Constelatii-diamantine-nr-86-2017

28 Constela\ii diamantine Anul VIII, nr. 10(86)/2017
aduce foloase reale omului. În vreme ce sfântul se situeaz dintru început
în eternitate, eroul moare în istorie, pentru c urma pe care o las el, ca
om împlinit, este fixat doar în timp i în spaiu.
78. Omul nu este o sum de miliarde de celule sau de organe. C
nu sunt independente nici ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici
creierul, nici sistemul osos. Omul, ca întreg nu poate fi gândit decât
biblic; tiinific, nu. Moise este mai valabil decât ultima noutate
evoluionist a tiinei.
79. Umanitatea o iubeti lesne. Pe om mai greu.
80. Personalitatea este acel individ înzestrat cu capacitatea de a
se drui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-i mai aparine.
81. Eu am afirmat odat într-un salon, c Platon este micarea
spiritului înluntrul eternitii. Când gândim, toi suntem platonicieni.
Dac eu încerc s gândesc universul, trebuie s mut Biblia în universul
îngheat al ideilor platonice. Asta înseamn meditaia. Platon a intuit
cel mai bine jalea omului neputincios în faa esenelor.
82. Fa de mreia lui Iisus Hristos, Platon este un personaj
runel i cuviincios. Pe Platon poi s-l scuturi i constai c
arhetipurile lui sunt filozofice, dar dac mui arhetipurile acestea în
religia lui Iisus Hristos, devin modurile în care el vede divinitatea.
Platon n-are divinitate, pentru c la el divinitatea este un simplu
„demiurg”, ceea ce în grecete înseamn „meseria”.
83. Am dorit dintotdeauna s fac o tez de doctorat cu tema
Aflarea în treab ca metod de lucru la români.
84. La întrebrile fundamentale „de ce?” i „în ce scop?” aporetica
rural româneasc rspunde: ‘’d-aia’’. A venit odat un franuz la
noi, cu nite maini, iar una nu funciona tocmai cum trebuie. Dar
românul zice: merge i aa! Trebuie s scm de acest „merge i
a”; c „merge i aa” înseamn c merge oricum. Nu oricum, nu
oriunde, nu oricând i nu orice.
85. La purie am demonstrat vreme de dou ore c istoria
românilor dezgolit de crucile de pe scuturile voievozilor este egal
cu zero. C doar voievozii nu s-au btut pentru ridicarea nivelului de
trai! Istoria se face cu Biserica.
86. Cum vd participarea românilor de acum la mântuirea lor?
Simplu. Ducându-se la biseric. i folosind tiina ca peria de dini.
Tot ce spune tiina s nu-i lase cu gura cscati tot ce spune un
pop de la Cucuieii din Deal s considere adevr ritualic.
87. Am fcut o mrturisire într-o curte cu ase sute de ini, în
închisoarea de la Aiud. Frailor, am zis, dac murim toi aici, în haine
rgate i în lanuri, nu noi facem cinste poporului român c murim
pentru el, ci el ne face onoarea s murim pentru el!
88. Protestantismul est o religie coborât la rangul de moral
pentru grdinia de copii.
89. Pudoarea cretin este atât de pur, încât carnea eroticului
cretin, cap pecetea spiritului, ceea ce pân la cretini n-a realizat
nimeni.
90. Eu cred c rzboiul nu este fcut de oameni; e mult prea
serios. Îl face Dumnezeu. Cum ne di cutremure, ne di rzboi.
91. Cei mai crânceni i mai strlucii soldai sunt cei ai popoarelor
religioase. Când mori sub drapel, te gândeti c te duci la strmoi.
Dar o armat care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II-lea, în care
fiecare soldat avea o cruce la gât pe care scria Gott mit uns.
92. Prima funcie a unei religii reale este consolatoare, fiindc
religie am ltra precum câinii. Ne natem, trim, ne îmbolnvim,
îmbtrânim i murim. i întreg peisajul speciei om culmineaz în cimitir.
Destinul uman nu este o invitaie la fericirea de-a tri. Singurul mod
de-a evita nelinitea metafizic a cimitirelor este religia. Cu religia
intri în cimitir în plimbare. Cu filozofia intri în cimitir - cum a intrat
prietenul meu Cioran - prin disperare.
93. Cine n-a putut fi înlocuit? Religia! Iar filozofia care speculeaz
autonom, face onanie mintal. i dac vrea s scoat, s extrag
esene din tiinele naturii, este parazit. Atât! Nu îndrzneti s spui
despre religie, teologal vorbind - dac eti cinstit - c a fost înlocuit
de filozofie sau de tiin. Un cretin îi spune c adevrul se
definete prin jocul celor dou lumi: cea de aici o oglindete imperfect
pe cea de dincolo. Spune contra dac poi!
94. Religia este principiul uniformizator al speciei umane i este
singura salvare în care se poate vorbi despre egalitate.
95. Religia transform poporul într-o mas de oameni culi.
96. Între un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet
i a rmas religios i un ran analfabet nu exist nici o diferen.
97. Nivelul meu intelectual, chiar dac sunt savant, nu depte
nivelul unui pop obscur din Bgan. Pentru c preotul la, în ritualul
lui din biserica aia din lemn sau piatr, st de vorb cu absolutul.
98. tiina se mi asimptotic la absolut. Arta se mi asimptotic
la absolut. tiina este sediul folosului i arta este sediul plcerii.
99. Religia este sediul adevrului transcendent în eseni unic
ca principiu unic al tuturor lucrurilor. Religia se situeaz peste ultimele
speculaii teoretice ale tiinei, prin adevrul absolut unic, care este
Dumnezeu. S vin un laureat al premiului Nobel ateu. Ce-o s-mi
spun el? O bab care cade în faa icoanei Domnului strtut de
absolut este om, si la e dihor laureat.
100. În Ispita de pe munte - retro satana - Iisus spune: „Împia
mea nu este din lumea aceasta”. Asta-i nemaiauzit! Du-te în împia
Lui cu trenul sau cu racheta dac poi. Nu poi! Înotm în Univers ca
mormolocii, i lumea lui Iisus Hristos se situeaz transcendent ca-n
Ispita de pe munte, în mod etern.
101. Revoluia este o înaintare pe loc. Nimic nu mai poate fi
inventat dup facerea lumii; doar dac te situezi în afara ei i creezi o
lume nou. Revoluia nu adaug nimic Ideilor lui Platon.
102. Revoluia francez n-a fost o revoluie, nici revoluia rus n-
a fost o revoluie. Nu exist revoluii, ci doar tehnici insurecionale
în blia pentru putere (Curzio Malaparte). Dac este o „restructurare”
a omului, aceasta s-a întâmplat o singur dat în timp, la apariia
lui Iisus Hristos.
103. Aa am spus eu în temni: Domnule colonel - eram ase
sute de ini într-o curte închis - nu vei fi voi, comunitii, niciodat
revoluionari pân nu vei imita pe cel mai generos zeu pe care l-a dat
istoria lumii, pe Iisus Hristos. În parabola cu oaia rcit, un pstor
sete o turm întreag în cutarea unei oi. Stii, asta se cheam
„unanimism moral cretin”. Fiindc în universul lui Iisus Hristos o
celul care mai palpit într-un muribund este mai valoroas decât
toate galaxiile posibile.
104. Poarta spre Dumnezeu este credina, iar forma prin care se
intr la Dumnezeu e rugciunea. Rugciunea e singura manifestare a
omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gândit
cretin, rugciunea ne arat c umilina înal, iar nu coboar pe om.
105. Am spus eu odat c dac un preot din Bgan, când se
roag, este Dumnezeu cu el, atunci preotul la înlocuiete toat
Academia Român...
106. Sfântul are fora de coeziune a pietrei.
107. Un sfânt poate fi i analfabet, dar e superior unui geniu,
fiindc ideea de sfinenie este legat de ideea de minune. Un sfânt
poate face o minune. Geniul face isprvi, nu minuni. Lumea, acum
este ancorat în cultul genialitii ca slvire a progresului în afar.
Atât. Or, cu cât suntem mai avansai, mecanic i material, cu atât
suntem mai departe de esena real a lumii, de sfinenie.
108. Singurii oameni care nu pot fi suspectai c se înfioar în
faa morii sunt sfinii.
109. A fi sfânt înseamn a fi suveranul tu perfect.
110. M-a întrebat odat Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta,