettes or pellets, their<br />
calorific value is comparable with gas or diesel.<br />
Lucrarea de recoltare a plopului se executå în pauza de dezvoltare<br />
în perioada dintre decembrie ¿i martie. Recoltarea se poate<br />
efectua cu ajutorul echipamentelor tractate sau cu heder construit<br />
special pentru aceastå culturå. Cultivarea plopului energetic este<br />
abia la început în România, spre deosebire de alte ¡åri europene.<br />
Românii nu se înghesuie så cultive „bålårii“ eficiente energetic<br />
pentru cå nu primesc subven¡ii; o astfel de culturå poate înlocui<br />
încålzirea cu lemne, cu motorinå sau cu gaz.<br />
Puterea caloricå a unui kilogram de plop - 4,95 kWh, în timp ce<br />
puterea caloricå a unui kilogram de materie lemnoaså foioaså este<br />
de 3,1-4,2 kWh. Încålzirea cu plop energetic este avantajoaså spre<br />
deosebire de lemn se poate face ¿i centralizat. În plus, încålzirea<br />
cu plante energetice este de 10 ori mai ieftinå decât cea cu<br />
motorinå ¿i cu 30% decât cea cu gaz.<br />
Echipamenul BIOBALER WB-55 realizat de firma Anderson din<br />
Canada (Fig.1).<br />
Baloturile se usucå natural - baloturi rotunde de plop produse<br />
de sistemul BioBaler permit aerului så treacå prin centrul balotului.<br />
Acest lucru va permite balotului så se usuce natural, fårå costuri<br />
suplimentare, 8 såptåmâni de vreme caldå este necesarå pentru a<br />
reduce con¡inutul de umiditate de 50-55% la 18-20.<br />
Echipamentul pentru recoltarea plopului energetic realizat de<br />
firma Gepetto (fig.2.) este un utilaj tractat pentru recoltarea<br />
culturilor de plop energetic cu diametre pânå la 180 mm pentru<br />
exploatatii cu ciclu de produc¡ie cuprins între 2 ¿i 7 ani. Tocatura<br />
rezultata este trimiså printr-un jgheab într-o remorcå ce se<br />
deplaseazå paralel cu utilajul.<br />
Fig. 2 - Utilaj pentru recoltarea plopului energetic<br />
Gepetto<br />
(http://www.gepetto-consult.ro)<br />
Fig. 1 - BIOBALER WB-55 (http://grpanderson.com)<br />
Echipamentul tractat de cåtre tractor, transformå biomasa lemnoaså<br />
de la diametrul de 4 cm într-un balot rotund compactat gata<br />
pentru utilizare industrialå.<br />
Principalele caracteristici tehnice ale utiliajului BIOBALER<br />
WB-55 sunt prezentate în tabelul 1.<br />
Tabelul 1<br />
Priza de putere necesarå<br />
Înål¡ime de bazå a cuplajului (A)<br />
Lå¡ime (B)<br />
Înål¡imea minimå (H min)<br />
150kW (200 CP)<br />
620 mm<br />
2585 mm<br />
2460 mm<br />
Tabelul 2<br />
• Sistem de tåiere cu douå discuri radiale cu antrenare hidraulicå<br />
• Antrenare de la priza de putere a tractorului<br />
• Priza de putere de 1000 rpm<br />
• Dimensiuni chips-uri 20-30 mm<br />
• Diametru discului tåietor 1030 mm<br />
• 2 cu¡ite radiale<br />
Înål¡imea maximå (H max)<br />
Lungime (L)<br />
Greutate ma¿inå de bazå<br />
2970 mm<br />
5460 mm<br />
6820 kg<br />
• Presiune în circuitul hidraulic 80 bar<br />
• Masa utilajului 1800 kg<br />
• Necesitå tractor cu putere mai mare de 140 CP<br />
10 technomarket – septembrie - octombrie 2014
ma¿ini de plantat ¿i recoltat<br />
Masina de recoltat GMHT 140 realizatå de Firma JENZ-Germania<br />
(fig. 3) asigurå recoltarea planta¡iilor de plop (în rând simplu sau<br />
dublu), måcinare de rå¿inoase de pânå la 14 cm diametrul trunchiului,<br />
fiind conduså de arbore cardanic cu tractoare de 250 kW,<br />
tåierea, ¿lefuirea ¿i descårcarea fåcându-se într-un singur ciclu.<br />
Principalele caracteristici în tabelul 3<br />
Fig. 3 - Ma¿ina GMHT în<br />
lucru (http://www.jenz.de)<br />
Tabelul 3<br />
Lemn de esen¡å tare (în cm) 10<br />
Rå¿inoase (în cm) 14<br />
Discuri de tåiere 2<br />
Dimensiunea discurilor(mm) 800<br />
Vitezå (în rot/min) 1600<br />
Fig. 4 - Hederul HSAB montat pe combinele John Deere<br />
(http://www.salixenergi.se)<br />
– Cuplaje flexibile noi pentru rolele de alimentare mai mici.<br />
– Curå¡ire mai bunå între rolele de alimentare superioare ¿i<br />
inferioare.<br />
– O cutie de viteze nouå pentru ac¡ionarea hidraulicå directå a<br />
rolelor verticale.<br />
– Ro¡i de sprijin.<br />
Diametrul rotorului (în mm) 500<br />
Puterea tractorului (în kW/CP) 250 / 340<br />
Viteza de transport (în km/h) 8<br />
Greutatea modelului de bazå 3 – 3.5<br />
Hederul HSAB realizat de cåtre firma Salixenergi Europa AB din<br />
Suedia (fig. 4)<br />
Fig. 4 - Hederul HSAB montat pe combinele Class<br />
(http://www.salixenergi.se)<br />
Concluzii<br />
Fig. 4 - Hederul HSAB montat pe combinele Krone<br />
(http://www.salixenergi.se)<br />
Sistem de alimentare robust:<br />
• independent pe rânduri<br />
• suprapunerea discurilor<br />
• motor de 60 kW pentru rolele verticale<br />
• rolele de alimentare îndreptate în sus înainte de alimentarea<br />
în tocåtor<br />
• este necesarå o for¡å mai micå la tocåtor fa¡å de alte modele<br />
– Bara fa¡å telescopicå, înål¡ime ¿i lungime variabilå pentru<br />
diferite condi¡ii de recoltare.<br />
– Ac¡ionare hidraulicå individualå, în paralel cu rolele de alimentare<br />
superioare.<br />
Printre avantajele plopului energetic se numårå faptul cå el se cultivå<br />
o singurå datå ¿i se pote exploata anual, pentru o perioadå de<br />
pânå la 25 de ani, ceea ce calificå aceastå plantå så fie consi deratå<br />
surså de energie regenerabilå. Un alt avantaj imediat ar fi protejarea<br />
pådurilor, pentru cå nu ar mai fi necesare tåieri masive de copaci pentru<br />
lemne de foc. Plopul, de exemplu, cre¿te înalt de 4 metri, iar un<br />
hectar produce în jur de 35-40 de tone de material lemnos pe an.<br />
Încålzirea cu salcie sau plop energetic este avantajoaså deorece<br />
nu mai tai pådurea, dar spre deosebire de lemn se poate face ¿i<br />
centralizat. În plus, încålzirea cu plante energetice este de 10 ori<br />
mai ieftinå decât cea cu motorinå ¿i cu 30% decât cea cu gaz.<br />
În condi¡iile climatice de la noi din ¡arå ar putea fi cultivate atât<br />
plop energetic, salcia energeticå, cât ¿i stuful chinezesc. Puterea<br />
caloricå a unui kilogram de salcie este de 5,7 kWh, iar a unui kilogram<br />
de plop - 4,95 kWh, în timp ce puterea caloricå a unui kilogram<br />
de materie lemnoaså foioaså este de 3,1-4,2 kWh.<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 11
ma¿ini de plantat ¿i recoltat<br />
Variante de echipare ¿i<br />
accesorii<br />
continuare din numårul trecut<br />
12 technomarket – septembrie - octombrie 2014<br />
S.C. BRIELMAIER S.R.L.<br />
Loc. Dinde¿ti <strong>nr</strong>. 150, Jud. Satu Mare<br />
Tel.: 0261.879.270<br />
Mobil: 0769.619.960<br />
e-mail: molnar.costel@gmail.com
echipamente de transport ¿i manipulare<br />
REMORCI SPECIALIZATE FOLOSITE ÎN<br />
AGRICULTURÅ<br />
Drd.Ing. ªtefan V., Dr. Ing. Popa L., Dr.Ing. Ciupercå R.,<br />
Dr.Ing. Ciobanu V., Drd.Ing. Petcu A.<br />
INMA Bucure¿ti<br />
This paper presents the main types of specialized trailers used in agriculture. Worldwide construction of farm trailer has developed<br />
much in its design and sizes. In chronological order first appeared the biaxial trailer with small and medium tonnage, following the<br />
biaxial trailers and semi-trailers with small and medium tonnage, culminating with high capacity ones. It should be noted that currently<br />
all these types of special trailers coexist in agricultural exploitations, each type in different proportions, resulting the wide variety of<br />
such means of transport.<br />
Remorcile speciale sunt foarte utilizate în agriculturå ¿i industria<br />
alimentarå, cum ar fi: transportul balo¡ilor, animalelor, fructelor,<br />
lichidelor, etc. În cele ce urmeazå sunt prezentate principalele serii<br />
¿i modele de remorci agricole specializate produse de cei mai<br />
importan¡i producåtori mondiali.<br />
basculare, cu ro¡i simple sau jumelate, realizatå în 9 modele cu<br />
capacitatea de: 2.000 / 3.000 / 4.000 / 5.000 / 6.000 kg.<br />
Remorci platformå pentru transport<br />
Firma MASSON construie¿te remorci (fig. 1) pentru transportul de<br />
materiale voluminoase: baloturi rotunde, paie, coceni, capacitatea<br />
de transport a acestora fiind cuprinså între: 4.000 – 12.000 kg.<br />
Fig. 4 - Remorca CHIRONNA tip platformå cu ro¡i jumelate / ro¡i normale<br />
(Prospect remorci, firma Chironna)<br />
Firma BUSTI realizeazå platforme cu 3 axe (fig. 5), adecvate pentru<br />
transportul utilajelor mari pe ¿enile, fân, baloturi de paie, etc.,<br />
realizând 10 modele ¿i având capacitatea de 20.000 kg.<br />
Fig. 1 - Remorcå MASSON tip platformå, tip GT.12-10<br />
(http://www.masson-remorques.fr/userfiles/file/FICHES_DETAILLEES/<br />
Fiche_detail_GT.pdf)<br />
Firma LEGRAND construie¿te remorci platformå pentru<br />
transportat materiale voluminoase (fig. 2) în gama de capacitå¡i de<br />
transport 5.000 – 12.000 kg.<br />
Fig. 5 - Remorca BUSTI platformå cu trei axe<br />
(http://www.busti.it/tipologia/tre-assi-pianali)<br />
Remorci pentru împrå¿tiat gunoi de grajd<br />
Fig. 2 - Remorcå LEGRAND tip platformå, tip GT.12-10<br />
(Prospect remorci, firma Legrand)<br />
Remorcile platformå construite de firma Gilibert (fig. 3) se<br />
remarcå prin solu¡iile originale practicate pentru mårirea capacitå¡ii<br />
de transport, în special obloane rabatabile.<br />
Compania italianå BARONI este specializatå în producerea<br />
remorcilor agricole pentru gunoi de grajd ¿i realizând mai multe<br />
variante constructive, astfel:<br />
• seria BO 10-15-20-25: remorci pentru împrå¿tiat gunoi de<br />
grajd în vii ¿i livezi cu ajutorul a 2 tamburi orizontali de auto-nivelare<br />
¿i împrå¿tiere, materialul fiind transportat cåtre ace¿tia, înainte ¿i<br />
înapoi, cu ajutorul unei benzi rulante. Acestea sunt realizate în 4<br />
modele.<br />
Fig. 3 - Remorcå GILIBERT tip platformå<br />
(http://www.gilibertagri.com/Gilibert-agri-produits/Plateaux-MODULO/index.htm)<br />
Firma CHIRONNA realizeazå remorci tip platformå pentru<br />
transportul vehiculor sau pieselor (fig. 4), cu posibilitatea de<br />
Fig. 6 - Remorca BARONI BO 15 / BO 25<br />
(http://www.baronimacchine.it/prod01.htm)<br />
• seria BR 15-20-30: remorci pentru împrå¿tiat gunoi de grajd<br />
pe rând în vii, livezi ¿i câmp deschis prevåzute cu sistem de<br />
împrå¿tiere rotativ „Rotary”, transmisie mecanicå prin curea cu<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 13
echipamente de transport si manipulare<br />
4 viteze înainte ¿i 2 înapoi, op¡ional: bandå transportoare comandatå<br />
hidraulic. Acestea se produc în 3 modele.<br />
Remorci pentru recoltat<br />
Firma CHIRONA realizeazå remorci pentru recoltat tip monoax<br />
cu platformå ¿i tambur (derulator), fig. 12, destinatå recoltårii ¿i<br />
transportului måslinelor ¿i migdalelor, realizatå în 4 modele cu<br />
capacitatea de: 4.000 / 5.000 litri.<br />
Fig. 7 - Remorca BARONI BR 20<br />
(http://www.baronimacchine.it/prod02.htm)<br />
• seria BV 15-20-30-40-55-70: remorci pentru împrå¿tiat gunoi<br />
de grajd cu tamburi verticali cu spirå continuå sau cu¡ite tip daltå,<br />
transmisie mecanicå prin curea cu 4 viteze înainte ¿i 2 înapoi,<br />
cârmå reglabilå, bandå transportoare comandatå hidraulic, produse<br />
în 6 modele.<br />
Fig. 12 - Remorca CHIRONNA pentru adunat<br />
(http://www.chironnaofficine.it/pdf/intercettatore.pdf)<br />
Fig. 8 - Remorca BARONI BV 30 / BV 70<br />
(http://www.baronimacchine.it/bv__40_55_70.htm)<br />
• seria BV 60-80: remorci pentru împrå¿tiat gunoi de grajd cu<br />
role verticale dublu-axå, bandå transportoare comandatå hidraulic.<br />
Acestea se produc în 2 modele.<br />
Aceea¿i firmå realizeazå remorci tip elevator: utilizate în special<br />
pentru recoltatul ¿i transportul strugurilor ¿i citricelor (fig. 13) de la<br />
parcelå la locul de depozitare, cu posibilitatea de înål¡are ¿i basculare<br />
pe 3 laturi, produså în 2 modele cu capacitatea de 1.500 kg.<br />
Fig. 9 - Remorca BARONI BV 60 / BV 80<br />
(http://www.baronimacchine.it/bv_60_80.htm)<br />
Remorci speciale pentru transportul animalelor<br />
Pentru transportul animalelor vii, firma BUSTI a conceput o<br />
remorcå prevåzutå cu dispozitive de divizare (fig. 10) ce îi permit<br />
separarea unor varietå¡i mari de animale, construc¡ia fiind din<br />
aluminiu ¿i o¡el inoxidabil pentru a rezista la contactul cu agen¡ii<br />
corozivi. Capacitatea sa este de 3.000 kg.<br />
Remorci forestiere<br />
Fig. 13 - Remorca CHIRONNA tip elevator<br />
(http://www.chironnaofficine.it/pdf/<br />
vendemmia.pdf)<br />
Firma BERNABEI realizeazå remorci forestiere în 4 serii:<br />
monoaxe (10 modele), cu douå axe în tandem (11 modele), cu 2<br />
axe port trunchi (2 modele), 3 axe (1 model) ¿i capacitatea de<br />
5 – 20 m 3 .<br />
Remorcå specializatå monoaxå, tip platformå, pentru transportul<br />
ma¿inilor pe ¿enile ¿i al balo¡ilor (fig. 14, 15), cu posibilitatea de<br />
înclinare a platformei cu un cilindru cu dublå ac¡iune pentru încårcarea<br />
u¿oarå pe platformå de la sol, realizatå în 6 modele cu<br />
capacitå¡i de 4 – 20 m 3 .<br />
Fig. 10 - Remorca BUSTI pentru transportul suinelor<br />
(http://www.busti.it/tipologia/speciali-trasporto-suini)<br />
Remorca pentru transport animale PALMSE PT 4430 - 4650 –<br />
4800 (fig. 11) cu capacitate maximå de încårcare 2500 - 7000 kg,<br />
cu una ¿i douå axe, obloane laterale deta¿abile, pere¡i despår¡itori<br />
în interior în func¡ie de lungime si u¿å suplimentarå în partea din<br />
fa¡å pentru o încårcare mai u¿oarå.<br />
Fig. 14 - Remorca BERNABEI forestierå tip: TR40G / B220G<br />
(http://www.bernabeisilvio.com/it/prodotti/rimorchi-forestali/monoassi.html;<br />
http://www.bernabeisilvio.com/it/prodotti/rimorchi-forestali/tandem_1.html)<br />
Fig. 15 - Remorca BERNABEI forestierå tip: TL14G / D402G<br />
(http://www.bernabeisilvio.com/it/prodotti/rimorchi-forestali/porta-tronchi-assi.html;<br />
http://www.bernabeisilvio.com/it/prodotti/rimorchi-forestali/vasca-forestale-3-assi.html)<br />
Fig.11 - Remorca pentru transport animale PALMSE PT 4800<br />
(http://www.palmsetrailer.eu/en/product/pt-4800)<br />
14 technomarket – septembrie - octombrie 2014<br />
Remorci cu douå axe tandem, tip forestier produse în 2 modele<br />
de firma GRAZIOLI, cu posibilitatea de basculare pe spate, cu sau<br />
fårå macara (fig. 16), utilizate pentru transportul ¿i încårcarea /<br />
descårcarea produselor forestiere, având capacitå¡i de transport de
echipamente de transport si manipulare<br />
12.000 / 14.000 kg, respectiv remorci tip RMN, produse în 5<br />
modele, cu basculare pe spate, utilizate pentru transportul ¿i încårcarea/descårcarea<br />
materialelor solide ¿i ambalajelor/cutiilor în<br />
cadrul fermelor agricole, având capacitå¡i de transport cuprinse între<br />
2.500 – 6.500 kg.<br />
Fig. 16- Remorcå GRAZIOLI cu douå axe, tip FORESTAL / cu o axå, tip RMN<br />
(http://www.gp1.ro/subz/grazioli/prospecte/grazioliremac_rim_spand.pdf)<br />
Remorci pentru transport alimentar<br />
Remoci cu melc pentru autodescårcare: este o remorcå utilizatå<br />
pentru transportul materialelor lichide ¿i semi-lichide, utilizate în consumul<br />
alimentar, realizatå în 2 modele, cu capacitatea de transport:<br />
3.500 / 4.500 kg dar ¿i remorci cu elevator de ridicare a benei ¿i<br />
spate înclinat rabatabil utilizate pentru transportul materialelor<br />
lichide ¿i semi-lichide, utilizate în consumul alimentar, realizatå în 5<br />
modele, cu capacitatea de transport de 1.500 / 5.600 kg.<br />
Fig. 17- Remorca GNAGNARELLA, cu benå etan¿å ¿i melc pentru autodescårcare<br />
(FG 35VFC) / elevator de ridicare a benei ¿i spate înclinat rabatabil (FG 15DFP)<br />
(Prospect remorci, firma Gnagnarella)<br />
Remorcile cu elevator de ridicare a benei ¿i melc pentru auto -<br />
descårcare sunt utilizate pentru transportul materialelor lichide ¿i<br />
semilichide, utilizate în consumul alimentar, realizatå în 2 modele,<br />
cu capacitatea de transport: 3.500 / 4.500 kg.<br />
Fig. 18 - Remorca GNAGNARELLA, cu benå etan¿å, elevator de ridicare a benei ¿i<br />
melc pentru autodescårcare, FG 45VFC<br />
(Prospect remorci, firma Gnagnarella)<br />
Având în vedere multitudinea de solu¡ii constructive existente<br />
pe pia¡å, utilizatorul final are la dispozi¡ie o gamå largå de produse<br />
de unde poate alege conform nevoilor ¿i cerin¡elor specifice domeniul<br />
såu de activitate.<br />
www.technomarket.ro<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 15
echipamente pentru irigat, stropit, erbicidat<br />
ECHIPAMENTE TEHNICE DESTINATE<br />
APLICÅRII TRATAMENTELOR FITOSANITARE<br />
ÎN PLANTAºIILE POMICOLE<br />
Manea Drago¿, Marin Eugen, Gheorghe Gabriel<br />
INMA Bucure¿ti<br />
Romanian climate and soil offers favorable conditions for orchards, widespread depending on their biological requirements, throughout<br />
the country in the field to an altitude of 800-1000 m. Achieve high yields of fruit quality in terms of high efficiency can only be<br />
achieved from the application of appropriate phytosanitary treatments with high performance technical equipments.<br />
În domeniul aplicårii tratamentelor fito-sanitare în planta¡iile<br />
pomicole existå o diversitate de echipamente ¿i ma¿ini de stropit,<br />
având diferite forme constructive care så permitå realizarea unei<br />
uniformitå¡i ¿i opera¡ii cât mai de calitate a stropirii.<br />
În func¡ie de tipul sistemului de distribu¡ie a aerului, ma¿inile<br />
de stropit în planta¡iile pomicole se împart în urmåtoarele categorii:<br />
• cu ventilator axial (fig. 1, a);<br />
• cu ventilator axial cu deflector (fig. 1, b);<br />
• cu ventilator radial (fig. 1, c);<br />
• cu ventilator radial cu deflector (fig. 1, d);<br />
• cu ventilator cu debit de aer încruci¿at (fig. 1, e);<br />
• de tip tunel (fig. 1, f);<br />
Ma¿inile de stropit din gama ATOM (fig. 2) realizate de firma<br />
LIVSOR sunt destinate tratamentelor fitosanitare a culturilor de vi¡å<br />
de vie sau în planta¡iile de pomi fructiferi ¿i pepiniere. Aceste utilaje<br />
se fabricå în douå variante: cu atomizori pe bare reglabile sau cu<br />
ventilator axial.<br />
a<br />
b<br />
c<br />
d<br />
Fig. 2 - Ma¿ini de stropit din gama ATOM (Prospect firma LIVSOR)<br />
Bazinele utilizate sunt confec¡ionate din polietilenå, fiind importate<br />
din Slovenia. Acestea au încorporate rezervoare ecologice de<br />
apå cu capacitatea de 80-120 l pentru spålarea mâinilor, spålare<br />
interioarå ¿i exterioarå a resturilor de solu¡ie. Componentele<br />
hidraulice sunt importate din Italia, fiind de ultimå genera¡ie, cu performan¡e<br />
excelente. Cadrele sunt structuri metalice fabricate în<br />
România, au o rezisten¡å måritå ¿i sunt protejate contra coroziunii.<br />
Ventilatoarele sunt cu pale din plastic, antrenate de un multiplicator<br />
ce asigurå o plajå largå a debitului de aer.<br />
Ma¿inile de stropit din gama TURBO (fig. 3) pentru pomi ¿i vie<br />
realizate de firma MERT- SAN pulverizeazå lichidul de la duzele din<br />
jurul ventilatorului sub formå de picåturi mici transportate de aer<br />
sub presiune mare. Aceste ma¿ini de pulverizat sunt eficiente pentru<br />
stropirea pomilor de 15 m înål¡ime, livezilor, viilor ¿i suprafe¡elor<br />
agricole de bumbac, tutun ¿i hamei. Pot fi stropite în acela¿i timp<br />
douå rânduri de pomi. Activatå de priza de putere a tractorului ¿i<br />
de racordul arborelui cardanic, pompa pulverizatorului dirijeazå<br />
lichidul spre duzele ajustabile din jurul ventilatorului.<br />
e<br />
f<br />
Fig. 1 - Categorii de ma¿ini de stropit în planta¡ii pomicole<br />
Fig. 3 - Ma¿inile de stropit din gama TURBO [http://mert-san.ro/]<br />
16 technomarket – septembrie - octombrie 2014
echipamente pentru irigat, stropit, erbicidat<br />
Duzele din jurul ventilatorului au douå ie¿iri, una fiind fixå iar<br />
cealaltå ajustatå. Schimbarea direc¡iei de pulverizare dreapta -<br />
stânga este posibilå cu ajutorul sistemului de reglare de la distan¡å,<br />
iar schimbarea presiunii se face cu ajutorul regulatorului de presiune.<br />
Existå modele de rezervoare de 400 l ¿i 600 l montate în<br />
cele trei puncte de prindere ale bra¡elor hidraulice ale tractorului.<br />
Modelele 1200, 1600 ¿i 2000 litri sunt montate pe tractor.<br />
Toate modelele sunt echipate cu pompe hidraulice cu diafragmå<br />
cu presiune mare ¿i cu rezervoare din fibrå de sticlå sau polietilenå.Toate<br />
pår¡ile care intrå în contact cu substan¡e chimice sunt<br />
fabricate din cupru, plastic sau material inoxidabil ce rezistå la<br />
coroziune. Modelul Piton al atomizoarelor cu presiune medie sunt<br />
potrivite pentru stropirea viilor, grådinilor ¿i pomilor cu înål¡ime<br />
medie. Rezervoarele acestor modele (spålare chimicå sau manualå)<br />
sunt fabricate din polietilenå.<br />
Firma JACTO (fig. 4) a realizat ma¿ina de stropit în planta¡ii pomicole<br />
Arbus 4000, al cårui sistem de ventila¡ie a dat rezultate foarte<br />
bune la penetrarea coroanei ¿i la acoperirea cu substan¡å. Acest<br />
lucru se datoreazå construc¡iei sistemului de distribu¡ie a aerului,<br />
cu deflector unidirec¡ional, al cårui unghi de stropire poate fi reglat<br />
în intervalul +50°...-10°.<br />
acela¿i timp uniformitatea distribu¡iei aerului la impactul cu coroana<br />
pomului. Deflectorul DUO-T se utilizeazå în livezile de mår ¿i pår,<br />
iar defelectorul DUO-V în planta¡iile cu înål¡imi mici, cum sunt cele<br />
de mure zmeurå, vie etc.<br />
Ma¿ina de stropit ATOM 1000P (fig. 6) realizatå de firma<br />
TEHNOVAFORIT este destinatå administrårii insecto-fungicidelor ¿i<br />
îngrå¿åmintelor lichide în vii ¿i livezi.<br />
Fig. 6 - Ma¿ina de stropit ATOM 1000P<br />
[http://tehnofavorit.ro/]<br />
Ma¿inile de stropit ATOM 300P ¿i ATOM 500P (fig. 7, 8) sunt<br />
destinate administrårii, insecto-fungicidelor ¿i îngrå¿åmintelor<br />
lichide în vii ¿i livezi.<br />
Fig. 7. Ma¿ina de stropit<br />
ATOM 300P [http://tehnofavorit.ro/]<br />
Fig. 8. Ma¿ina de stropit ATOM 500P<br />
[http://tehnofavorit.ro/]<br />
Fig. 4 - Ma¿ina de stropit Arbus 4000<br />
[http://www.jacto.com/sprayers/]<br />
Ma¿ina de stropit ZATURN 2000 (fig. 5) realizatå de firma HARDI<br />
este destinatå aplicårii tratamentelor fitosanitare în toate tipurile<br />
de planta¡ii pomicole, indiferent de dimensiunea plantelor. Tura¡ia<br />
ventilatorului ma¿inii de stropit poate fi reglatå cu ajutorul unei cutii<br />
de viteze cu 2 trepte, iar unghiul palelor poate fi modificat, în func¡ie<br />
de volumul de aer necesar. În plus, ventilatorul este echipat cu un<br />
ambreiaj centrifugal, care asigurå o pornire / oprire linå, fårå ¿ocuri<br />
a acestuia, pentru a evita deteriorarea transmisiei atunci când<br />
tura¡ia prizei de putere nu poate fi men¡inutå constantå, în condi¡ii<br />
dificile de lucru.<br />
Ma¿inile produse de Tehnofavorit sunt proiectate ¿i executate<br />
la parametrii impu¿i de normele europene, asigurând evitarea contaminårii<br />
cu pesticide a solului ¿i a apelor freatice. Prin folosirea<br />
duzelor Lechler (Germania) se asigurå o calitate deosebitå a tratamentelor<br />
foliare ¿i o scådere a cantitå¡ii de substan¡e folosite la<br />
hectar.<br />
Echipamentul pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare în<br />
planta¡ii pomicole, ETP- 5 (fig. 9) realizat de INMA Bucure¿ti este<br />
destinat så efectueze tratamente fitosanitare sub formå de emulsii,<br />
suspensii ¿i solu¡ii. Deasemenea poate fi folosit ¿i la erbicidare<br />
între rândurile de pomi fiind echipat ¿i cu o rampå de stropit cu o<br />
lå¡ime de lucru de 4 (5) m.<br />
b. cu deflector DUO-T a. echipamentul standard c. cu deflector DUO-V<br />
Fig. 5 - Ma¿ina de stropit ZATURN 2000<br />
[http://www.hardi-international.com/global/]<br />
Solu¡ia constructivå adoptatå de firma HARDI pentru kit-ul de<br />
distribu¡ie a aerului, este idealå pentru aplicarea tratamentelor<br />
fitosanitare în livezi cu distan¡a micå între rânduri. Kit-ul de aer<br />
AG820/920 este realizat din polietilenå, material rezistent la<br />
impact ¿i are un design aerodinamic pentru a minimiza deriva ¿i<br />
turbulen¡a.<br />
Cele douå tipuri de deflectoare reglabile, DUO-T ¿i DUO-V<br />
minimizeazå pierderile de substan¡å prin derivå, asigurând în<br />
Fig. 9 - Echipamentul pentru aplicarea tratamentelor<br />
fitosanitare la pomi ETP- 5<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 17
echipamente pentru irigat, stropit, erbicidat<br />
Echipamentul tehnic pentru tratamente fitosanitare în planta¡ii<br />
pomicole cu substan¡e fitofarmaceutice nepoluante provenite din<br />
biomaså MTP-3 (fig. 10) realizat de INMA Bucure¿ti are în componen¡å:<br />
un cadru, un rezervor de solu¡ie, un ventilator, un rezervor<br />
de apå curatå pentru depoluare primarå, o instala¡ie de lichid ¿i o<br />
transmisie cardanicå.<br />
2<br />
6<br />
3<br />
5<br />
4<br />
1<br />
a. vedere din fa¡å<br />
Fig. 11 - Modelul experimental de echipament tehnic<br />
pentru aplicarea cu substan¡e ecologice ¿i precizie ridicatå<br />
a tratamentelor fitosanitare – MSL<br />
Modelul experimental de echipament tehnic pentru aplicarea cu<br />
substan¡e ecologice ¿i precizie ridicatå a tratamentelor fitosanitare<br />
în planta¡iile pomicole – MSL - are în componen¡å urmåtoarele subansambluri<br />
principale:<br />
• cadrul cu sistem de rulare (1);<br />
• dispozitivul de pulverizare (2);<br />
• instala¡ia de lichid (3);<br />
• transmisia cardanicå (4);<br />
• sistemul de detectare a prezen¡ei / absen¡ei coroanei<br />
pomului (5);<br />
• sistemul automat de comandå a dispozitivului de<br />
pulverizare (6).<br />
CONCLUZII<br />
Fig. 10 - Echipament tehnic pentru tratamente fitosanitare în planta¡ii pomicole cu<br />
substan¡e fitofarmaceutice nepoluante provenite din biomaså<br />
Echipamentul de stropit în livezi MSL realizat de INMA Bucure¿ti<br />
(fig. 11) este destinat så efectueze tratamente fitosanitare în toate<br />
tipurile de planta¡ii pomicole cu panta terenului accesibilå tractoarelor<br />
pe ro¡i în agregat cu ma¿inile tractate, prin aplicarea cu<br />
precizie ridicatå a substan¡elor nepoluante sub formå de extracte,<br />
infuzii sau ceaiuri, decocturi, plåmådeli, emulsii ¿i suspensii în<br />
vederea combaterii agen¡ilor patogeni ¿i dåunåtorilor. Modelul<br />
experimental este de tipul tractat ¿i lucreazå în agregat cu tractoare<br />
de 45 CP. Ac¡ionarea pompei de lichid ¿i a ventilatorului se<br />
realizeazå de la arborele prizei de putere al tractorului.<br />
18 technomarket – septembrie - octombrie 2014<br />
b. vedere<br />
din spate<br />
Firmele constructoare de echipamente tehnice pentru<br />
tratamente fitosanitare în planta¡iile pomicole fac eforturi deosebite<br />
pentru:<br />
• perfec¡ionarea constructiv func¡ionalå;<br />
• cre¿terea performan¡elor tehnice ¿i a calitå¡ii lucrårilor<br />
efectuate;<br />
• asigurarea unei protec¡ii sporite a mediului ¿i sånåtå¡ii<br />
utilizatorului;<br />
• evitarea accidentelor ¿i reducerea efortului operatorului<br />
pentru o exploatare optimå.<br />
• cre¿terea fiabilitå¡ii produselor;<br />
• reducerea masei, a costurilor de achizi¡ie, între¡inere ¿i<br />
exploatare.
silozuri, celule de depozitare<br />
INSTALAºII PENTRU DECONTAMINARE CU RADIAºIE<br />
NEIONIZANTÅ ULTRAVIOLETÅ UV-C, UTILIZATE ÎN<br />
DIFERITE DOMENII INDUSTRIALE<br />
Dr. Ing. Cristian SORICA, Prof. Dr. Ing. Ion PIRNA, Drd. Ing. Mihai MATACHE,<br />
Drd. Ing. Dan CUJBESCU, Dr. Ing. Eugen MARIN, Ing. Ion GRIGORE<br />
INMA Bucure¿ti<br />
Food products in generally and fruits and vegetables consumed in fresh-state especially, can be carriers of some optional pathogenic<br />
microorganisms: bacteria, yeasts, molds which can cause either loss of products in the storage process or food-borne diseases<br />
with direct effects on consumer human health. The paper presents a few installations for decontamination with non-ionizing ultraviolet<br />
radiation UV-C, used in various domains such as food industry, packaging industry and medicine.<br />
Pe suprafe¡ele exterioare ale produselor alimentare, în general<br />
¿i în cazul produselor horticole destinate consumului în stare<br />
proaspåtå în special, pot exista microorganisme facultativ patogene:<br />
bacterii, drojdii, mucegaiuri care pot provoca fie pierderi de<br />
produse în procesul de påstrare, fie îmbolnåviri sau toxinfec¡ii alimentare<br />
cu efecte directe asupra sånåtå¡ii consumatorului uman.<br />
Pierderile de produse horticole, datorate procesului de descompunere<br />
postrecoltare, se situeazå la nivelul a 10-50 % în func¡ie de<br />
gradul de dezvoltare al zonei respective ¿i facilitå¡ile de påstrare<br />
temporarå. De o importan¡å deosebitå în vederea ob¡inerii unei durate<br />
acceptabile cât mai mari de påstrare în stare refrigeratå a produselor<br />
este asigurarea atât la începutul cât ¿i pe parcursul<br />
refrigerårii a unei încårcåturi microbiologice cât mai mici. Acest lucru<br />
necesitå reducerea la maximum a posibilitå¡ilor de contaminare<br />
microbiologicå a produselor în toate etapele premergåtoare aplicårii<br />
refrigerårii propriu-zise cât ¿i în timpul acestui proces. În cadrul<br />
metodelor de conservare moderne, un poten¡ial deosebit îl are utilizarea<br />
radia¡iei neionizante ultraviolete UV-C. Lungimea de undå<br />
cuprinså între 200 ¿i 280 nm, care este consideratå letala pentru<br />
majoritatea tipurilor de microorganisme, afecteazå replicarea ADNului<br />
microorganismelor patogene. Radia¡ia ultravioletå UV-C este<br />
deja utilizatå cu succes în diverse domenii precum medicina (decontaminarea<br />
aerului ¿i a instrumentarului medical), ecologie (epurarea<br />
apelor uzate), industria ambalajelor (decontaminarea<br />
ambalajelor pentru diverse produse alimentare) etc.<br />
Pe plan mondial existå preocupåri în domeniul utilizårii acestui<br />
procedeu pentru decontaminarea suprafe¡elor exterioare ale produselor<br />
alimentare. Firme precum Lumalier Corporation (USA), DDK<br />
Scientific Corporation (SUA), Trojan UV (Canada), UV Technology<br />
(UK), LIT Ultraviolet Technology (Rusia), GLA (Olanda), MIDAS<br />
Electronics (Romania) etc., produc echipamente pentru deconta -<br />
minarea aerului, apei, suprafe¡elor ¿i produselor.<br />
Firma UV Technology (UK) a perfec¡ionat o tehnologie de dezinfectare<br />
a produselor alimentare, bazatå pe utilizarea UV-C.<br />
Realizarea ¿i comercializarea tunelurilor de decontaminare UV-C (fig.<br />
1) a permis unei game largi de producåtori de produse alimentare,<br />
de la cei din industria de panifica¡ie, la procesatorii de fructe så<br />
beneficieze de avantajele oferite de aceste echipamente:<br />
• extinderea duratei de via¡å a produselor;<br />
• reducerea pierderilor cauzate de alterarea produselor;<br />
• îmbunåtå¡irea calitå¡ii produselor ¿i reducerea riscului de contaminare<br />
încruci¿atå;<br />
• påstrarea însu¿irilor organoleptice ale produselor pentru mai<br />
mult timp;<br />
• diminuarea utilizårii produselor chimice, a tratamentelor<br />
termice, a aditivilor ¿i conservan¡ilor.<br />
a<br />
c<br />
Fig. 1 - Echipamente tehnice pentru decontaminare cu UV-C produse de firma UV<br />
Technology (UK)<br />
a, b - tunel pentru decontaminarea produselor alimentare, c, d - dispozitive pentru<br />
decontaminarea aerului<br />
Fig. 2 - Instalatii pentru decontaminarea produselor si ambalajelor<br />
d<br />
b<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 19
silozuri, celule de depozitare<br />
Firma DDK Scientific Corporation (SUA) a realizat o gamå diversificatå<br />
de echipamente pentru sterilizarea sucurilor de fructe<br />
naturale ¿i pentru tratarea pâinii. În figura 3 sunt prezentate diferite<br />
tipuri constructive de astfel de echipamente.<br />
Firma MIDAS Electronic (România) produce ¿i comercializeazå<br />
echipamente pentru dezinfec¡ia aerului, apei, ambalajelor ¿i produselor<br />
alimentare (fig. 7).<br />
a<br />
b<br />
c<br />
d<br />
Fig. 3 - Echipamente pentru sterilizare realizate de firma DDK Scientific Corporation<br />
Firma LIT Ultraviolet Technology (Rusia) produce echipamente<br />
pentru dezinfec¡ia apei, aerului ¿i suprafe¡elor (fig. 4 ¿i fig. 5).<br />
Fig. 4 - Instala¡ii pentru decontaminarea apei<br />
a<br />
Fig. 7 - Echipamente tehnice pentru decontaminare cu UV-C produse de firma<br />
MIDAS Electronic (România)<br />
a - echipament pentru dezinfec¡ia aerului, b, c, d - echipamente pentru dezinfec¡ia<br />
ambalajelor ¿i produselor<br />
Instala¡ia de decontaminare a suprafe¡elor exterioare ale produselor<br />
horticole IDPH, realizatå în cadrul INMA Bucure¿ti, se utilizeazå<br />
în cadrul tehnologiei de condi¡ionare a produselor horticole<br />
destinate consumului în stare proaspatå ¿i are drept scop decon -<br />
taminarea suprafe¡elor exterioare ale produselor horticole ca opera -<br />
¡ie premergåtoare depozitårii temporare propriu-zise. Instala¡ia de<br />
decontaminare a suprafe¡elor exterioare ale produselor horticole<br />
beneficiazå de aportul unor solu¡ii tehnice care permit modificarea<br />
continuå a pozi¡iei suprafe¡elor expuse la sursa de radia¡ie, asigu -<br />
rând o distribu¡ie omogenå a radia¡iei germicide UV-C pe suprafa¡a<br />
exterioarå a produselor. În vederea optimizårii procesului de lucru,<br />
s-au implementat solu¡ii tehnice bazate pe direc¡ionarea<br />
preferen¡ialå a drumului optic al radia¡iei luminoase, care permite<br />
ob¡inerea unui flux concentrat de radia¡ie UV-C asupra planului de<br />
dispunere a produselor în timpul procesului de decontaminare.<br />
b<br />
Fig. 5 Instala¡ii pentru decontaminare cu UV<br />
a - instala¡ii pentru decontaminare aer; b - dispozitiv pentru decontaminarea<br />
produselor pe banda transportoare<br />
Firma Lumalier Corporation (USA) produce o gama variatå de<br />
echipamente pentru dezinfec¡ie cu UV (fig. 6) având aplicabilitate<br />
atât în domeniul reziden¡ial cât ¿i industrial. De asemenea, firma<br />
produce echipamente portabile pentru dezinfec¡ie cu UV a aerului<br />
din incinta laboratoarelor medicale, sålilor de opera¡ii etc.<br />
Fig. 8 - Instala¡ie de decontaminare a suprafe¡elor exterioare ale<br />
produselor horticole, IDPH<br />
(Sursa: INMA Bucure¿ti, proiect PN 09 – 15.03.05 / 2014)<br />
Fig. 6 - Echipamente de dezinfec¡ie aer pentru diferite domenii<br />
În vederea aplicårii diferen¡iate a dozelor de radia¡ie UV-C în<br />
func¡ie de produsul supus decontaminårii, instala¡ia permite schimbarea<br />
regimului de lucru al benzii transportoare, ob¡inându-se viteze<br />
de deplasare variate ¿i implicit timpi diferi¡i de expunere la radia¡ie.<br />
Instala¡ia de decontaminare (fig. 8) are în componen¡å urmåtoarele<br />
subansambluri principale: cadru (1), sistem de transport (2), carcasa<br />
superioarå (3), carcasa inferioarå (4), modul UV-C (5), masa<br />
de colectare (6), cuva de alimentare (7) ¿i motoreductor (8).<br />
20 technomarket – septembrie - octombrie 2014
silozuri, celule de depozitare<br />
Principalele caracteristici tehnice ale instala¡iei de deconta -<br />
minare sunt:<br />
Lå¡ime de lucru<br />
600 mm<br />
Lungime transportor<br />
aprox. 1500 mm<br />
Lungimea de undå a radia¡iei emise<br />
253,7 nm (UV-C)<br />
Putere låmpi UV-C<br />
55 W/buc.<br />
Fig. 10 - Modul decontaminare aer<br />
Numår låmpi UV-C<br />
5 buc.<br />
Instala¡ia automatizatå pentru depozitarea temporarå a produselor<br />
horticole IDT, este utilizatå în cadrul tehnologiei de<br />
condi¡ionare a produselor horticole destinate consumului în stare<br />
proaspatå ¿i are drept scop påstrarea produselor horticole în<br />
condi¡ii optime de umiditate ¿i temperaturå. Aceasta permite selec -<br />
tarea ¿i men¡inerea unui microclimat aseptic, optim pentru påstrarea<br />
acestor produse. Incinta de påstrare este modulatå, având<br />
structura de rezisten¡å realizatå din cadre metalice ¿i pere¡ii din<br />
panouri termoizolante de tip “sandwich”. În vederea sporirii eficien¡ei<br />
procesului de lucru, s-au implementat solu¡ii tehnice care<br />
permit ob¡inerea unui flux optim de radiatie UV-C asupra curentului<br />
de aer în timpul procesului de decontaminare. De asemenea, pentru<br />
a spori gradul de decontaminare a atmosferei, s-au implementat<br />
solu¡ii tehnice privind utilizarea unor elemente filtrante de înaltå eficien¡å.<br />
În vederea påstrårii temporare a diferitelor specii de produse<br />
horticole, instala¡ia permite schimbarea parametrilor de lucru ai<br />
agregatului frigorific ¿i umidificatorului din dotare, ob¡inându-se<br />
regimuri de temperaturå ¿i umiditate relativå recomandate pentru<br />
fiecare specie consideratå. Instala¡ia pentru påstrarea temporarå<br />
a produselor horticole (fig. 4) are în componen¡å urmåtoarele subansambluri<br />
principale: camera de depozitare (1), agregat frigorific<br />
(2), umidificator (3) ¿i modul decontaminare aer (4).<br />
Modulul pentru decontaminarea aerului (fig. 10) este un echipament<br />
tehnic care asigurå filtrarea grosierå ¿i finå a aerului, urmatå<br />
de decontaminarea acestuia utilizând generatoare de radia¡ie<br />
neionizantå ultravioletå UV-C. Are o structurå modularå, permi¡ând<br />
interven¡ia independentå pentru înlocuirea elementelor consumabile<br />
sau remedierea unor situa¡ii neprevåzute întâlnite în exploatare.<br />
Modulul UV-C este format din cinci subansambluri componente:<br />
compartiment aspira¡ie ¿i filtrare grosierå (a), compartiment decontaminare<br />
cu UV-C (b), compartiment filtrare finå (c), compartiment<br />
ventilator (d) ¿i compartiment evacuare aer decontaminat (e).<br />
Principalele caracteristici tehnice ale instala¡iei pentru<br />
depozitare sunt:<br />
Volum camerå de påstrare 26 m 3<br />
Temperatura de påstrare<br />
-2 0 +8 0 C<br />
Numår de recirculåri ale aerului (pe orå) aprox. 12<br />
Durata medie de utilizare lampå UV-C<br />
8000 ore<br />
Putere låmpi UV-C<br />
55 W/buc.<br />
Numår lampi UV-C<br />
12 buc.<br />
Concluzii<br />
• Radia¡ia neionizantå ultravioletå UV-C este utilizatå pentru<br />
reducerea popula¡iilor microbiene din produsele alimentare, ca<br />
alternativå la decontaminarea chimicå ¿i a fost aprobatå pentru<br />
folosirea ca dezinfectant în tratarea suprafe¡elor exterioare ale<br />
produselor (US-FDA, 2002);<br />
Fig. 9 - Instala¡ie automatizatå pentru depozitarea temporarå a produselor horticole<br />
(Sursa: INMA Bucure¿ti, proiect PN 09 – 15.03.05 / 2014)<br />
• Ca ¿i tratament postrecoltare al produselor horticole,<br />
utilizarea radia¡iei ultraviolete UV-C s-a dovedit beneficå în dimi -<br />
nuarea ratei de respira¡ie, controlul deprecierii produselor ¿i în<br />
întârzierea proceselor de maturare ¿i coacere la diferite fructe ¿i<br />
legume, întregi sau mårun¡ite.<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 21
echipamente de fertilizat<br />
FERTILIZAREA VIILOR ªI LIVEZILOR CU<br />
ÎNGRŪÅMINTE ORGANICE SOLIDE<br />
Drd. ing. Vasilica ªTEFAN, dr. ing. Lucre¡ia Popa,<br />
dr. ing. Radu CIUPERCÅ, drd. ing. Albert PETCU<br />
INMA Bucure¿ti<br />
To support vines and fruit production is necessary to provide optimal nutritional material that provides high quality fruit. Fertilization<br />
operation is necessary because these crops are situated on slopes, the terraces or on sandy soils where soil fertilization is lower.<br />
Humus is the decomposed organic matter from the soil that provide nutrients for plants and he is a protective factor against disease<br />
due to the presence of substances called fitoalexine, plant substances that have a similar role of antibodies. Not all soils contain the<br />
same amount of humus; there are soils very poor in humus, they recognize as their yellow - gray color, with a humus content of 2 %<br />
and rich soils with black color containing over 7 % of humus. This percentage is not fixed, it varies from year to year depending on<br />
how the farmer cultivates and cares his orchard.<br />
Culturile de vi¡å de vie ¿i culturile pomicole reprezintå o monoculturå<br />
îndelungatå; ele råmân pe acela¿i loc o perioadå de peste<br />
30 de ani, timp în care are loc o degradare treptatå a solului ¿i o<br />
såråcire în materie organicå ¿i în elemente nutritive. Aplicarea<br />
îngrå¿åmintelor organice naturale a cåpåtat în ultima vreme o pondere<br />
importantå deoarece asigurå sustenabilitatea agriculturii,<br />
cre¿terea securitå¡ii ¿i siguran¡ei alimentare care au ca rezultat<br />
direct cre¿terea cantitativå dar mai ales eco-calitativå a produc¡iei<br />
viticole ¿i pomicole.<br />
Îngrå¿åmintele organice solide sunt în general gunoi de grajd<br />
simplu sau amestecat cu resturi vegetale din agriculturå ¿i compost<br />
cu un con¡inut ridicat de azot, fosfor, potasiu, micro ¿i macroelemente.<br />
Pentru a valorifica la maxim toate produsele secundare din viticulturå<br />
¿i pomiculturå, se realizeazå composturi din tescovinå,<br />
coarde ¿i muguri de vi¡å de vie , crengi, rumegu¿, scoar¡å de copac,<br />
resturi din fructe ¿i sâmburi, drojdii etc.<br />
Alåturi de fertilizarea organicå a solului se recomandå opera¡ia<br />
de mulcire care este bine cunoscutå ¿i utilizatå pentru rezultatele<br />
spectaculoase în culturile pomicole ¿i viticole. Aceasta, prin defini¡ie<br />
constå în acoperirea suprafe¡ei solului cu un strat de material (stuf,<br />
paie de rapi¡å sau scoar¡å måcinatå) în scopul men¡inerii în interiorul<br />
acestuia a unui regim termic relativ constant. Datoritå capa -<br />
citå¡ii sale protectoare aceasta constituie o barierå în calea<br />
schimbului de gaze la nivelul solului, astfel încât provoacå<br />
distrugerea buruienilor prin înåbu¿ire.<br />
Specificare<br />
Masa uscatå<br />
[t/ha]<br />
Substan¡e nutritive în masa uscatå<br />
[kg/ha]<br />
N P2O5 K2O<br />
Din datele prezentate rezultå cå administrarea acestor resturi<br />
vegetale, aplicate în cultura de vi¡å de vie sau în livezi, echivaleazå<br />
cu aplicarea unei doze de 10 t/ha gunoi de grajd.<br />
În planta¡iile de pomi fructiferi odatå la 2-3 ani se va administra<br />
o cantitate de 20-30 t/ha gunoi de grajd. Se recomandå ca aplicarea<br />
acestor îngrå¿åminte så se realizeze numai pe rândurile de pomi, în<br />
benzi a cåror lå¡ime cre¿te progresiv cu vârsta pomilor. În planta¡iile<br />
pe rod se vor administra 30-40 t/ha gunoi de grajd odatå la 3-4 ani,<br />
iar anual 100-150 kg N, 60-100 kg P 2 O 5 si 60-80 kg K 2 O la hectar,<br />
func¡ie de fertilitatea solului, încårcåtura de rod, vârsta pomilor.<br />
Varia¡ia consumului de humus din sol, aratå cå eficien¡a<br />
îngrå¿åmintelor organice se manifestå mai evident în anii doi ¿i trei,<br />
î<strong>nr</strong>egistrând o scådere bruscå în anul patru de la încorporare. Ca<br />
urmare se considerå cå efectul fertilizårii organice cu 30t/ha<br />
dureazå timp de patru ani dupå care este necesar ca opera¡ia så<br />
fie repetatå.<br />
Gunoiul de grajd, fosforul, potasiul ¿i 1/3 din azot se vor aplica<br />
toamna ¿i se încorporeazå odatå cu aråtura.<br />
Specia<br />
Mår<br />
Pår<br />
Prun<br />
Sistem de culturå<br />
Pe rând<br />
Distan¡a [m]<br />
Între rânduri<br />
Intensiv 1,5-2,5 3,5-4<br />
Superintensiv 1-1,5 3,5-4<br />
Intensiv 2-3 3,5-4<br />
Clasic 2,5-4 3,5-5<br />
Semiintensiv 3,5-4 4-4,5<br />
Clasic 5 5,6<br />
Lemn 1,2-1,6 8,5-11,5 2,6-3,4 7,7-10,3<br />
Tescovinå 0,8-1 18-22 5-7 26-30<br />
Vârfuri de låstari 1,8-2,8 20-40 3-8 10-20<br />
Cire¿<br />
Vi¿in<br />
Intensiv / semiintensiv 3-4 5<br />
Clasic 4-5 5-6<br />
Intensiv 2 3,5-4<br />
Clasic 3,5 5<br />
TOTAL<br />
lemn + tescovinå +<br />
vârfuri de låstari<br />
3,8-5,4 48-73 11-19 44-60<br />
Cais<br />
Intensiv 2,5 4,5<br />
Clasic 4 4,5<br />
Gunoi de grajd<br />
10 t/ha<br />
1,7-1,8 50 25 60<br />
Piersic<br />
Intensiv 1,5-2 4,5<br />
Clasic 3-4 4,5<br />
Tabelul 1 - Masa organicå ¿i substan¡ele nutritive ale resturilor din cultura vi¡ei de<br />
vie, comparativ cu cele ale gunoiului de grajd (dupå W. Hillebred ,1995)<br />
22 technomarket – septembrie - octombrie 2014<br />
Tabelul 2 - Caracteristici ale planta¡iilor pomicole
echipamente de fertilizat<br />
A doua treime de azot se aplicå primåvara devreme, pe solul<br />
dezghe¡at ¿i umed, iar ultima dupå legarea fructelor. În anii în care<br />
se administreazå gunoi de grajd, dozele de îngrå¿åminte minerale<br />
se reduc la jumåtate.<br />
În general, elementele nutritive sunt furnizate pomilor prin intermediul<br />
solului, prin diferite moduri: prin aplicare generalizatå sau localizatå,<br />
la suprafa¡å sau încorporate. Alegerea între un mod sau altul<br />
poate depinde de modelele de între¡inere a solului, metoda de irigare.<br />
Aplicarea îngrasamintelor se mai poate realiza la nivelul pår¡ilor<br />
aeriene (fertilizarea foliarå) precum ¿i prin iriga¡ia fertilizantå. În<br />
alegerea utilajului pentru efectuarea fertilizårii în planta¡iile pomicole,<br />
trebuie så se ¡inå cont de distan¡ele pe rând ¿i între rândurile<br />
de pomi. Aceste distan¡e sunt eviden¡iate în tabelul 2.<br />
În planta¡iile de vi¡å de vie, în condi¡iile climatice specifice ¡årii<br />
noastre, se recomandå ca distan¡a de plantare så fie de 2-2,20 m între<br />
rânduri ¿i de 1-1,5 m pe rând cu o înål¡ime a tulpinii de 1,00-1,20 m.<br />
Firma spaniolå Industrias David realizeazå echipamente<br />
moderne pentru fertilizat viile ¿i livezile. În seria DE se regåsesc<br />
ma¿ini cu capacitå¡i între 2,5 ¿i 13 m3, ac¡ionate de tractoare de<br />
45-150 CP. Distribuirea se face pe un rând sau douå, la alegerea<br />
utilizatorului. Marele avantaj al acestei game (fig.1 ¿i fig.2) este<br />
faptul cå are aparate de distribu¡ie interschimbabile. Cu acela¿i<br />
utilaj se poate realiza fertilizare organicå dar ¿i chimicå ¿i în<br />
planta¡iile pomicole dar ¿i în vi¡a de vie.<br />
Ma¿ina pentru administrat gunoi de grajd sau compost pe intervalul<br />
dintre douå rânduri de vi¡å de vie, produså de firma Industrias<br />
David are drept scop cre¿terea eficien¡ei opera¡iilor de distribuire a<br />
îngrå¿åmintelor naturale prin realizarea transportului ¿i mårun¡irii<br />
gunoiului precum ¿i divizarea fluxului de material astfel încât så se<br />
ob¡inå douå benzi continue de material fertilizant. Dupå ce este<br />
låsat pe sol, materialul este nivelat pentru ob¡inerea uniformitå¡ii<br />
de distribu¡ie.<br />
Fig. 3 - Ma¿ina cu descårcare lateralå<br />
New Holland. Model DuraTank<br />
Model 2000S ¿i sistemul de<br />
monitorizare ¿i control al distribu¡iei<br />
de fertilizatori minerali<br />
(http://agriculture.newholland.com)<br />
O gamå largå de echipamente destinate tuturor opera¡iilor ce<br />
se cer a fi fåcute în vii ¿i livezi, sunt realizate de firma<br />
Pastro-Custom AG din Australia. Echipamentele destinate fertilizårii<br />
organice au buncåre cu capacitå¡i intre 4 ¿i 10 m3, ac¡ionare<br />
hidraulicå, formå robustå, descårcarea materialului se face în una<br />
sau douå benzi prin intermediul deflectoarelor laterale montate în<br />
fa¡å ma¿inii, iar în spate este montat aparatul de distribu¡ie<br />
centrifugal pentru administrarea îngrå¿åmintelor minerale.<br />
Fig.4 Echipament fertilizare vii ¿i livezi model PCA 6<br />
realizat de firma Pastro-Custom AG<br />
(http://www.pastro.com.au)<br />
Fig. 1 - Ma¿ina de administrat gunoi de grajd sau compost pe intervalul<br />
dintre douå rânduri de vi¡å de vie<br />
(http://industriasdavid.com)<br />
Firma italianå RenMark oferå clien¡ilor modelele Renfrut ¿i Jolly<br />
destinate fertilizårii viilor ¿i livezilor. Acestea au o forma rotunjitå<br />
pentru a nu våtåma crengile. Modelul Renfrut 300 are posibilitatea<br />
ca lå¡imea de distribu¡ie så fie de maxim 5 m sau o putem localiza<br />
direct la rådåcina plantei. Modelul Jolly realizeazå autoîncårcarea<br />
cu material fertilizant ¿i distribuirea pe 2,5 m având o capacitate a<br />
buncårului de 1 m 3 .<br />
Fig.5 Ma¿inå fertilizat model<br />
REN FRUT R 300<br />
(http://www.renmark.it)<br />
Fig.6 Echipament cu autoîncårcare<br />
model Jolly<br />
(http://www.renmark.it)<br />
Fig. 2 - Ma¿ina de administrat gunoi de grajd sau compost în planta¡iile pomicole<br />
(http://industriasdavid.com)<br />
Firma New Holland a realizat seria DuraTank care manipuleazå<br />
cu u¿urin¡å o mare varietate de materiale; gunoi de grajd vrac sau<br />
in forma de pele¡i,dejec¡ii lichide sau semilichide, biosolide.<br />
Func¡ioneazå la fel de bine la administrarea compostului sau a<br />
amendamentelor. Aceste echipamente sunt recunoscute pentru<br />
u¿urin¡a manevrårii ¿i uniformitatea distribu¡ie. Ele pot fi echipate<br />
cu sisteme de control al cantitå¡ii de fertilizan¡i minerali.<br />
În Romania, construc¡ia de echipamente tehnice pentru efectuarea<br />
lucrårilor de fertilizare în vii si livezi este inexistentå, fertilizarea<br />
încå se realizeazå cu ma¿ini depå¿ite tehnic si uzate moral cum<br />
este modelul MIGV-2 proiectat ¿i testat de INMA Bucure¿ti ¿i fabricat<br />
de fosta I.M.A.I.A Ia¿i. Acest model a executat destul de bine<br />
opera¡ia de fertilizare în banda continuå sau 2 benzi reglabile având<br />
posibilitatea distribuirii unor cantitå¡i de gunoi de grajd între 20 ¿i<br />
100 t/h.<br />
Având în vedere cå pe pia¡a româneascå nu se mai gåsesc<br />
echipamente autohtone, importul råmâne momentan singura<br />
solu¡ie pentru fermierii din România care î¿i doresc recolte bogate<br />
pe un sol echilibrat din punct de vedere fizico-chimic.<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 23
sere ¿i solarii<br />
UTILIZAREA METODELOR RAPIDE PENTRU<br />
DETERMINARE PH ªI NUTRIENºI AI<br />
SOLULUI ÎN SERE ªI SOLARII<br />
ing. GEORGETA GÅGEANU, ing. IULIA GÅGEANU,<br />
ing. ION GRIGORE<br />
INMA Bucure¿ti<br />
For the soil, especially the one used for agriculture and forestry, to achieve its basic function – producing food, there is a need<br />
for a permanent and correct evaluation of its fertility, which is the complex property of providing water and nutrients for the plants in<br />
sufficient quantities and harmonious proportions. The main nutrients that are usually added, in the form of fertilizers are: nitrogen,<br />
phosphorus and potassium. Knowing the value of Ph has a great importance in the plant nutrition, because every species prefers<br />
certain conditions of soil acidity or alkalinity for a good development. The paper presents a rapid and exact method of soil analysis<br />
(ph, nitrates, phosphates, potassium) from a greenhouse used for cucumbers. The results of tests can be used by farmers to set up<br />
fertilization plans in order to use fertilizers rationally.<br />
Realizarea uneia din cele mai importante func¡ii ale solului, producerea<br />
de fitomaså, (utilizatå ca materie primå pentru ob¡inerea<br />
alimentelor etc.), presupune existen¡a tuturor elementelor care såi<br />
confere acestuia o bunå fertilitate. Pentru atingerea acestui<br />
deziderat este nevoie ca solurile så fie supuse unor permanente<br />
evaluåri care så ateste însu¿irea de fertilitate. Aceste evaluåri trebuie<br />
fåcute atât de marii fermieri cât ¿i de micii fermieri. Având în<br />
vedere cå prin metode clasice, de duratå, s-ar ajunge la ni¿te costuri<br />
ridicate, testele pe bazå de kituri pentru analiza solului sunt<br />
mai ieftine ¿i u¿or de utilizat de cåtre to¡i fermierii. Fertilitatea este<br />
însu¿irea solului de a asigura condi¡ii pentru cre¿terea ¿i dezvoltarea<br />
plantelor prin acumularea factorilor de vegeta¡ie ¿i asigurarea<br />
condi¡iilor pentru ca ace¿ti factori så fie folosi¡i în cantitå¡i<br />
suficiente. Din punct de vedere agrotehnic este importantå abordarea<br />
unitarå, sistemicå a fertilitå¡ii solului în vederea modelårii<br />
conservative a acesteia, prin fertilizare, cu accent pus pe cerin¡ele<br />
plantelor de culturå. Necesitatea de aprovizionare a solului cu elemente<br />
nutritive se stabile¿te pe baza analizei agrochimice a solului<br />
¿i stabilirea elementelor nutritive care sunt în caren¡å.<br />
Cunoa¿terea temeinicå de cåtre fermierul agronom sau horti -<br />
cultor a problemelor teoretice ¿i practice ale rela¡iilor dintre plantå,<br />
sol, îngrå¿åminte, corelate cu controlul stårii de aprovizionare cu<br />
elemente nutritive se realizeazå prin cartåri agrochimice. Acestea<br />
permit corectarea pe bazå ¿tiin¡ificå a dezechilibrelor manifestate<br />
în nutri¡ia plantelor prin aplicarea judicioaså ¿i diferen¡iatå a dozelor<br />
de îngrå¿åminte, astfel încât se pot ob¡ine recolte cantitativ ¿i cali -<br />
tativ superioare, fårå dereglarea mediului înconjuråtor.<br />
Fiecare fermå trebuie så-¿i stabileascå un sistem de fertilizare,<br />
pentru un anumit asolament, care trebuie så ¡inå seama de o serie<br />
de factori locali, printre care:<br />
• reînnoirea rezervei de elemente nutritive u¿or accesibile<br />
plantelor într-un raport de echilibru corespunzåtor cu particularitå¡ile<br />
fizice, chimice ¿i biologice ale solului;<br />
• caracteristicile nutri¡iei plantelor din asolament;<br />
• condi¡iile climatice ¿i favorabilitatea de culturå pentru fiecare<br />
plantå;<br />
• particularitå¡ile tehnologice ale fiecårei culturi;<br />
• compozi¡ia ¿i caracteristicile agrochimice ale îngrå¿åmintelor<br />
folosite;<br />
• måsurile organizatorice ¿i economice legate de utilizarea,<br />
påstrarea ¿i aplicarea îngrå¿åmintelor.<br />
Analiza solului este o problemå complexå datoritå varia¡iei mari<br />
de tipuri de sol ¿i de plante cultivate, motiv pentru care sunt promovate<br />
multe metode de analize agrochimice privind proprietå¡ile<br />
24 technomarket – septembrie - octombrie 2014<br />
solului, stabilirea necesarului de îngrå¿åminte chimice, microelementelor<br />
cât ¿i controlul stårii de fertilitate.<br />
Firme puternice în domeniu, au dezvoltat metode rapide, pe<br />
bazå de kituri, bazate pe metode clasice, ca de exemplu, Martin<br />
Lisham din Marea Britanie care comercializeazå un kit SK 200 pentru<br />
determinare pH, carbonat de Calciu (var necesar), nitra¡i, fosfa¡i,<br />
potasiu. Acest tip de kit a fost utilizat în determinårile experimentale<br />
pe solul din sera INMA.<br />
Rolul pH, N, P, K în cultura legumelor în spa¡ii protejate:<br />
• pH-ul solului este un element de care depinde capacitatea<br />
plantelor de a absorbi substan¡ele nutritive din sol;<br />
• Azot, N: rol plastic, constituent al clorofilei, intrå în constitu¡ia<br />
tuturor proteinelor, favorizeazå înmul¡irea celulelor, determinå randamentul<br />
recoltelor, elementul conducåtor al procesului de<br />
cre¿tere;<br />
• Fosfor, P: este esen¡ial pentru cre¿terea plantelor, în divi -<br />
ziunea celularå, în dezvoltarea sistemului radicular, în fructificare<br />
¿i formarea semin¡elor, în coacerea timpurie. este constituent în<br />
diferi¡i compu¿i precum uleiuri ¿i aminoacizi, intrå în componen¡a<br />
fosfolipidelor, are rol în metabolismul glucidelor;<br />
• Potasiu, K: joacå un rol important în reglarea regimul hidric<br />
în celulå, rol în sinteza ¿i depunerea glucidelor, este responsabil<br />
cu activarea a peste 60 de enzime, implicat în procesul de fotosintezå<br />
¿i în transportul ¿i stocarea substan¡elor în organele de rezervå<br />
(semin¡e, tuberculi, rådåcini ¿i fructe) ¿i conferå rezisten¡å la boli,<br />
dåunåtori ¿i la påstrare.<br />
În aceastå lucrare este prezentatå analiza rapidå a solului (pH,<br />
N, P, K) cu ajutorul reactivilor comprima¡i ¿i a celor de extragere din<br />
componen¡a unui kit model SK 200 produs de firma Martin<br />
Lishman, în vederea stabilirii måsurilor de sporire a produc¡iei ¿i<br />
îmbunåtå¡irea calitå¡ii culturii de castrave¡i dintr-o serå.<br />
În tabelul 1 sunt prezentate cantitå¡ile de îngrå¿åminte minerale<br />
recomandate pentru cultura de castrave¡i în dependen¡å de gradul<br />
de asigurare a solului, gr/m 2 substan¡å activå.<br />
Cantitå¡ile de îngrå¿åminte minerale recomandate pentru<br />
cultura de castrave¡i.<br />
Macroelementul Normale; [g/m 2 ] Minime; [g/m 2 ]<br />
Azot (N) 6,8…8,4 0…6,8<br />
Fosfor (P) P 2 O 5 23…45 0…23<br />
Potasiu (K) K 2 O 13…23 0…13
sere ¿i solarii<br />
Determinarea pH-lui ¿i macroelementelor din sol cu kitul<br />
Martin Lisman<br />
Analizarea stårii de fertilitate se efectueazå în scopul stabilirii<br />
corecte a nevoii de fertilizare ¿i presupune:<br />
• recoltarea unor probe de sol reprezentative;<br />
• analiza agrochimicå a probelor de sol;<br />
• interpretarea analizelor în raport cu dozele recomandate.<br />
Testarea parametrului pH se efectueazå vizual cu blocul pH<br />
Soiltester. Kit-ul include un test simplu pentru azotul din sol (parametru<br />
cheie care indicå fertilitatea). Rezultatele sunt indicate de solu¡ia<br />
coloratå în ro¿u, produså ¿i måsuratå în blocul Soiltester N/Mg/P.<br />
Testul pentru fosforul din sol (un nutrient rar în multe soluri)<br />
oferå date pentru nutri¡ia plantelor prin cre¿terea eficientå a frunzelor<br />
¿i rådåcinilor, este de asemenea bazat pe extrac¡ia din teren<br />
¿i måsurarea colorimetricå cu blocul Soiltester N/Mg/P.<br />
Concentra¡ia de potasiu se determinå simplu ¿i rapid prin<br />
metodå turbidimetricå, în figura 1 este prezentat kitul cu componentele<br />
sale.<br />
Fig. 1. - Kit analizå sol, model<br />
SK 200, produs de firma Martin<br />
Lishman<br />
(Sursa: www.martinlishman.com)<br />
Recoltarea, probelor se efectueazå conform STAS 7184/1-84<br />
astfel încât så nu fie viciate într-o mare måsurå rezultatele<br />
analizelor. Probele de sol utilizate în determinårile experimentale<br />
se preleveazå din sera, de regulå sunt recoltate probe de sol din 5<br />
puncte ale terenului destinat testårii, dupå modelul de e¿antionare<br />
sub forma literei W respectând standardul de prelevare. În figurile<br />
2 ¿i 3 sunt prezentate aspecte din timpul recoltårii probelor ¿i al<br />
citirii rezultatelor pe testere, dupå prelucrarea acestora.<br />
Pentru fiecare element în parte (N, P, K) se efectueazå extrac¡ia<br />
în mediu apos ob¡inut cu apå deionizatå, filtrarea, formarea compusului<br />
colorat, transvazarea în tester ¿i citirea pe scala de culori<br />
a concentra¡iei corespunzåtoare.<br />
Rezultate<br />
Fig. 3. – Rezultate analize, citite pe testere<br />
Utilizând aceastå metodå rapidå pentru analiza solului (pH, N,<br />
P, K) într-o serå se pot determina u¿or aceste elemente<br />
(ex: rezultate ob¡inute într-o culturå de castrave¡i) - tabelul 2.<br />
Con¡inutul în macroelemente ¿i pH al solului testat în INMA<br />
Tabelul 2<br />
Material pH N, [mg/l] P, [mg/l] K, [mg/l]<br />
Sol din sera<br />
(INMA)<br />
6,5 150,0 0 125,0<br />
Din analiza rezultatelor prezentate în tabelul 2 se observå cå:<br />
• în urma determinårii pH-lui, solul este u¿or acid, fiind<br />
corespunzåtor pentru cultura în serå a legumelor care preferå un<br />
sol cu un pH între 6,5 ¿i 7;<br />
• o lipså a fosforului ¿i un con¡inut de potasiu situat limita la<br />
inferioarå a recomandårilor privind nivelul de nutrien¡i în sol pentru<br />
cultura de castrave¡i în serå;<br />
• un con¡inut de azot mai ridicat.<br />
Fig. 2. –Aspect din timpul recoltårii probelor pentru determinarea<br />
elementelor nutritive de bazå<br />
Astfel se pot lua decizii privind corectarea lipsurilor ¿i<br />
optimizarea con¡inutului de nutrien¡i în sol pentru ob¡inerea unor<br />
recolte eficiente economic.<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 25
echipamente pentru zootehnie<br />
ECHIPAMENTE TEHNICE UTILIZATE<br />
ÎN AERAREA FURAJELOR<br />
Drd. ing. ANA ZAICA, dr. ing. ANCUºA NEDELCU,<br />
drd.ing. ALEXANDRU ZAICA,drd. ing. ªTEFAN VASILICA<br />
INMA Bucure¿ti<br />
The hay preparation is among the most important works to increase livestock production by developing technologies and processes<br />
which satisfies the vital needs of the entire animal, with a minimum consumption of energy and materials. For this purpose it have<br />
developed a range of machines used in fodder plants direct conservation. Ensuring good quality fodder throughout the year is one of<br />
the main concerns of livestock farmers, for costs reducing, reducing losses at harvest and obtain nutritious forage superior technologies<br />
applied harvesting and feed preservation. To meet the wishes of farmers, INMA Bucharest has conducted research and developed<br />
an installation of hay drying by ventilation.<br />
Într-o agriculturå modernå, durabilå, cresterea animalelor ocupå<br />
un loc important, deoarece acestea asigurå o mare parte din hrana<br />
omenirii, înså dezvoltarea acestui domeniu al agriculturii este<br />
dependent de asigurarea necesarului de furaje. De-a lungul timpului<br />
paji¿tea a constituit prima ¿i cea mai importantå surså de hranå a<br />
animalelor domestice la care s-au adaugat ulterior plantele furajere<br />
cultivate.<br />
Plantele furajere pentru hrana animalelor sunt asigurate de<br />
paji¿ti, acestea se împart în: på¿iuni care reprezintå terenuri<br />
acoperite cu vegeta¡ie ierboaså, instalatå pe cale naturalå sau<br />
regeneratå prin însåmân¡are, destinate på¿unatului animalelor ¿i<br />
fâne¡e care sunt destinate recoltårii pentru ob¡inerea de fân.<br />
Paji¿tile sunt esen¡iale în cadrul sistemelor de agriculturå<br />
sustenabilå reprezentat prin: bunåstarea animalelor, asigurarea<br />
furajelor, calitatea solurilor ¿i folosirea eficientå a terenurilor slab<br />
productive, în special pentru producerea biomasei, surså energeticå<br />
regenerabilå.<br />
Fânurile sunt recomandate ¿i necesare în alimenta¡ia animalelor<br />
datoritå urmåtoarelor caracteristici proprii: au o structurå fizicå<br />
corespunzåtoare unei digestibilitåti bune cu efect stabilizator<br />
asupra proceselor fermentative din rumen care conferå sånåtate<br />
animelelor necesarå pentru produc¡ii de lapte, influen¡ând pozitiv<br />
mobilitatea rumenului, realizeazå o bunå senza¡ie de sa¡ietate ¿i<br />
au o valoare biologicå superioarå. Furajele de tip fân, conservate în<br />
mod corespunzåtor prin intermediul echipamentelor tehnice ce au<br />
la bazå procesul de aerare, se pot folosi pe tot parcursul anului.<br />
Echipamentele tehnice utilizate pentru uscarea prin aerare a<br />
furajelor sunt parte a tehnologiilor de recoltare a plantelor furajere<br />
a cåror structurå este determinatå de:<br />
• felul plantelor furajere ¿i de modul de conservare a acestora<br />
dupå recoltare;<br />
• categoria de animale pentru care se produc furajele;<br />
• mårimea fermei ¿i numårul de personal;<br />
• produc¡ia totalå de furaje;<br />
• condi¡iile atmosferice în perioada recoltårii plantelor, etc.<br />
În scopul reducerii pierderilor calitative ¿i cantitative ale fânului,<br />
datorate pe de o parte expunerii îndelungate la factorii atmosferici<br />
dupå cosire, cât ¿i datoritå pierderilor de frunze prin scuturare (în<br />
special la leguminoasele perene) s-a introdus tehnologia de<br />
strângere a furajelor din câmp la umiditå¡i de 35…40%, depozitarea<br />
acestora în cadrul instalatiilor speciale (uscåtoare sau fânare) ¿i<br />
definitivarea uscårii prin aerare pânå la umiditatea de påstrare<br />
(cca. 18%) folosind sistemul de ventilare cu aer rece sau cald.<br />
Instala¡ii pentru definitivarea uscårii fânului prin ventilare cu<br />
aer rece<br />
Pentru uscarea prin ventilare se folosesc diferite instala¡ii, montate<br />
chiar pe platformele de depozitare ¿i påstrare a furajelor (fig.1).<br />
26 technomarket – septembrie - octombrie 2014<br />
Instala¡iile sunt montate în partea inferioarå a ¿urei, fânarului sau<br />
platformei de depozitare ¿i constau în general dintr-un ventilator ¿i<br />
o re¡ea de canale pentru distribuirea aerului în masa de fân. Ventilatorul<br />
trimite aerul într-un sistem de canale format, în general,<br />
dintr-un canal principal, canale laterale sau gråtare ¿i tuburi de<br />
conducere, prin care aerul este repartizat în masa de furaj.<br />
Fig.1 - Instala¡ii de uscare prin ventilare cu aer<br />
1. ventilator axial; 2. canal principal de ventilare; 3. canale secundare laterale;<br />
4. tuburi cu dop de distribuire a aerului<br />
Fig.2 - Instala¡ie montatå în spa¡iu de depozitare de deasupra<br />
adåpostului de animale<br />
1. ventilator axial; 2. canal principal; 3. re¡ea de canale de distribuire a aerului; 4. instala¡ie<br />
de urcare a furajului<br />
Un alt tip de instala¡ii de uscare au în componen¡å gråtare,<br />
montate în partea inferioarå a spa¡iului de depozitare de deasupra<br />
adåpostului de animale (fig.2). Locul canalelor secundare laterale<br />
este luat în acest caz de o re¡ea de canale pentru repartizarea<br />
aerului în masa de fân. Înål¡imea spa¡iului de depozitare fiind mai<br />
reduså, nu mai sunt necesare tuburi verticale cu dop.<br />
O variantå specialå de instala¡ie de uscare ¿i depozitare a fânului<br />
o reprezintå fânarul de tip turn (fig.3). Canalul principal de ventilare<br />
este constituit în acest caz dintr-un tub cu pere¡ii perfora¡i a¿ezat<br />
pe verticalå, pe axa fânarului. Nu mai sunt necesare nici canale<br />
secundare de ventilare, nici tuburi de conducere cu dop. Pere¡ii<br />
laterali ai fânarului sunt perfora¡i pentru a facilita ie¿irea aerului.
echipamente pentru zootehnie<br />
în instala¡ii geotermale. De asemenea, este de interes utilizarea<br />
biogazului, ¿i anume sisteme de încålzire prin schimbåtor de<br />
cåldurå cu apå caldå de la instala¡ii de biogaz. Prin aceste<br />
tehnologii se vor realiza economii importante de combustibil.<br />
Instala¡ii cu surse de cåldurå neconven¡ionale<br />
Fig.3 - Instala¡ie montatå în centrul depozitului de fân tip turn<br />
1. ventilator axial; 2. canal principal de ventilare<br />
Uscarea prin ventilare cu aer rece nu då rezultate bune în zonele în<br />
care umiditatea relativå a aerului este ridicatå. În aceste zone se poate<br />
practica ventilarea cu aer cald folosind, instalatii speciale ¿i respectând<br />
condi¡iile de ventilare specificate în documenta¡ii de specialitate (MADR-<br />
Sisteme pentru depozitarea furajelor. Standarde de fermå, 2010).<br />
Instala¡ii de captare a energiei solare. Uscarea cu aer cald<br />
produs în instala¡ii solare se aplicå cu succes la uscarea furajelor<br />
cu atât mai mult cu cât perioada de recoltare coincide cu perioada<br />
de insola¡ie maximå. Dacå pentru producerea aerului cald se folo -<br />
sesc instala¡ii solare atunci uscarea se face în straturi, primul strat<br />
reprezentând 40% din cantitatea totalå de furaj. Pe timp de ploaie<br />
de scurtå duratå se va ventila cu aer rece.<br />
În func¡ie de disponibilitå¡ile existente în ferme (construc¡ii,<br />
curent electric etc.) se pot utiliza urmåtoarele tipuri de instala¡ii<br />
solare de producere a aerului cald necesar ventilårii (fig. 6):<br />
instala¡ii cu captatori integra¡i în acoperi¿; instala¡ii cu captatori<br />
amplasa¡i pe acoperi¿ul existent; instala¡ii cu sistem independent<br />
de captare a energiei solare.<br />
Instala¡ii pentru definitivarea uscårii fânului prin ventilare cu<br />
aer cald<br />
Procesul de aerare în cadrul instala¡iilor de uscare prin ventilare<br />
cu aer cald nu diferå prea mult de cel folosit la uscarea cu aer rece,<br />
deosebirea constå în introducerea în circuitul aerului a unei camere<br />
de omogenizare în care aerul încålzit de generatorul termic se omo -<br />
genizeazå cu aerul atmosferic, pentru ob¡inerea unui aer cu temperatura<br />
doar cu 5...8°C peste temperatura mediului ambiant. Pe<br />
pia¡a mondialå existå diverse tipurile constructive de instala¡ii,<br />
diferen¡iate de solu¡iile constructive ¿i sursa de cåldurå utilizatå<br />
care poate fi conven¡ioanalå sau neconven¡ionalå.<br />
Instala¡iile de uscare cu surså de cåldurå conven¡ionale au o<br />
structurå metalicå, simplå, cu canale speciale pentru ventila¡ie<br />
(echipamentul poate fi ¿i acoperit), pot fi uscate atât baloturilor<br />
rotunde ¿i prismatice din fân în module, cu capacitå¡i diferite, cu<br />
fluxuri independente de ventila¡ie ¿i surse de cåldurå sub formå de<br />
motoare termice consumatoare de combustibilii fosili, termogene -<br />
ratoare sau rezisten¡e electrice, de asemenea ¿i încålzire cu aer<br />
cald cu arzåtor diesel (fig.4).<br />
Fig. 6 - Sisteme de amplasare a captatoarelor solare în cadrul instala¡iilor<br />
Pentru a råspunde cerin¡elor fermierilor în domeniul conservårii<br />
plantelor furajere sub forma de fân s-au desfå¿urat cercetåri ¿i în<br />
cadrul INMA Bucure¿ti pentru realizarea unei instala¡ii de uscare a<br />
fânului prin ventilare cu aer rece sau cald (fig.6), prietenoaså cu<br />
mediu, accesibilå ca pre¡ si u¿or de adaptat la specificul fermelor.<br />
Astfel , instala¡ia este realizatå din ansamblurile principale elaborate<br />
într-o structurå modularå pentru ca utilizatorii så-¿i configureze<br />
instala¡ia de uscare conform nevoilor fermei ¿i a puterii de cumpårare.<br />
Panoul solar (1) a fost proiectat independent ¿i în construc¡ie modularå,<br />
din captatoare cu dimensiuni care permit transportul ¿i manipularea<br />
în condi¡ii de siguran¡å ¿i cu mijloace simple (fig.7).<br />
Fig. 4 – Instala¡ii tip uscåtoare fân ¿i structura lor metalicå - Clim.Air.50<br />
Uscåtor fân model EDMU 16-1 pentru baloturi rotunde (diametru 150x120 cm),<br />
având capacitatea de uscare de pânå la 8-16 baloturi rotunde ¿i uscåtor de fân<br />
modelul EDMU 16-1 pentru baloturi påtrate (120x70x220 cm) cu posibilitatea de a<br />
plasa 12-24 baloturi påtrate.<br />
http://www.climair50.com/hay-dryers/hay-dryers-for-round-bales/<br />
Aerul cald produs de generatorul de cåldurå, model THB-A, poate<br />
usuca atât fân (în vrac) cât ¿i porumb sau cereale, în general (fig.5).<br />
Combustibilului utilizat pentru a alimenta generatorul de cåldurå<br />
THB-A provine din biomaså.<br />
Din necesitatea reducerii consumului de energie conven¡ionalå,<br />
speciali¿tii din domeniu sunt într-o permanentå cåutare de noi<br />
solu¡ii pentru realizarea unor instala¡iile de uscare a furajelor cu aer<br />
cald produs în instala¡ii solare (cu ajutorul captatorilor solari) sau<br />
Fig. 5 – Instala¡ii tip uscåtoare fân - Clim.Air.50<br />
Generatoare de aer cald, model THB-A, pentru uscarea fânului vrac, cât ¿i pentru<br />
porumb ¿i cereale în general<br />
http://www.climair50.com/hay-dryers/hay-dryers-for-loose-hay/<br />
Fig. 7 - Instala¡ia de uscare a fânului vrac prin ventilare cu aer rece sau aer cald<br />
1. Panou solar asamblat; 2. Instala¡ie electricå; 3. Echipament pentru ventila¡ie;<br />
4 Tuburi de ventilare plasate în fân; 5. Tubulaturå pentru circuit de aer cald;<br />
6. Platforma de uscare<br />
Aerul sub presiune este trimis de ventilator (3) prin canalul<br />
principal, canalele secundare ¿i tuburile cu dop (4) în masa de furaj<br />
depozitatå pe platforma de uscare (6). Panourile solare folosite la<br />
încålzirea aerului, care în majoritatea cazurilor constituie ¿i<br />
acoperi¿ul uscåtorului (fig.6, b) respectiv, trebuie så fie etan¿e ¿i<br />
så nu permitå infiltra¡ii ale apei care så ducå la degradarea furajului.<br />
Dimensionarea instala¡iilor de uscat cu aer se face pornind de la<br />
debitul de aer rece necesar pentru uscarea unei tone de furaj, sau<br />
cunoscând debitul necesar de aer pentru o suprafa¡å de bazå de<br />
1m 2 . De¿i, necesitå instalatii speciale ¿i un consum relativ de<br />
energie, are avantaje de necontestat: se ob¡ine un fân de calitate superioarå<br />
uscat repede ¿i la umbrå, pierderile calitative sunt minime,<br />
permite eliberarea terenului în scurt timp. Se recomandå pentru conservarea<br />
produc¡iei fânetelor cu compozitie floristicå foarte valoroaså,<br />
îndeosebi a celor temporare sau a culturilor pure de leguminoase.<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 27
sisteme pentru industria alimentarå<br />
ECHIPAMENTE TEHNICE DESTINATE<br />
DOZÅRII MATERIALELOR GRANULARE<br />
ÎN INDUSTRIA ALIMENTARÅ<br />
Drd. ing. Bogdan IVANCU, Dr. ing. Carmen BRACÅCESCU,<br />
ing. Dumitru MILEA, ing. George BUNDUCHI<br />
INMA Bucure¿ti<br />
At the international level, in the context of the development of technological sector which had lines of manufacture of flour milling<br />
industry, especially in terms of growth of the processing capacity and automation, the dosing, weighing and packaging stages of<br />
finished products plays an important role in the technological flows. Under full automation has pursued the improvement process of<br />
weighing – packaging – dosing in terms of time and dosage and weighing accuracy. Within this context at INMA Bucharest have been<br />
conducted applied research leading to the development of a technical equipment for dosing, symbol ETD, who performs the dosing<br />
and automatic managing of the quantities of processed products.<br />
În România, mai ales în ultimii ani, dar ¿i în ¡årile dezvoltate din<br />
punct de vedere industrial, unul din domeniile de mare impact economic<br />
îl constituie domeniul sistemelor ¿i echipamentelor de<br />
dozare. Datoritå diferitelor sensuri pe care le are în tehnicå termenul<br />
de dozare, opera¡ia de dozare ¿i echipamentele care o realizeazå<br />
se întâlnesc într-o mare diversitate constructivå ¿i func¡ionalå în<br />
func¡ie ¿i de diversele domenii de aplica¡ie. În sensul unei abordåri<br />
ra¡ionale ¿i totodatå unitare, acest domeniu relevå o extremå complexitate<br />
¿i totodatå o realå importan¡å economicå, prin termenul<br />
de dozare întelegându-se procedeul de frac¡ionare dupå o anumitå<br />
regulå a unei cantitå¡i de material, în cantitå¡i mai mici (doze sau<br />
por¡ii) în condi¡ii specificate de domeniul concret de aplica¡ie.<br />
Opera¡iile tehnologice de cântårire ¿i dozare nu sunt independente<br />
în procesul de fabrica¡ie al produselor, ci se integreazå în procese<br />
tehnologice diverse, astfel încât rezultatul opera¡iei nu apare<br />
distinct, ci cumulat în produsul final rezultat, iar ca urmare, calitatea<br />
dozårii / cântåririi influen¡ând direct calitatea produsului final.<br />
ce este înclinat la 20... 45° fa¡å de orizontala jgheabului vibrator.<br />
O condi¡ie esen¡ialå pentru alegerea tipurilor de solide în vrac ce<br />
pot fi dozate cu dozatoarele cu vibra¡ii, este ca acestea så nu fie<br />
u¿or fluidizabile ¿i så nu se dezaereze u¿or. Datoritå frecven¡ei de<br />
stimulare ridicate (25 – 100 Hz) materialul dozat nu prezintå pulsa¡ii<br />
la curgerea din jgheabul vibrator. În momentul încheierii unei<br />
opera¡ii de dozare, felul în care se opre¿te materialul din curgere<br />
dupå oprirea instala¡iei determinå eroarea de dozare dar ¿i metoda<br />
de îmbunåtå¡ire a preciziei ¿arjelor. Astfel se poate utiliza o clapetå<br />
de oprire a materialului ce poate oprii complet sau doar par¡ial fluxul<br />
de curgere în momentul opririi instala¡iei. Dozatoarele cu vibra¡ii<br />
sunt des folosite pentru materialele granulare liber curgåtoare,<br />
ne-fluidizabile ¿i cu diametrul mediu al particulelor dp mai mare de<br />
0,2 mm.<br />
Dozatorul pentru materiale granulare, tip E1360, de la firma<br />
S.C. BALANºA S.A. Sibiu, reprezentat în figura 2, func¡ioneazå<br />
automat ¿i se utilizeazå pentru cântårirea ¿i dozarea din vrac a<br />
diverselor materiale granulare care intrå în procesul de fabrica¡ie la<br />
mori, fabrici de bere, fabrici de ulei, fabrici de zahar, etc. Echipamentul<br />
de cântårire AD4401 are performan¡e excelente atunci când<br />
lucreazå în medii instabile (anuleazå vibra¡iile), are posibilitatea<br />
utilizårii în sisteme de cântårire controlate de PLC, având secven¡a<br />
de descårcare incluså, monitorizeazå timpii de încårcare ¿i descårcare,<br />
precum ¿i fluxul suplimentar de material. Valoarea corec¡iei<br />
punctului de zero, valoarea de tarå, parametrii de setare ¿i valoarea<br />
cumulatå a cântåririlor sunt men¡inute chiar ¿i atunci când dispare<br />
tensiunea de alimentare.<br />
Fig. 1 – Echipament de dozare,<br />
Mechatron<br />
[http://www.directindustry.com]<br />
În condi¡iile automatizårii complete s-a urmårit perfec¡ionarea<br />
proceselor de dozare – cântårire – ambalare din punct de vedere al<br />
timpului ¿i preciziei de dozare ¿i cântårire. Majoritatea sistemelor<br />
de control pentru dozatoarele – alimentatoare cu extragere din greutate<br />
realizate de firmele stråine sunt bazate în principal pe contro -<br />
lere cu microprocesor ¿i ocazional pe sisteme analogice.<br />
Func¡ionarea dozatorului cu vibra¡ii tip Mechatron, firma<br />
SCHENCK figura 1, se bazeazå pe efectul de „micro –aruncare” a<br />
particulelor de material antrenate de cåtre jgheabul vibrator într-o<br />
mi¿care de avans. Antrenarea prin vibra¡ii se poate face prin diferite<br />
metode dar cel mai utilizat procedeu este printr-un rotor cu excentric<br />
28 technomarket – septembrie - octombrie 2014<br />
Fig. 2 – Echipament de<br />
dozare, Balan¡a Sibiu<br />
[http://www.balanta.net]<br />
În figura 3 este prezentat modul de extragere – cântårire cu doze<br />
tensometrice de compresiune de la firma TRON SODER S.U.A, cu<br />
automat programabil. Pår¡ile în contact cu materialul dozat sunt din<br />
o¡el inoxidabil, extractoarele cu melc simplu sau dublu, iar în zona<br />
de evacuare produs existå un dispozitiv de agitare împotriva formårii<br />
„podurilor de material” (bol¡ilor).
sisteme pentru industria alimentarå<br />
Fig. 3 – Echipament de dozare, Tron Soder<br />
[http://www.process-controls.com/]<br />
Dozatorul de pulberi alimentare, de la firma DRAGONARA GRUP,<br />
reprezentat în figura 4, dozeazå pulberi alimentare prin cântårire în<br />
recipiente cu volume între 0.0025 ¿i 0.01 mc. Timpul de umplere<br />
variazå între 1 ¿i 5 secunde. Comanda se face cu o pedalå, iar<br />
detec¡ia prezen¡ei recipientului se face cu celula fotoelectricå. Întreruperea<br />
fluxului de material dozat se face cu un cilindru pneumatic.<br />
Caracteristici tehnice: volumul dozat: între 0.0025 ¿i<br />
0.01mc; precizia: + 3%; pozi¡ia mesei este variabilå, în func¡ie de<br />
înål¡imea recipientului; tensiunea de alimentare: 220V; presiunea<br />
de lucru: 5bar; gabarit: 220 cm (h) x 90 cm (L) x 60 cm (l); masa<br />
totalå: 160kg<br />
Firma OCRIM SPA, fondatå în 1945, are o vastå experien¡å în<br />
domeniu moråritului ajungând så fie printre primele firme fabricante<br />
de echipamente tehnice din industria moråritului în Italia. În figura<br />
5 este prezentat dozatorul tip WGB produs de aceastå firmå.<br />
Fig. 4 - Echipament de<br />
dozare, Dragonara<br />
www.dragonaragrup.ro<br />
Fig. 5 - Echipament de<br />
dozare, WGB<br />
[http://www.ocrim.com]<br />
În cadrul INMA Bucure¿ti, s-a realizat un model experimental<br />
pentru echipamentul tehnic de dozare, simbol ETD, reprezentat în<br />
figura 6, care realizeazå dozarea ¿i gestionarea automatå a<br />
cantitå¡ilor de produse prelucrate. Echipamentul poate fi intercalat<br />
în fluxul tehnologic al unei mori în diverse puncte de prelucrare a<br />
informa¡iei cantitative, cât ¿i în cadrul unor fabrici de nutre¡uri combinate,<br />
în care caz se pot cupla mai multe dozatoare ¿i prin intermediul<br />
unui calculator central se pot realiza diferite re¡ete.<br />
Caracteristici tehnico – func¡ionale:<br />
Capacitatea de lucru t/h 0 – 20<br />
Modul de reglare a debitului de<br />
lucru<br />
cu ¿ibår ac¡ionat de un<br />
actuator electric liniar<br />
Eroarea maximå de dozare % 3,5<br />
Tensiunea stabilizatå de<br />
alimentare<br />
V/Hz 220/50<br />
Gradul de protec¡ie IP 54<br />
Dimensiuni de gabarit<br />
lungime<br />
lå¡ime<br />
înål¡ime<br />
mm<br />
667<br />
340<br />
560<br />
CONCLUZII<br />
Fig. 6 - Echipamentul tehnic de dozare, EDT<br />
[http://www.inma.ro]<br />
Echipamentul tehnic ETD este fix ¿i este destinat procesului de<br />
dozare în flux continuu a produselor finite din unitå¡ile specifice. În<br />
principal acesta este conceput din douå sisteme:<br />
• un sistem electromecanic pentru realizarea dozårii;<br />
• un sistem electronic automat pentru prelucrarea datelor, comanda<br />
¿i controlul primului sistem ¿i de eviden¡å a cantitå¡ilor de<br />
produse tranzitate prin utilaj pe diferite perioade.<br />
Efectele socio-economice ¿i de mediu rezultate in urma implemetarii<br />
acestui echipament sunt:<br />
• modernizarea ¿i automatizarea proceselor de produc¡ie din<br />
unitå¡ile de morårit la pre¡uri avantajoase ;<br />
• reducerea consumurilor specifice materiale ¿i energetice atât<br />
la executant cât ¿i la beneficiari;<br />
• reducerea cheltuielilor de produc¡ie ¿i exploatare prin<br />
cre¿terea productivitå¡ii muncii;<br />
• asigurarea transferului tehnologic ¿i in regiunile defavorabile<br />
ale ¡årii;<br />
• asigurarea îmbunatå¡irii vie¡ii ¿i a dezvoltårii rurale în<br />
România;<br />
• protejarea mediului înconjuråtor, echipamentul montându-se<br />
în spa¡ii închise, neexistând pericolul poluårii atmosferei sau<br />
împrejurimilor.<br />
Printre utilizatorii acestor echipamente tehnice de dozare a<br />
materialelor granulare se pot enumera: unitå¡ile de morårit de micå<br />
¿i medie capacitate; producåtorii de nutre¡uri concentrate; unitå¡ile<br />
de depozitare ¿i condi¡ionare cereale dar ¿i agen¡ii economici care<br />
doresc så-¿i diversifice sfera de activitate prin asimilarea în<br />
fabrica¡ie a acestor tipuri de echipamente.<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 29
sisteme ecologice<br />
CERTIFICAREA PRODUCºIEI<br />
ECOLOGICE<br />
Dr.ing. Isabela Alexandru<br />
INMA Bucure¿ti<br />
The paper presents the solutions for applying photovoltaic systems in agriculture, taking into consideration the solar energy<br />
potential that Romania has, determined by a favorable geographic placement and climatic conditions. Areas of particular interest for<br />
electroenergetic applications for solar energy are: Romanian Plain, Western Plain, Banat and a part of Transylvania and Moldavia<br />
Highlands, respectively Dobrogea, Romanian Black Sea Coast and the Danube Delta.<br />
Produc¡ia ecologicå înseamnå ob¡inerea de produse agroalimentare<br />
fårå utilizarea produselor chimice de sintezå, în conformitate<br />
cu regulile de produc¡ie ecologicå care respectå legisla¡ia<br />
comunitarå ¿i na¡ionalå ¿i sunt atestate de un organism de<br />
inspec¡ie ¿i certificare înfiin¡at în acest scop.<br />
Metodele de produc¡ie ecologicå utilizate trebuie så îndepli -<br />
neascå urmåtoarele condi¡ii:<br />
• respectarea principiilor produc¡iei ecologice;<br />
• neutilizarea de fertilizatori ¿i amelioratori ai solului, pesticide,<br />
materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea<br />
alimentelor, substan¡e folosite în alimenta¡ia animalelor, substan¡e<br />
ajutåtoare pentru pregatirea furajelor, produse pentru curå¡area ¿i<br />
dezinfectarea adåposturilor pentru animale ¿i de alte produse,<br />
decât a acelora permise så fie utilizate în agricultura ecologicå;<br />
• folosirea de semin¡e sau material vegetativ såditor ob¡inut<br />
prin metode de produc¡ie ecologicå.<br />
Cultivarea, prepararea, importul ¿i vânzarea produselor ecolo -<br />
gice este reglementatå de Reg.(CE) 834/2007 ¿i 889/2009, care<br />
au rolul de a garanta consumatorului cå produsul este ob¡inut fårå<br />
utilizarea substan¡elor chimice de sintezå ¿i a Organismelor<br />
modificate genetic.<br />
REGULAMENTUL (CE) <strong>nr</strong>. 834/2007 AL CONSILIULUI din 28<br />
iunie 2007 privind produc¡ia ecologicå ¿i etichetarea produselor<br />
ecologice, precum ¿i de abrogare a Regulamentului (CEE) <strong>nr</strong>.<br />
2092/91 constituie cadrul legal de referin¡å pentru toate stadiile<br />
de produc¡ie, procesare distribu¡ie, control ¿i etichetare a produselor<br />
ecologice care pot fi comercializate în UE. Furnizeazå obiective<br />
¿i principii pentru continua dezvoltare a produc¡iei ecologice ¿i<br />
se aplicå la produse agricole vii sau neprocesate, produse agricole<br />
procesate pentru a fi utilizate ca alimente; hranå pentru animale,<br />
materialul de înmul¡ire vegetativ ¿i semin¡e pentru cultivare,<br />
recoltarea de plante sålbatice ¿i alge marine.<br />
REGULAMENTUL (CE) NR. 889/2008 AL COMISIEI din 5 septembrie<br />
2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului<br />
(CE) <strong>nr</strong>. 834/2007 al Consiliului privind produc¡ia ecologicå ¿i<br />
etichetarea produselor ecologice în ceea ce prive¿te produc¡ia ecologicå,<br />
etichetarea ¿i controlul descrie reguli detaliate de produc¡ie,<br />
etichetare ¿i control. Reglementeazå toate nivelurile de produc¡ie<br />
vegetalå ¿i animalå, de la cultivarea terenului la cre¿terea animalelor,<br />
procesarea, distribuirea ¿i controlul alimentelor. Aici se<br />
regåsesc numeroase datalii tehnice, printre care tabele referitoare<br />
la imputurile externe admise.<br />
În afara acestor regulamente specifice, operatorii ecologici trebuie<br />
så respecte regulile general aplicabile produc¡iei ¿i procesårii<br />
produselor agricole.<br />
Operatorii care produc, proceseazå, depoziteazå, comercia -<br />
lizeazå ¿i/sau importå dintr-o ¡arå ter¡å produse agroalimentare certificate<br />
¿i/sau în conversie, înainte de a le introduce pe pia¡å<br />
trebuie så î¿i supunå activitatea unitå¡ii/fermei de produc¡ie<br />
sistemului de inspec¡ie ¿i certificare.<br />
Inspec¡ia ¿i certificarea produselor ecologice se efectueazå în<br />
România, de cåtre organisme de inspec¡ie ¿i certificare, persoane<br />
juridice din sectorul public sau privat, aprobate de Ministerul<br />
Agriculturii. Pânå în prezent în România sunt 13 organisme de<br />
inspec¡ie ¿i certificare.<br />
Certificarea presupune inspec¡ia terenurilor agricole ¿i a<br />
instala¡iilor de prelucrare, existen¡a unei eviden¡e detaliate, precum<br />
¿i testarea periodicå a solului ¿i a apei pentru a se asigura cå<br />
producåtorii îndeplinesc cerin¡ele standardelor aplicabile.<br />
30 technomarket – septembrie - octombrie 2014
sisteme ecologice<br />
În vederea ini¡ierii controlului, operatorii trebuie så punå la dispozi¡ia<br />
organismului de certificare o documenta¡ie din care så<br />
reiaså:<br />
• o descriere completå a unitå¡ii ¿i/sau a localurilor ¿i/sau a<br />
activitå¡ii;<br />
• toate måsurile practice care trebuie întreprinse la nivelul<br />
unitå¡ii ¿i/sau al loca¡iilor ¿i/sau al activitå¡ii care så asigure<br />
respectarea regulilor de produc¡ie ecologicå;<br />
• måsurile de precau¡ie care trebuie întreprinse pentru a<br />
reduce riscul contaminårii cu produse sau substan¡e neautorizate<br />
¿i måsurile de curå¡enie care trebuie întreprinse în amplasamentele<br />
de stocare ¿i prin lan¡ul de produc¡ie al producåtorului;<br />
• caracteristicile specifice ale metodei de produc¡ie utilizate<br />
În cadrul acestor inspec¡ii se pot preleva e¿antioane pentru<br />
determinarea produselor neautorizate pentru produc¡ia ecologicå<br />
sau pentru verificarea tehnicilor de produc¡ie care nu sunt în<br />
conformitate cu regulile specifice. De asemenea, se pot preleva ¿i<br />
analiza e¿antioane în vederea detectårii unei posibile contaminåri<br />
cu produse neautorizate pentru produc¡ia ecologicå.<br />
În loca¡iile în care se efectueazå controalele este necesar så<br />
se påstreze o contabilitate materialå ¿i financiarå care så permitå<br />
operatorului så identifice iar organismului de certificare så verifice:<br />
• furnizorul ¿i, dacå sunt diferi¡i, vânzåtorul sau exportatorul<br />
produselor;<br />
• natura ¿i cantitå¡ile produselor ecologice livrate în unitate ¿i,<br />
dacå este cazul, natura ¿i cantitå¡ile tuturor materialelor cumpårate<br />
¿i utilizarea lor, iar acolo unde este cazul, compozi¡ia furajelor<br />
compuse;<br />
• natura ¿i cantitå¡ile produselor ecologice depozitate în loca¡ii<br />
pe exploata¡ie;<br />
• natura, cantitå¡ile ¿i destinatarii ¿i, dacå sunt diferi¡i,<br />
cumpåråtorii, al¡ii decât consumatorii finali, ai oricårui produs care<br />
a fost scos din unitate, din loca¡iile sau din instala¡iile de depozitare<br />
ale primului destinatar;<br />
• în cazul operatorilor care nu depoziteazå sau nu manipuleazå<br />
fizic produse ecologice, natura ¿i cantitå¡ile produselor ecologice<br />
cumpårate ¿i vândute, furnizorii ¿i, dacå sunt diferi¡i, vânzåtorii sau<br />
exportatorii, cumpåråtorii ¿i, dacå sunt diferi¡i, destinatarii;<br />
• rezultatele verificårii la recep¡ie a produselor ecologice.<br />
Trebuie men¡ionat faptul cå cele prezentate anterior constituie<br />
cerin¡e minime de control. Acestea sunt completate de cerin¡e<br />
specifice fiecårui tip de activitate desfå¿uratå, cum ar fi: plante ¿i<br />
produse vegetale ob¡inute din produc¡ia agricolå sau din colectarea<br />
plantelor spontane; alge marine; animale ¿i produse animaliere din<br />
activitatea de cre¿tere a animalelor; apiculturå; produc¡ia de<br />
animale de acvaculturå; prepararea produselor vegetale, pe bazå<br />
de alge marine, animale ¿i animale de acvaculturå ¿i a produselor<br />
alimentare ob¡inute din acestea; importul de produse agricole<br />
provenind din ¡åri ter¡e; produc¡ia, pregåtirea sau importul<br />
produselor ecologice contractate de cåtre unitå¡i ter¡ilor par¡ial sau<br />
total opera¡iunile efecutate; procesarea hranei pentru animale.<br />
În urma controalelor efectuate de organismul de inspec¡ie ¿i<br />
certificare, operatorii care au respectat regulile de produc¡ie primesc<br />
un certificat de produs ecologic ¿i î¿i vor putea eticheta produsele.<br />
Pe eticheta aplicatå unui produs ecologic sunt obligatorii urmåtoarele<br />
men¡iuni: referire la produc¡ia ecologicå, siglele (sigla ecologicå<br />
a UE ¿i sigla na¡ionalå), numele ¿i codul organismului de<br />
inspec¡ie ¿i certificare care a efectuat inspec¡ia ¿i a eliberat certificatul<br />
de produs ecologic. Existå cerin¡e specifice în privin¡a<br />
etichetårii ¿i compozi¡iei aplicabile pentru hranå ecologicå pentru<br />
animale; produse de conversie de origine vegetalå ¿i material de<br />
înmul¡ire vegetativ ¿i semin¡e pentru cultivare.<br />
Organismul de inspec¡ie ¿i certificare realizeazå cel pu¡in o datå<br />
pe an o inspec¡ie fizicå a tuturor operatorilor dar ¿i controale prin<br />
sondaj, de cele mai multe ori neanun¡ate, bazate pe evaluarea<br />
generalå a riscului de nerespectare a regulilor de produc¡ie ecologicå<br />
¿i luând în considerare cel pu¡in rezultatele controalelor anterioare,<br />
cantitatea produselor în cauzå ¿i riscul de a schimba produsele.<br />
Concluzii<br />
Existå mai multe defini¡ii pentru agricultura ecologicå, dar toate<br />
converg pentru a afirma cå aceasta este un sistem care se bazeazå<br />
mai degrabå pe managementul ecosistemelor decât pe inputuri agricole<br />
externe. Agricultura ecologicå constituie un sistem care incepe<br />
så ia în considerare impactul poten¡ial social ¿i asupra mediului<br />
prin eliminarea utilizårii de materii prime sintetice, cum ar fi<br />
îngrå¿åmintele ¿i pesticide de sintezå, medicamente de uz veterinar,<br />
semin¡e modificate genetic, conservan¡i ¿i aditivi.<br />
Fermierii, procesatori ¿i comercian¡ii de produse ecologice trebuie<br />
så respecte cu stricte¡e cerin¡ele Uniunii Europene dacå este<br />
doresc så utilizeze sigla ecologicå al UE sau så î¿i eticheteze produsele<br />
ca ecologice. Pentru aceasta, Organismele de inspec¡ie ¿i<br />
certificare produse ecologice efectueazå controale în fiecare etapå<br />
a lan¡ului organic. Fiecare operator (fermier, procesator, comerciant,<br />
importator sau exportator) este verificatå cel pu¡in o datå pe an,<br />
sau mai des, pe baza unei evaluåri a riscurilor.<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 31
energii regenerabile<br />
ENERGIE ªI PROFIT DIN DEªEURI ªI DEJECºII<br />
FABRICI DE BIOGAZ CU FERMENTARE SUCCESIVÅ ÎN REGIM MEZOFIL ªI TERMOFIL<br />
Pentru ferme familiale<br />
Pentru aplica¡ii industriale<br />
• Controlul procesului este complet automatizat.<br />
• Largå flexibilitate în alegerea materiilor prime.<br />
• Valorificå foarte bine de¿eurile organice ale altor industrii<br />
• Mai multå energie din aceea¿i cantitate de materii prime (cu pânå la 20%).<br />
• Fertilizantul ob¡inut este liber de agen¡i patogeni (gra¡ie fermentårii în regim termofil)<br />
• Semin¡ele de buruieni din siloz, dacå acesta face parte din re¡etå, sau dejec¡ii sunt<br />
complet inactivate (gra¡ie fermentårii în regim termofil)<br />
• Costuri reduse cu ierbicidele pe parcelele fertilizate cu digestat<br />
• Sporuri de produc¡ie vegetalå pe parcelele fertilizate<br />
Vå oferim de asemenea:<br />
TEHNOLOGII PENTRU REDUCEREA COSTURILOR ªI CREªTEREA PERFORMANºEI ÎN FERMELE ZOOTEHNICE<br />
Pe baza unor concepte tehnologice ¿i economice proprii, combinåm elementele clasice ale unei ferme zootehnice cu<br />
tehnologii de eficien¡å energeticå pentru a asigura fermierului sporuri de produc¡ie ¿i costuri reduse de exploatare.<br />
Hale semicirculare izolate termic<br />
pentru fermele de porci ¿i påsåri<br />
sau neizolate pentru fermele de<br />
bovine ¿i ovine<br />
Echipamente pentru adåpare, furajare<br />
¿i ventila¡ie<br />
ECHIPAMENTE PENTRU GESTIUNEA DEJECºIILOR<br />
Recuperatoare de<br />
cåldurå<br />
Bazine pentru stocarea dejec¡iilor<br />
lichide sau a digestatului<br />
Pompe Agitatoare Separatoare Cisterne pentru dejec¡ii<br />
Str. Eschile <strong>nr</strong> 55; cod 550059<br />
Sibiu; România<br />
32 technomarket – septembrie - octombrie 2014<br />
Tel: +40 269 221277; Fax: +40 269 221277<br />
Mob: +40 740 163825<br />
E-mail: office_ecotec@yahoo.com<br />
www.ecotec-sibiu.wix.com/ecotec
energii regenerabile<br />
SISTEME FOTOVOLTAICE - APLICAºII<br />
ÎN AGRICULTURÅ<br />
ing. EPURE Mariana, ing. DUMITRU Cristinel,<br />
ing. BUNDUCHI George<br />
INMA Bucure¿ti<br />
Organic agriculture implies a production system that excludes the use of artificial fertilizers, pesticides, growth hormones and<br />
animal feed additives. Every operator who produces, processes or imports goods produced in conformity with the organic methods<br />
must undergo the control from an inspection and certification body attesting that the Community and national specific regulations<br />
were followed.<br />
Energia solarå a adus îmbunåtå¡iri semnificative în mai toate<br />
sectoarele industriei din ziua de azi. To¡i încearcå så se foloseascå<br />
de ea cât mai mult posibil, ¿i så-i exploateze la maxim serviciile<br />
oferite. Nici o industrie nu ar putea supravie¡ui fårå soare. Existå<br />
foarte multe sectoare care se bazeazå pe beneficiile soarelui. Dar<br />
industria agriculturii ¿i a horticulturii nu va prospera fårå soare.<br />
Aceste douå ramuri nu au alte op¡iuni, dacå soarele ar dispårea,<br />
agricultura ¿i horticultura ar dispårea. Soarele este necesar în<br />
cadrul acestor douå procese pentru a-¿i putea cre¿te produsele.<br />
Apoi, este necesar pentru oameni, precum ¿i pentru animale. Productivitatea<br />
acestor sectoare va depinde de cantitatea de energie<br />
pe care o prime¿te de la soare. Aceasta trebuie så fie echilibratå<br />
în toate modurile. Niciodatå nu poate fi în cantitå¡i prea mici. ªi de<br />
asemenea nu trebuie så fie nici în cantitå¡i prea mari.<br />
• Câmpia Românå, Câmpia de Vest, Banat ¿i o parte din<br />
Podisurile Transilvaniei ¿i Moldovei. Aceste zone dispun de fluxuri<br />
energetice solare medii anuale cuprinse între 1000 ¿i<br />
1250 KWh Y m -2Y an -1 .<br />
• Dobrogea, litoralul românesc al Mårii Negre ¿i Delta Dunårii,<br />
ce prezintå tråsåturi aparte, unde fluxul de energie solarå mediu<br />
anual este deosebit de favorabil, de peste 1200 – 1250<br />
KWh Y m -2Y an -1 , precum ¿i un numår de peste 2200 ore de<br />
insoleriere pe an.<br />
Folosirea sistemelor de energie alternativå este recomandatå<br />
în special în zonele unde infrastructura este slab dezvoltatå. Utilizarea<br />
panourilor fotovoltaice este mult mai indicatå în agriculturå<br />
decât folosirea generatoarelor sau a turbinelor eoliene în special<br />
datoritå între¡inerii (rezisten¡a la intemperii, distan¡ele mari fa¡å de<br />
unitå¡ile specializate, lipsa unui personal calificat pentru supra -<br />
veghere). Costul energiei produse de sistemele fotovoltaice continuå<br />
så scadå. Oricum, costul energiei fotovoltaice este, în general,<br />
mai mare decât al energiei produse în mod conven¡ional. De asemenea,<br />
de¿i costul ini¡ial al echipamentului fotovoltaic este mai mare,<br />
sunt totu¿i unele aplica¡ii în care sistemul fotovoltaic este cel mai<br />
eficient din punct de vedere financiar. Numårul sistemelor fotovoltaice<br />
cre¿te anual datoritå avantajelor oferite. Un sistem fotovoltaic<br />
bine realizat poate opera neurmårit ¿i necesitå o între¡inere<br />
periodicå minimå. Economiile provenite din costurile de muncå ¿i<br />
cheltuielile de transport pot fi neînsemnate.<br />
Printre generatoarele care pot realiza conversia directå a<br />
energiei electrice ¿i în care se pun mari speran¡e, pe primul loc sunt<br />
celulele fotovoltaice, numite ¿i celule solare, atunci când energia<br />
primarå o reprezintå radia¡iile soarelui. Produsele bune nu trebuie<br />
doar så satisfacå nevoile consumatorului final, ci trebuie, de<br />
asemenea, så fie avantajoase mediului în care produsul va fi folosit.<br />
Electricitatea nu face excep¡ie de la regulå. Electricitatea solarå<br />
poate så-¿i aducå o importantå contribu¡ie la påstrarea rezervelor<br />
de energie ale påmântului ¿i, în acelaåi timp poate contribui la încetinirea<br />
modificårilor climatice generale: reduce consecin¡ele efectului<br />
de serå ¿i ale gazelor poluante din atmosferå. [1]<br />
Dintre aplicatiile mai eficiente, trebuie men¡ionate cele destinate<br />
agriculturii precum:<br />
• Încalzirea habitatului (apa menajerå, spa¡ii): în activitatea de<br />
cre¿tere a animalelor, o mare parte din energie se consumå la<br />
încålzirea apei necesare echipamentelor de curå¡are. Sistemele<br />
fotovoltaice se utilizeazå pentru a asigura energia necesarå încål -<br />
zitoarele de apå solare fiind disponibile pentru a oferi apa caldå la<br />
o temepraturå medie. Aceste sisteme necesitå un colector solar,<br />
un rezervor de depozitare, instala¡ii sanitare ¿i pompe [2].<br />
• Ventilatie: în vederea men¡inerii temperaturii constante, în<br />
special vara, se pot utiliza sisteme de panouri solare pentru<br />
aplica¡iile de ventilare a aerului (fotovoltaice). Alimentarea ventilatoarelor<br />
electrice pentru circula¡ia aerului reprezintå o altå întrebuin¡are<br />
a sistemelor fotovoltaice [2].<br />
• Iluminarea: o altå utilizare a fotovoltaicelor este luminarea în<br />
clådirile agricole. Rularea cablurilor electrice de la re¡ea poate fi o<br />
alternativå destul de scumpå, întrucât orele de lucru ¿i productivitatea<br />
se pot îmbunåtå¡i semnificativ într - o încåpere iluminatå. Sistemele<br />
fotovoltaice pot reprezenta o solu¡ie mai bunå în dauna<br />
corpurilor de iluminat conven¡ionale, lanterne ¿i låmpi cu combustibil<br />
fosil. În plus, ele oferå mai multå luminå, luminå de calitate<br />
¿i nu emite fum [2].<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 33
energii regenerabile<br />
• Sisteme de pompare a apei/iriga¡ii (fig. 1): sunt una dintre<br />
cele mai atractive aplica¡ii ale energiei solare. În perioadele cani -<br />
culare când necesarul de apå este ridicat, panourile fotovoltaice au<br />
randament maxim. Dacå necesarul de apå trebuie acoperit permanent<br />
(zi/noapte, senin/noros) ¿i nu existå posibilitatea acumulårii<br />
apei pentru acest interval, energia generatå de panourile fotovoltaice<br />
va fi acumulatå în baterii. Dacå necesarul de apå poate fi<br />
acoperit prin depozitarea apei în bazine, sistemul nu trebuie så<br />
con¡inå ¿i bateriile pentru stocarea energiei.<br />
Fig. 2 - Aplica¡ie a tehnologiei solare pentru realizarea iriga¡iilor prin picurare<br />
(Sursa: INMA Bucuresti)<br />
Fig. 1 - Aplica¡ie a tehnologiei solare pentru realizarea sistemelor de pompare a apei<br />
(Sursa: INMA Bucure¿ti)<br />
Instala¡ii de irigare prin picurare (fig.2): solu¡iile de realizare a<br />
sistemelor de irigatii trebuie så ¡inå cont cå cererea nu este constantå<br />
pe perioada anului. Cererea maximå în perioada de iriga¡ii<br />
este în general de douå ori mai mare decât media anualå ¿i în<br />
aceastå perioadå ¿i nivelul pânzei de apå freaticå este mai scåzut<br />
ceea ce face ca sistemul så fie supradimensionat pentru toatå perioada<br />
anului [3].<br />
Instala¡ii de uscare: utilizarea de energii regenerabile neconven¡ionale<br />
pentru alimentarea cu energie a uscåtoarelor pentru<br />
legume ¿i fructe.<br />
CONCLUZII<br />
Panourile fotovoltaice pot furniza energia de care este nevoie,<br />
acolo unde este nevoie, ¿i atunci când este nevoie. Aceste panouri<br />
au fost testate ¿i verificate în întreaga lume pentru a fi rentabile ¿i<br />
de încredere, ¿i deja se î<strong>nr</strong>egistreazå în toatå lumea cre¿teri ale<br />
nivelului de productivitate agricolå. În general existå douå tipuri de<br />
panouri solare: cele care convertesc energia solarå în electricitate<br />
¿i cele care convertesc energia solarå în cåldurå. Ambele tipuri au<br />
multe aplica¡ii agricole, fåcând via¡a mai simplå ¿i ajutând la<br />
cre¿terea productivitå¡ii. Tehnologia agricolå se schimbå rapid.<br />
34 technomarket – septembrie - octombrie 2014<br />
Tehnica agricolå, construc¡iile agricole, ¿i produc¡ia sunt<br />
îmbunåtå¡ite în mod constant. Trebuie ¡inut cont de acest factor în<br />
momentul în care te gânde¿ti så–¡i achizi¡ionezi ¿i så-¡i instalezi un<br />
sistem solar. Perioada de amortizare a investi¡iei poate fi scurtatå<br />
mult prin folosirea acestuia pentru încalzirea spa¡iului ¿i a culturilor<br />
solare. Este greu de imaginat cum ar putea agricultura ¿i horticultura<br />
så supravie¡uiascå fårå energia solarå. Persoanele care cunosc<br />
importan¡a soarelui sunt persoane care vor avea de câ¿tigat de pe<br />
urma acestui fapt.<br />
Avantajele esen¡iale ale sistemelor fotovoltaice sunt:<br />
• produc energie electricå fårå efecte poluante asupra mediului<br />
(reciclare completå)<br />
• nu au component în miscare<br />
• tehnologie fårå poluare fonicå<br />
• fiabilitate ridicatå, duratå de via¡å lungå<br />
• exploatare u¿oarå, ieftinå<br />
• producere ¿i consum în acela¿i loc, pentru puteri instalate<br />
mai mici, consumabile local<br />
• pierderi de transport reduse<br />
• spa¡ii pentru producere ¿i transport reduse<br />
• nu produc modificåri în mediu.<br />
Bibliografie<br />
1. www.solar.valahia.ro/pag/cad/intro.html<br />
2. www.solarzone.ro/Energia-Solara-Eoliana-in-Agricultura<br />
3. www.academia.edu/7515791/Energia_Solara
fabricat în România<br />
INSTITUTUL NAºIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE<br />
PENTRU MAªINI ªI INSTALAºII DESTINATE<br />
AGRICULTURII ªI INDUSTRIEI ALIMENTARE<br />
- INMA Bucure¿ti -<br />
Caracteristici tehnice:<br />
Ma¿ina de<br />
plantat puie¡i<br />
forestieri<br />
MPF<br />
sursa energeticå<br />
tractor<br />
65–100 CP<br />
numår sec¡ii de plantare, buc 1<br />
adâncimea maximå de plantare, mm 300<br />
distan¡a între puie¡i/rând<br />
(5 scheme), m<br />
mod de plantare<br />
0,5; 0,75; 1;<br />
1,5; 3<br />
semiautomat<br />
viteza de lucru, km/h 0,25-3<br />
Caracteristici tehnice:<br />
Echipament de<br />
plantat puie¡i<br />
forestieri<br />
EPF<br />
sursa energeticå<br />
tractor<br />
65–100 CP<br />
numår sec¡ii de plantare, buc 1<br />
adâncimea maximå de plantare, mm 300<br />
distan¡a între puieti/ rând<br />
(5 scheme), m<br />
mod de plantare<br />
0,5; 0,75; 1;<br />
1,5; 3<br />
semiautomat<br />
viteza de lucru, km/h 0,25-3<br />
Caracteristici tehnice:<br />
Echipament de<br />
extras pomi<br />
EXPLANT<br />
sursa energeticå<br />
capacitatea de lucru pe schimb<br />
tractor 45 CP<br />
cca. 108<br />
plante<br />
înål¡imea max. de ridicare balot de<br />
påmânt de la sol, mm<br />
220<br />
36 technomarket – septembrie - octombrie 2014
fabricat în România<br />
Caracteristici tehnice:<br />
Vindrover<br />
tractat cu<br />
rotor<br />
VTR<br />
sursa energeticå<br />
tractor 45 CP<br />
lå¡imea de lucru, mm 2375<br />
tipul aparatului de tåiere<br />
tipul strivitorului<br />
cu discuri rotative<br />
cu 2 val¡uri<br />
viteza de lucru max. km/h 10<br />
Caracteristici tehnice:<br />
Echipament de<br />
adunat gândaci<br />
de Colorado<br />
sursa energeticå<br />
tractor 45 CP<br />
numår rânduri prelucrate la o trecere 2<br />
distan¡a între sec¡ii max., cm 75<br />
viteza de lucru, km/ h 2-4<br />
Caracteristici tehnice:<br />
Sortator pentru<br />
plante<br />
medicinale ¿i<br />
aromatice<br />
productivitate<br />
80–120 kg/h<br />
puterea motorului electric, kW 2 x 0,15<br />
numår de rame cu site / sortator buc 3<br />
dimensiunile ramelor cu site, mm<br />
1.495 x 600 x<br />
40<br />
Caracteristici tehnice:<br />
Instalatie de<br />
deshidratat<br />
plante<br />
medicinale<br />
productivitate<br />
modul de uscare<br />
250 ÷ 350<br />
kg/24 h<br />
convectivå, în<br />
¿arje pe tåvi<br />
suprafa¡a de uscare cca. 10 m 2<br />
temperatura agentului termic la intrare cca. 90°C<br />
INMA este autorizat så<br />
desfå¿oare activitå¡i de<br />
calificare ¿i perfec¡ionare în<br />
cadrul centrului de formare<br />
profesionalå pentru<br />
mecanici agricoli<br />
B-dul Ion Ionescu de la Brad <strong>nr</strong>. 6<br />
Sector 1, Bucure¿ti<br />
Tel: 021/269.32.59;<br />
Fax: 021/269.32.73<br />
E-mail: icsit@inma.ro;<br />
http://www.inma.ro<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 37
consultan¡å<br />
FONDURI EUROPENE<br />
Cum ne alegem consultantul<br />
Cristina CÅLUIANU<br />
În ultima perioadå se vorbe¿te din ce în ce mai mult despre fondurile europene. „Rata de absorb¡ie” a devenit un subiect cotidian<br />
pe toate canalele de comunicare, la televizor vedem spoturi publicitare în care se prezintå proiecte finan¡ate din fonduri europene,<br />
peste tot în ¡arå vedem panouri pe care scrie cå investi¡ia a fost realizatå cu sprijin financiar nerambursabil, mesajele transmise de<br />
cåtre autoritå¡i spun cå avem la dispozi¡ie o mul¡ime de „bani gratis” pe care suntem invita¡i så îi luåm, dar „vecinul” spune cå aceste<br />
fonduri nu se ob¡in decât de cåtre cei care au pile, sau care dau ¿pagå sau care au un consultant „conexat cu cine trebuie din<br />
sistem”, cu tot ce înseamnå ca ¿i costuri aceastå „conexiune”.<br />
În cele ce urmeazå vom încerca så explicåm de ce ave¡i nevoie<br />
de un consultant ¿i cum ar trebui acesta så abordeze procesul de<br />
accesare a finan¡årii ¿i de implementare a proiectului, explicând în<br />
acela¿i timp câteva no¡iuni specifice care så vå ajute så citi¡i printre<br />
rândurile unei oferte de consultan¡å prezentatå frumos, în termeni<br />
tehnici, pe care înså dumneavoastrå îi în¡elege¡i par¡ial ¿i vå este<br />
jenå så cere¡i explica¡ii.<br />
Consultantul specializat pe fonduri europene are rolul de a vå<br />
ajuta nu doar så ob¡ine¡i finan¡area, ci ¿i så implementa¡i corect<br />
proiectul ¿i så vå asiste în perioada de monitorizare post-implementare.<br />
A¿adar, atunci când evalua¡i oferta de servicii de consultan¡å,<br />
este important så vede¡i dacå acesta î¿i propune doar så vå<br />
acorde asisten¡å de specialitate pentru accesarea finan¡årii<br />
(traduså prin realizarea cererii de finan¡are ¿i a documenta¡iei<br />
aferente, specificå pentru fiecare program de finan¡are), sau vå va<br />
sprijini ¿i pe parcursul implementårii (adicå dupå ce se semneazå<br />
contractul de finan¡are) ¿i, ulterior finalizårii proiectului, pe o perioadå<br />
de 3-5 ani (în func¡ie de tipul întreprinderii beneficiare de<br />
finan¡are ¿i de regulile specifice ale programului prin care se acordå<br />
finan¡area) în care se monitorizeazå printr-un raport anual<br />
îndeplinirea indicatorilor asuma¡i prin contractul de finan¡are.<br />
În egalå måsurå, este important så ave¡i în vedere cå proiectul<br />
se define¿te printr-o colaborare ¿i comunicare permanentå între<br />
dumneavoastrå (care vå cunoa¿te¡i cel mai bine afacerea,<br />
organiza¡ia, pia¡a, nevoile) ¿i consultant (care are competen¡ele ¿i<br />
experien¡a necesare pentru identificarea programului de finan¡are<br />
în care se încadreazå ideea de proiect, evaluarea eligibilitå¡ii,<br />
realizarea documenta¡iilor specifice fiecårui program de finan¡are,<br />
managementul implementårii proiectului – procedurile de achizi¡ie<br />
publicå, întocmirea raportårilor tehnice ¿i financiare specifice).<br />
Discu¡ia despre finan¡åri trebuie så porneascå de la o nevoie<br />
identificatå în cadrul organiza¡iei, ca de exemplu: „avem nevoie de<br />
o nouå ma¿inå de prelucrat X pentru a putea face ¿i produsul Y<br />
pentru care existå cerere pe pia¡å ¿i pe care nu o putem onora cu<br />
tehnologia de care dispunem în acest moment”.<br />
Abordarea extrem de des întâlnitå „pentru ce se dau bani, cå<br />
vreau ¿i eu” este un punct de pornire gre¿it într-un proces care implicå<br />
pentru beneficiar mai multe obliga¡ii pe termen lung, riscul cel<br />
mai important fiind acela de a fi pus în situa¡ia de a returna par¡ial<br />
sau integral finan¡area ob¡inutå dacå nu sunt respectate condi¡iile<br />
contractului de finan¡are.<br />
În cazul în care ave¡i mai multe idei de proiect pe care dori¡i så<br />
le finan¡a¡i (toate pornind de la nevoi reale), evaluarea generalå a<br />
eligibilitå¡ii se poate face prin intermediul unui chestionar, în care<br />
trebuie så completa¡i informa¡iile solicitate. Un chestionar completat<br />
corect ¿i complet va permite consultantului så monitorizeze<br />
liniile de finan¡are aplicabile, så vi le prezinte ¿i så discuta¡i detaliat<br />
pe fiecare op¡iune în parte.<br />
Înainte de a începe efectiv lucrul la proiect, consultantul ar<br />
trebui så vå prezinte detalii despre modul în care se va desfå¿ura<br />
procesul de accesare a finan¡årii: care sunt etapele, ce presupune<br />
fiecare etapå, care este durata estimativå pentru fiecare etapå, ce<br />
obliga¡ii ve¡i avea în calitate de beneficiar al finan¡årii atât în<br />
perioada de implementare cât ¿i pe o perioadå de 3-5 ani dupå<br />
finalizarea proiectului.<br />
Unul dintre aspectele esen¡iale este cel referitor la faptul cå<br />
finan¡area acoperå doar par¡ial cheltuielile eligibile ale proiectului<br />
(pornind de la 15%, în func¡ie de tipul organiza¡iei, regiunea de<br />
dezvoltare, tipul de program de finan¡are accesat), diferen¡a fa¡å<br />
de valoarea bugetatå a cheltuielii eligibile ¿i TVA la toatå cheltuiala<br />
eligibilå (în cele mai des întâlnite situa¡ii) trebuind så fie acoperitå<br />
din surse proprii.<br />
Consultantul va trebui så vå explice modul în care vå poate fi<br />
acordatå finan¡area nerambursabilå – cereri de pre-finan¡are<br />
(avans), cereri de rambursare ¿i/sau cereri de platå, în func¡ie de<br />
tipul programului de finan¡are accesat – ¿i condi¡iile pe care trebuie<br />
så le îndeplini¡i pentru fiecare situa¡ie în parte.<br />
Un alt element important pe care ar trebui så vi-l prezinte consultantul<br />
este durata diverselor etape în faza de accesare a<br />
finan¡årii. De exemplu, dacå ave¡i nevoie de echipamentul X peste<br />
3 luni pentru cå atunci ve¡i avea de executat o comandå mare, ar<br />
trebui så vi se recomande så accesa¡i o altå surså de finan¡are.<br />
De asemenea, consultantul va trebui så vå explice cum se vor<br />
desfå¿ura achizi¡iile în cadrul proiectului (care diferå în func¡ie de<br />
tipul organiza¡iei, procentul de finan¡are acordat ¿i tipul de program<br />
de finan¡are accesat), precum ¿i ce obliga¡ii ave¡i în legåturå cu<br />
informarea ¿i publicitatea proiectului, ambele elemente fiind<br />
poten¡iale generatoare de corec¡ii financiare dacå nu sunt realizate<br />
conform.<br />
Pe baza informa¡iilor ini¡iale, consultantul trebuie så vå poatå<br />
spune (¿i, ideal, så vå ¿i arate într-un document oficial sau compilat<br />
cu indicarea sursei oficiale, verificabilå) cå proiectul pe care îl ave¡i<br />
în vedere s-ar putea finan¡a prin Programul A, linia de finan¡are B,<br />
valoarea finan¡årii pe care a¡i putea-o accesa este de min. ... – max.<br />
... ¿i reprezintå ...% din valoarea eligibilå a proiectului, iar condi¡iile<br />
pe care trebuie så le îndeplini¡i sunt C, D....<br />
Aceste condi¡ii sunt incluse în termenul generic de „criterii de<br />
eligibilitate” ¿i privesc în egalå måsurå organiza¡ia (tipul de organiza¡ie<br />
– IMM/întreprindere mare, sediul social sau punctul de lucru<br />
unde se implementeazå proiectul – regiunea de dezvoltare, mediul<br />
rural sau mediul urban, vechimea organiza¡iei, obiectul de activitate<br />
– codul CAEN, rezultate financiare ob¡inute la finalul anului fiscal<br />
38 technomarket – septembrie - octombrie 2014
consultan¡å<br />
anterior, dacå are datorii la bugetul consolidat sau la bugetele<br />
locale, dacå este în dificultate, insolven¡å, lichidare etc.), proiectul<br />
(realizarea de construc¡ii, achizi¡ie de utilaje, achizi¡ie de mijloace<br />
de transport, formare profesionalå etc.), terenul pe care dori¡i så<br />
realiza¡i o construc¡ie (dacå este în proprietate sau închiriat) sau<br />
clådirea în care ve¡i amplasa echipamentele achizi¡ionate (dacå<br />
este închiriatå sau în folosin¡å gratuitå ¿i pe ce perioadå este valabil<br />
contractul respectiv), cheltuielile, valoarea, durata.<br />
Evaluarea eligibilitå¡ii este o etapå importantå în încadrarea<br />
proiectului în liniile de finan¡are disponibile ¿i, ulterior, elaborarea<br />
acestuia conform regulilor specifice.<br />
În aceastå etapå vi se vor solicita informa¡ii ¿i documente, unele<br />
dintre ele poate încadrate în categoria „confiden¡ial”, dar pe care<br />
este obligatoriu så le prezenta¡i în mod transparent, corect ¿i real.<br />
Una dintre situa¡iile des întâlnite în aceastå etapå este aceea<br />
referitoare la informa¡iile solicitate în vederea încadrårii unei firme<br />
în categoria IMM, care, în contextul accesårii de finan¡åri nerambursabile,<br />
se face conform Legii 346/2004 (întreprinderi<br />
autonome/ partenere/ legate) ¿i nu a Codului Fiscal. Exemplu: firma<br />
dumneavoastrå are 6 angaja¡i, dar unul dintre asocia¡ii care de¡in<br />
peste 20% din pår¡ile sociale de¡ine peste 20% din pår¡ile sociale<br />
¿i dintr-o firmå cu 500 de angaja¡i, cu acela¿i obiect de activitate<br />
principal; aparent microîntreprindere, firma dumneavoastrå este de<br />
fapt întreprindere micå sau mijlocie, ceea ce este extrem de relevant<br />
în contextul în care procentul finan¡årii nerambursabile depinde<br />
de tipul de IMM (procent mai mare pentru microîntreprinderi, mai<br />
mic pentru întreprinderi mici ¿i mijlocii). Nefurnizarea cåtre consul -<br />
tant a unor informa¡ii reale ¿i corecte poate avea ca ¿i consecin¡å<br />
respingerea proiectului în chiar prima fazå, în aceastå situa¡ie consultantul<br />
neputând fi responsabil pentru situa¡ia creatå, dar frustrantå<br />
în egalå måsurå ¿i pentru beneficiar, ¿i pentru consultant.<br />
Evaluarea eligibilitå¡ii ar trebui så se realizeze în mod transpa -<br />
rent, cu grila de evaluare în fa¡å, astfel încât beneficiarul så poatå<br />
fi în måsurå så verifice rezultatele comunicate de cåtre consultant.<br />
În urma evaluårii eligibilitå¡ii pot apårea douå situa¡ii: fie sunt<br />
îndeplinite toate criteriile ¿i atunci se trece la etapa urmåtoare<br />
(realizarea documenta¡iei specifice pentru accesarea finan¡årii), fie<br />
nu sunt îndeplinite toate condi¡iile de eligibilitate ¿i atunci, dacå<br />
este posibil, consultantul vå poate face recomandåri cu privire la<br />
modul în care se pot remedia criteriile neîndeplinite (de exemplu:<br />
dacå ave¡i un contract de închiriere pentru spa¡iul în care ve¡i<br />
amplasa echipamentul încheiat pe o perioadå de 2 ani dar cerin¡a<br />
este de 5 ani, situa¡ia poate fi remediatå prin demararea unor proceduri<br />
de prelungire corespunzåtoare a contractului de închiriere;<br />
dacå ave¡i un teren închiriat pe care dori¡i så realiza¡i o construc¡ie,<br />
vi se va recomanda så identifica¡i un alt teren, care så îndepli -<br />
neascå cerin¡ele prevåzute de Legea <strong>nr</strong>. 50/1991 privind auto -<br />
rizarea executårii lucrårilor de construc¡ii, cu modificårile ¿i<br />
completårile ulterioare).<br />
Este important så vå asigura¡i cå sunt îndeplinite toate criteriile<br />
de eligibilitate (sau cå cele neîndeplinite ini¡ial pot så fie remediate<br />
în perioada de pregåtire a documenta¡iei pentru accesarea<br />
finan¡årii), riscul fiind respingerea proiectului încå din prima etapå.<br />
În faza de pregåtire a documenta¡iei, un consultant care vå<br />
spune „nu trebuie så face¡i nimic, doar ne da¡i documentele A, B,<br />
C ¿i noi ne ocupåm de tot” ¿i care nu vå transmite pentru analizå<br />
documentele pe care le elaboreazå (plan de afaceri, cerere de<br />
finan¡are etc.) înainte de a vi le da la semnat ar trebui så vå ridice<br />
semne de întrebare.<br />
Una din situa¡iile des întâlnite, generatå de o astfel de abordare<br />
a consultantului ¿i încrederea beneficiarului (ambii având ca scop<br />
ob¡inerea finan¡årii), este aceea în care beneficiarul nu verificå<br />
docu mentele elaborate de cåtre consultant ¿i, în perioada de implementare<br />
sau în perioada de monitorizare post-implementare, se<br />
constatå cå fie ce s-a scris în proiect este gre¿it (ex.: la o månåstire<br />
de cålugåri så se prevadå angajarea unei femei, pentru cå se ob¡ine<br />
punctaj suplimentar) - existå situa¡ii în care aceastå eroare nu poate<br />
fi remediatå pe parcursul implementårii prin modificarea contrac -<br />
tului de finan¡are, fie cå indicatorii de monitorizare ai proiectului (în<br />
general cifra de afaceri ¿i profitul) sunt imposibil de realizat –<br />
situa¡ie cu consecin¡e financiare pentru beneficiar, cåruia i se poate<br />
solicita returnarea finan¡årii nerambursabile primite, propor¡ional<br />
cu gradul de nerealizare a indicatorului respectiv.<br />
De exemplu: unul dintre indicatorii de realizare a proiectului se<br />
referå la cre¿terea cifrei de afaceri; pentru ca proiectul så fie<br />
acceptat la finan¡are, în proiec¡iile financiare consultantul poate<br />
estima o cre¿tere foarte mare ¿i nerealistå a cifrei de afaceri în<br />
termen de X ani de la finalizarea implementårii, ceea ce pentru<br />
indicatorii proiectului este foarte bine, dar pentru dumneavoastrå,<br />
care ve¡i avea obliga¡ia så realiza¡i acest indicator, s-ar putea så<br />
fie imposibil de realizat.<br />
În aceastå etapå este important ca dumneavoastrå så vå<br />
implica¡i activ în realizarea proiectului, deoarece ¿ti¡i exact ce dori¡i<br />
så achizi¡iona¡i ¿i, pentru stabilirea bugetului ¿i a caracteristicilor<br />
tehnice minimale, ¿ti¡i cåror furnizori så vå adresa¡i în vederea<br />
transmiterii de oferte estimative.<br />
În cazul în care dori¡i så realiza¡i o construc¡ie, este necesar så<br />
prezenta¡i un Studiu de fezabilitate elaborat conform HG 28/2008<br />
cu modificårile ¿i completårile ulterioare. Realizarea acestui studiu<br />
este o etapå fundamentalå, deoarece define¿te devizul general<br />
proiectului ¿i, în cazul anumitor programe de finan¡are, la faza ulterioarå<br />
de elaborare a Proiectului tehnic (conform aceluia¿i act<br />
normativ), nu este permiså o varia¡ie mai mare de ±10% fa¡å de<br />
valoarea devizului general din faza Studiu de fezabilitate sub rezerva<br />
respingerii proiectului.<br />
Realizarea unui deviz general sub-estimat sau incomplet are<br />
consecin¡e financiare importante pentru beneficiar, cheltuielile<br />
suplimentare generate de erorile de proiectare trebuind så fie<br />
suportate integral de cåtre beneficiar.<br />
De¿i responsabilitatea realizårii documenta¡iilor faza Studiu de<br />
fezabilitate ¿i, ulterior, faza Proiect tehnic este a proiectantului<br />
general, este recomandabil ca acesta så colaboreze cu consultantul.<br />
Ca o concluzie, pentru accesarea finan¡årilor nerambursabile<br />
din orice surså sunt necesare în egalå måsurå identificarea unor<br />
nevoi reale, planificarea corectå ¿i realistå a activitå¡ilor, comunicare<br />
permanentå între beneficiar ¿i consultant, totul în condi¡iile<br />
unei evaluåri obiective a surselor financiare necesare beneficiarului<br />
pentru sus¡inerea cheltuielilor proiectului.<br />
MARKETING DEVELOPMENT<br />
Tel.: +40 212 550 037<br />
cristina.caluianu@mkdev.ro<br />
www.mkdev.ro<br />
septembrie - octombrie 2014 – technomarket 39
talon de abonament<br />
&<br />
TALON DE ABONAMENT<br />
Doresc să mă abonez 6 ediţii – 70 lei, începând cu ediţia ........... / 2014, la revista<br />
Nume .............................................................., Profesia..............................................., Funcţia.............................................<br />
Firma ..........................................................................., Domeniul de activitate al firmei .......................................................<br />
Adresa acasă birou Str. .................................................................................................... <strong>nr</strong>. ............,<br />
bl. ................, sc. .............., et. ............., ap. ...........judeţ/sector ............................................., cod poștal ................................,<br />
localitatea ..............................................................................................................................................................................<br />
telefon: .................................................., mobil: .........................................................e-mail: ....................................................<br />
Nr. reg. com J......../................../.......................; CUI/CNP.................................................................................................,<br />
IBAN ........................................................................................................, Banca ..................................................................<br />
Plata se face către <strong>Technomarket</strong> Communication SRL, IBAN: RO 81 INGB 0000999902750082, ING Bank Victoriei, București, CUI 29516191.<br />
Talonul completat se va trimite însoţit de copia documentului care certifică plata, la O.P. 80 – C.P 60 sau e-mail: distributie@technomarket.ro<br />
Revista se expediază prin poștă. Editura nu răspunde pentru pierderea coletelor.<br />
Desfășor activitatea în:<br />
• Fermă<br />
vegetală zootehnică mixtă<br />
În suprafaţă de:<br />
sub 20 ha între 21 și 80 ha între 81 și 200 ha peste 200 ha<br />
• Companie producătoare/distribuitoare/prestatoare de servicii în:<br />
Agricultură Zootehnie Industrie alimentară<br />
Alt domeniu ……….....................................................................................……………<br />
Doresc să găsesc în revistă informaţii și despre: .....................................................................................................................<br />
.................................................................................................................................................................................................<br />
40 technomarket – septembrie - octombrie 2014<br />
&
Paza culturilor<br />
¿i a utilajelor agricole<br />
În conformitate cu prevederile cap.I, art.2, alin.(2) din Legea <strong>nr</strong>.333/2004, modificatå ¿i republicatå în 18.03.2014,<br />
societå¡ile comerciale cu capital privat sunt “...obligate så-¿i asigure securitatea obiectivelor, bunurilor ¿i valorilor impotriva<br />
oricåror ac¡iuni ilicite care lezeazå dreptul de proprietate, existen¡a materialå a acestora, precum ¿i a protejårii persoanelor<br />
împotriva oricåror acte ostile care le pot periclita via¡a, inegritatea fizicå sau sånåtatea”.<br />
În scopul preîntâmpinårii unor evenimente nedorite, precum cele enumerate mai sus, agen¡ii economici pot încheia<br />
contracte de preståri servicii cu o societate specializatå pe servicii de pazå ¿i protec¡ie, conform alin.(2) al aceluia¿i articol.<br />
Societå¡ile specializate de pazå ¿i protec¡ie sunt societå¡i reglementate de Legea <strong>nr</strong>.31/1990, republicatå, private, care<br />
se constituie ¿i func¡ioneazå potrivit legisla¡iei comerciale – art.19, alin.(1) din Legea <strong>nr</strong>.333/2003.<br />
Art.19, alin.(2) al acelea¿i legi, prevede cå “... societå¡ile specializate de pazå ¿i protec¡ie func¡ioneazå în baza licen¡ei<br />
eliberate de Inspectoratul General al Poli¡iei Române, cu avizul prealabil al Serviciului Roman de Informa¡ii...” ¿i pot asigura,<br />
conform alin.(5), lit.”a” – “... paza proprietå¡ii impotriva accesului neautorizat sau a ocupårii abuzive” ¿i lit.”b”- “...paza proprietå¡ii<br />
împotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum ¿i a altor ac¡iuni producåtoare de pagube materiale”.<br />
Serviciile oferite de societå¡ile de pazå ¿i protec¡ie trebuie så corespundå real cu pregåtirea profesionalå ¿i tehnico-tacticå<br />
a speciali¿tilor lor, privind paza obiectivelor, bunurilor ¿i valorilor, a protec¡iei personale, având ca suport investi¡iile fåcute<br />
în echipamente moderne, mijloace ¿i dotåri specifice conform standardelor interna¡ionale de utilizare. Acestea este bine så<br />
aibå experien¡å în securitatea privatå, cât ¿i în paza suprafe¡elor agricole cultivate ¿i a bazelor de utilaje folosite în realizarea<br />
culturilor.<br />
Pentru realizarea unui serviciu corect calibrat pe specificul obiectivului, este bine så se ofere consultan¡å pentru evaluarea<br />
vulnerabilitå¡ii suprafe¡ei în discu¡ie, a necesitå¡ilor de pazå ¿i stabilirea celei mai bune solu¡ii, conform necesitå¡ilor, înainte<br />
de contractarea serviciilor personalizate.<br />
Ai probleme cu paza recoltei?<br />
Cau¡i o solu¡ie så nu råmâi fårå<br />
utilajele din câmp?<br />
GUARD EXPERT PATROL este solu¡ia!<br />
Apeleazå acum 0741.075.076<br />
¿i po¡i dormi lini¿tit!<br />
GUARD EXPERT PATROL<br />
B-dul. Unirii, Nr. 75, Sect.3, Bucure¿ti<br />
0741.075.076;<br />
021.322.00.29; 0372.875.964<br />
guardexpert07@yahoo.com