Constelatii-diamantine-nr-86-2017

More documents

Recommendations

Info

42 Constela\ii diamantine Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Galina MARTEA (Basarabia/Olanda) Spiritualitatea ]i materialismul - fenomene umane @în dezechilibru Obligaia i necesitatea de a exista în lumea pmânteasc se suprapune pe coninuturi ce sunt mai mult sau mai puin importante în viaa omului. Parte din galaxia universilui, omul este înzestrat prin natere de coninuturi spirituale (de intensitate mare/mic), dar, în acelai timp, este dependent de coninutul materialismului, aspect ce îi ofer satisfacie sufleteasc fa de bunurile materiale. Lucruri destul de fireti concepute ca uniti de msur în viaa fiecrui om. Respectiv, fiecare om prin trturile i caracteristicile sale atât pozitive, cât i negative, completeazi individualizeaz cultura propriei societi. În aa mod, orice societate prin aspectele sale evideniaz procesul de dezvoltare uman ce se remarc prin nivelul de cultur i de viat, acesta fiind dependent de coninutul materialismului i al spiritualitii. Deci, orice societate uman îi are trturile sale specifice, astfel demonstrând care este orientarea prioritara, adic: mai mult spre materialism sau mai mult ctre spiritualitate. Cu siguran, în asemenea situaii nu va exista un echilibru perfect între materialism i spiritualitate, deoarece natura fiecrui om este foarte divers una de alta. Evident, posibil, ar fi corect ca majoritatea populaiei de pe mapamond s fie adepta spiritualismului, deoarece factorul de baz al Universului este considerat spiritul (ce exist independent de materie) i nu materia care este considerat un simplu produs al spiritului, conform doctrinelor filozofice. Îns, indiferent de aceast tratare filozofic, lumea pmânteasc este un produs instabil/schim- tor care încalc regulile de joc ale naturii i se conformeaz mai mult cu necesitile i exigenele personale ce sunt bazate pe materie/ starea material. Astfel, lumea se împarte în diverse categorii sociale ce reflect criterii de greutate major sau minor în cerine i preocu- ri. Nemijlocit, o parte dintre oameni simt necesitatea de a fi mai fericii prin coninuturile materiale, iar alii simt existena fericirii prin tot ceea ce este spiritual/imaterial. În aa mod, formula existenei umane mereu în diversitate deregleaz echilibrul vieii spirituale, în acelai timp, afectând destul de grav dezvoltarea intelectuali cultural a omului. Pentru a menine un nivel superior al dezvoltrii umane într-o societate la baza acesteia ar urma s existe echilibrul spiritual în cea mai evoluat form, având ca suport prioritar dezvoltarea intelectual i cultural a individului. În aa mod, comunitatea respectiv va fi urmat numai de efecte pozitive în procesul evoluiei, iar comportamentul i mentalitatea omului va fi urmat numai de transformri radicale/evolutive. Deci, existena uman bazat pe fenomenul spiritualitii este i va fi cea mai sigur form în a dezvolta omul în limitele unei culturi autentice. De aceea, pentru a crea un sistem autentic în dezvoltarea omului este necesar ca orice societate s contribuie prin orice form la promovarea culturii spirituale. Prin aceast modalitate de dezvoltare spiritual, omul va contientiza mai complex importana i sensul existenei umane (anume: despre faptul c lucrurile create prin forma spiritual sunt eterne, iar cele materiale sunt trectoare), iar însui existena acestuia va fi un model unic pentru propria via spiritual. Pentru a percepe un asemenea mod de via omul trebuie s fie membru al unei societi culte, aceasta fiind instruit pe principii spirituale care s promoveze doar lucruri frumoase i demne de apreciere. Cultura unei societi, fiind un întreg de caracteristici distincte în termeni spirituali, poate fi obinut numai prin intermediul unor cerine concrete fa de individ. Într-un asemenea caz, totul depinde cum este motivat mediul social prin care exist individul i cum îi sunt prezentate laturile eseniale ale culturii umane. Pentru armonia acestora sunt necesare soluii concrete care, în mod indispensabil, urmeaz a fi implicate toate aspectele culturii spirituale ce stimuleaz modelul perfect al dezvoltrii umane i al intelectului uman. Cultura spiritual în viaa unei societi este fundamental, deoarece datorit ei se poate construi existena civilizat a omului. Respectiv, prin existena civilizat a omului i a comunitii acestuia se produce procesul care regleaz în mod echilibrat necesitatea dintre materialism i spiritualitate. Astfel, omul i societatea urmând necesitatea de a fi dependeni de cultura spiritual, orientare care îi organizeaz de a înelege corect legtura fenomenelor naturale/sociale/ personale, în acelai timp percepând corect necesitatea echilibrat a materialismului pentru existen. Deci, prin nivelul de civilizaie al unei societi/al unui popor se prezinti nivelul de dezvoltare spirituali material al acestora, care, în acelai timp, este prezent i nivelul coeziunii dintre necesitate i importan. Astfel, s-ar prea c lucrurile sunt aezate perfect în sistemul existenei dintre materialism i spiritualitate, unde la baz este educaia centrat pe cultura spiritual. Cu toate acestea, destul de vizibil, exist extrem de mult imperfeciune în existena uman unde relaia i necesitatea dintre materialism i spiritualitate este în dezechilibru, în special, în defavoarea fenomenului spiritual care, de fapt, este considerat cel mai civilizat sistem în convieuirea i dezvoltarea uman. Aceste lucruri sunt prezente în societile unde cultura spiritual nu-i gsete locul potrivit în mentalitatea individului, iar cultura materialist este priviti prezent ca un factor primar i, poate, cel mai necesar în existen. Respectiva abordare este caracteristic unor popoare, în special, acelor popoare care se confrunt din greu cu scia, incultura i degradarea social. Procesul de degradare social începe anume atunci când educaia spiritual în viaa unui popor devine o necesitate minor. Dar, cu prere de ru, acest fenomen este caracteristic i unor popoare ce sunt mai mult sau mai puin plini de bunstare, îns genetic fiind adepi ai materialismului. Deci, în asemenea societi educaia civic nu este întemeiati nu exist la nivelul necesar pe caractere de spiritualitate, aceasta fiind orientat mai mult ctre materialism. Componentul materialismului este foarte vizibil
Anul VIII, nr. 10(86)/2017 la popoarele de origine latin, dac s ne referim la continentul european, printre care se manifest vizibil i în societatea italian, cu toate c în aceast societate i fenomenele spirituale îi au locul su i sunt prezente ca valoare. Respectiva abordare pus în dimensiunile materialismului contemporan a luat proporii exagerate în ultimele decenii. Un exemplu viu este Basarabia sau R.Moldova care actualmente este împânzit de o scie extrem, dar pe de alt parte omul societii pune, totui, un accent destul de mare pe bunurile materiale sau pe lucruri neînsemnate ale materialismului, care în unele cazuri sau în majoritatea cazurilor este doar o mândrie sau, mai bine zis, o fudulie absurd ce denot caracter în modul de comportare i de interpretare a lucrurilor în viaa sociali cea personal. Ca s nu generalizm acest subiect pentru o societate, oricum sunt destul de vizibile unele momente de la care omul nu se poate abate. Deci, precum orice mediu social îi are regulile i obiceiurile sale, aa i omul, în majoritatea cazurilor, este nevoit s acioneze conform tradiiilor precedate de toata lumea înconjurtoare, chiar i în cazul când situaia material nu-i permite acest lucru. Aadar, se respect proverbul „dac toat lumea face aa, atunci i eu trebuie s fac în acelai mod”. În acest caz, am putea întrebuina i o alt zical: „acolo unde este mai mare scia, acolo este i mai mare fudulia”. Spre exemplu, în ultimele 2 decenii s-a format un ritual naional destul de exagerat în Basarabia pentru a celebra srbtorile de Pati, srbtoarea de pomenire a morilor, Crciunul, zile de natere, alte srbtori. Acest fenomen a luat natere destul de evident odat cu migraia cetenilor în afara rii dup anii’ 90, acetia, la rândul lor, muncind din greu în strintate, respectiv, obinând mijloacele bneti necesare care, ulterior, sunt trimise parial sau integral rudelor în ara de origine (pentru ca banii corespunztori s fie utilizai pentru diverse necesiti vitale). Astfel, în ara de origine lucrurile s-au complicat, la figurat, i au luat o alt întorstur, fiind corelate doar cu conceptul materialismului. Sub aceast imagine s-a instaurat o nou mod social care a afectat i s-a rspândit aproape în întreaga societate. Aproape fiecare om al societii (în special, tineretul) este dominat de idea banului/materia-lismului prin care se dorete doar o via plin de lux cu bunuri materiale, îns mai puin plin de educaie spiritual. Cât privete fenomenul de celebrare a srbtorilor susmenionate este o tendin aparte, chiar i pentru acele persoane care nu-i permit în viaa de toate zilele o alimentaie corespunztoare sau alte lucruri strict necesare pentru viaa cotidian, îns acetea sunt nevoii ca din puinul ban economisit pe care îl au (sau chiar i s-l împrumute) s-l cheltuie Constela\ii diamantine Pavel Filonov - Compoziie 43 doar pentru câteva zile de srbtori din an pentru a demonstra ci el are de toate i este în pas cu toat lumea. Deci, se prepar multi divers mâncare pentru câteva zile, ca apoi aceasta s fie aruncati la animalele din cote, deoarece aceast hran se strici nu se reu- te de a fi consumat în timpul necesar. Dar, la acest capitol s nu uitm cât de scumpe sunt produsele alimentare în R.Moldova, unde veniturile nu acoper cheltuielile reale. Apoi, nunile, cumetriile i înmormântrile sunt o nebunie total sau ba chiar o tragedie personal/familial. Cred, la acest subiect nici nu este cazul de a descrie sau a aborda momentele respective, deoarece este o situaie/imagine pe care trebuie doar vzut cu ochii proprii. Un singur exemplu, pentru ceremonia unei nuni se pregtete mâncare pentru 500 de persoane i pentru câteva zile, iar de facto sunt invitai 100 sau 200 persoane doar pentru o singur sear. Iar pentru înmormântarea unui decedat se prepar mâncare pentru tot satul, în zonele rurale de obicei. F îndoial, este evident c trebuie s pomenim rposatul, îns, cred, nu este cazul de realizat toate acestea într-un mod atât de exagerat i cu cheltuieli atât de enorme pentru mâncare, cât i pentru pomeni. Astfel, de asemenea cred, am ajuns la proverbul: „în timpurile de azi nu e bine nici s te însori/mrii, dar nici s mori în societatea basarabean”, deoarece dup aceste ritualuri/tradiii naionale omul este drâmat i pus într-o situaie financiar destul de critic. Iar în cazul când o persoan nu dispune de mijloacele bneti necesare pentru asemenea ceremonii, atunci ea, oricum, este nevoit s fac nite împrumuturi bneti. În caz contrar, dac nu faci aa cum face toat lumea, într-o msur oarecare mai mult sau mai puin, atunci este desconsiderat social i eti pus între discuii neplcute de ctre cei apropiai. Cât despre concetenii notri care muncesc în strintate din greu pentru a acumula nite mijloace financiare, oricum acetea se întorc dup un timp oarecare în ara de origine, iar banii acumulai sunt cheltuii pentru a construi o cas cât mai mare, cu garduri cât mai înalte ca la nimeni. Mai puini sunt dintre acei care prefer si construiasc un viitor în afara rii de origine doar pentru a tri într-un mediu social civilizat i stos unde valorile spirituale sunt apreciate într-o alt msur. Astfel, putem constata, omul dintro asemenea societate (precum societatea basarabean) rmâne cu acelai concept prioritar fa de valorile materiale i mai puin fa de valorile spirituale. Aceste lucruri, cu siguran, fac parte din educaia i cultura unui popor care este mai puin aproape de fenomenele spiritualitii. În special, dac s ne referim la ptura dominant a societii basarabene, atunci tabloul devine i mai încânttor. Aceast categorie de oameni, vzându-se la putere, tinde si creeze o situ- ie material cât mai buni, în acelai timp, extrem de exagerat, fenomen ce denot faptul care este nivelul de cultur al acestor oameni i care este coninutul spiritual al acestora. F generalizare, cu certitudine, orice societate are într-o msur oarecare atât ptura intelectual care exist cu conceptul prioritar al spiritualitii (mai mult sau mai puin), cât i masele care sunt mai aproape de conceptul materialismului. Astfel, societatea este intoxicat mai mult de ctre un materialism nedefinit i mai puin orientat ctre spiritualitate, fenomen ce determin c în viaa unui popor nu exist un ideal care s tind spre o civilizaie autentic. Oricum, societatea basarabean este vizibil dispersat între aceste concepte filozofice - materialism i spiritualitate, în special, convieuirea sociali nivelul de trai dintre oamenii puterii, intelectualitate, masele, decalajul fiind extrem de mare între aceste pturi sociale. i-ar prea c întro asemenea societate lucrurile ar urma s fie interpretate altfel, deoarece religia (considerat comunitate spirituali moral care unete sentimentul fa de divinitate i umanitate) constituie parte inte-
Page 1 and 2: Per aspera ad astra Constela\ii dia
Page 3 and 4: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Doina DR
Page 5 and 6: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Al. Flor
Page 7 and 8: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 (III.1.5
Page 9 and 10: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Constela
Page 11 and 12: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Daniel M
Page 15 and 16: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 George P
Page 19 and 20: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Marin IF
Page 21 and 22: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Daniel D
Page 23 and 24: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Stelian
Page 25 and 26: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 duci cu
Page 27 and 28: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 56. Libe
Page 31 and 32: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Timioara
Page 33 and 34: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 {tefan R
Page 35 and 36: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Ionu] CO
Page 39 and 40: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Ionel BO
Page 41: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Milena M
Page 45 and 46: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Luca CIP
Page 49 and 50: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Veniamin
Page 51 and 52: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Marian D
Page 53 and 54: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Dumnezeu
Page 55 and 56: Anul VIII, nr. 10(86)/2017 Horea PO
Page 57 and 58: Pavel Filonov - Formula Petrogradul
Page 59 and 60: Pagin[ realizat[ de Nelu Vasile-NEV

Constelatii-diamantine-nr-86-2017

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?