Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
occidentul <strong>romanesc</strong><br />
www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania<br />
Ziar<br />
GRATUIT<br />
Anul VII - Nr. <strong>78</strong> / 24 pagini<br />
AUGUST 2017<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!<br />
„A-ţi reprezenta ţara este probabil<br />
cel mai înalt privilegiu şi cea mai de<br />
seamă onoare pe care le poţi primi<br />
în calitate de cetăţean”<br />
„A ajuns pe meleaguri spaniole pentru că şi-a dorit să cunoască o altă cultură şi un alt sistem de învăţământ.<br />
Acum este un avocat de succes, stabilită în Insulele Canare şi, recent, a devenit consul onorific al României<br />
în această regiune. Alina Râmaru este nominalizată pentru premiile de excelenţă…”<br />
Plan Național de Combatere<br />
a Sclaviei moderne:<br />
măsuri stabilite în cadrul<br />
întâlnirii premierului cu<br />
reprezentanţii Ambasadei<br />
Spaniei la București<br />
„Dorim să extindem și să<br />
îmbunătățim cooperarea cu<br />
autorităţile spaniole, având în<br />
vedere numărul mare de...”<br />
Pagina 04<br />
La pensie, în străinătate<br />
„Dacă ați lucrat în mai multe<br />
țări din UE, este posibil să fi<br />
dobândit drepturi de pensie în<br />
fiecare dintre ele. Cererea de<br />
pensionare va trebui depusă la<br />
casa de pensii din țara în...”<br />
Pagina 06<br />
Când călătoriți cu mașina<br />
în altă țară din UE,<br />
asigurați-vă că permisul<br />
de conducere și asigurarea<br />
auto sunt valabile<br />
„Dacă permisul v-a fost<br />
eliberat de o țară din UE, îl<br />
puteți folosi peste tot în UE…”<br />
Pagina 07<br />
Autoritatea părintească<br />
„Părinții răspund de creșterea<br />
și educarea copiilor și de<br />
administrarea eventualelor<br />
lor bunuri. De asemenea,<br />
au dreptul de a reprezenta<br />
interesele copiilor în justiție. În<br />
toate țările din UE…”<br />
Pagina 09<br />
Pagina 12-13<br />
Lecţia unui campion român:<br />
de la succesul individual la<br />
schimbarea mentalităţii şi<br />
educarea generaţiilor<br />
„Despre campioni se pot spune<br />
multe poveşti, unele se pot<br />
transforma în legende, altele<br />
devin lecţii de viaţă…”<br />
Pagina 15<br />
Transilvania es la tierra<br />
del Conde Drácula, como<br />
España es la tierra del<br />
Quijote<br />
„Una referencia turística en<br />
Rumanía desde distintos puntos<br />
de vista. Ciudad sin duda<br />
histórica, pero también apta<br />
para el turismo de invierno...”<br />
Página 18<br />
Infinitul albastru: Lacul<br />
Bucura din Munţii Retezat<br />
„Lacul Bucura este situat la<br />
2.040 de metri altitudine şi se<br />
întinde pe nouă hectare, fiind<br />
cel mai mare din Munţii Retezat<br />
şi cel mai întins lac glaciar<br />
din România. Adâncimea sa<br />
maximă este de peste…”<br />
Pagina 19
02 AUGUST<br />
2017<br />
Adrese şi informaţii utile<br />
REPREZENTAREA<br />
DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI<br />
ÎN REGATUL SPANIEI<br />
Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso<br />
XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5<br />
linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:<br />
secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.<br />
com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:<br />
agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare<br />
economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@<br />
embajadaderumania.es<br />
Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:<br />
Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/<br />
917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@<br />
informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-<br />
17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,<br />
Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,<br />
Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)<br />
•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de<br />
deces sau accidente rutiere)<br />
Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la<br />
Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:<br />
10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915<br />
590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro<br />
Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:<br />
Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare<br />
pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,<br />
Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:<br />
0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,<br />
consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://<br />
barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00<br />
(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,<br />
între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)<br />
•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,<br />
Lerida, Tarragona), Insulele Baleare<br />
Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza<br />
Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177<br />
•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.<br />
ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se<br />
primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-<br />
17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:<br />
0034/608 956 2<strong>78</strong> (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)<br />
•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,<br />
Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,<br />
Vizcaya), Navarra, La Rioja<br />
Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida<br />
Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la<br />
Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964<br />
212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964<br />
257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:<br />
0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau<br />
alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:<br />
de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte<br />
notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),<br />
de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare<br />
documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,<br />
fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),<br />
14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,<br />
cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei<br />
de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis<br />
în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:<br />
Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)<br />
Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,<br />
13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226<br />
825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926<br />
231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere<br />
documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea<br />
actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,<br />
oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)<br />
•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de<br />
arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea<br />
Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,<br />
Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)<br />
Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@<br />
informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954<br />
230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,<br />
orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-<br />
16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:<br />
0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,<br />
accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,<br />
Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea<br />
Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla<br />
Această publicație a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii<br />
de Pretutindeni!<br />
www.mprp.gov.ro<br />
Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Ministerului<br />
pentru Românii de Pretutindeni.<br />
Campanie de informare<br />
pentru românii care doresc să<br />
muncească în afara granițelor<br />
Ministerul pentru<br />
Românii de Pretutindeni, în<br />
parteneriat cu alte instituții<br />
publice, va începe în luna<br />
august campania de informare<br />
„Informare acasă!<br />
Siguranță în lume!”, destinată<br />
românilor care doresc<br />
să muncească, să studieze și<br />
să locuiască în străinătate.<br />
Campania își propune să<br />
informeze asupra drepturilor<br />
pe care persoanele care<br />
vor să se stabilească în afara<br />
granițelor le au în țările<br />
membre UE, precum și<br />
asupra riscurilor la care se<br />
expun odată cu decizia de<br />
a munci în străinătate. De<br />
asemenea, vor fi informați<br />
în legătură cu siguranța la<br />
locul de muncă, riscurile<br />
unor boli profesionale,<br />
Publicație lunară gratuită<br />
Produs și editat de:<br />
EL OCCIDENTE RUMANO<br />
Depósito Legal: M-30588-2013<br />
FONDATORI:<br />
Kasandra Kalmann Năsăudean<br />
Florin Valentin Barbu<br />
COORDONATOR:<br />
Michael Harrison Cronkite<br />
protecția față de abuz și<br />
exploatarea prin muncă sau<br />
orice alt tip, susținerea accesului<br />
nediscriminatoriu al<br />
lucrătorilor români pe piața<br />
muncii, precum și numerele<br />
de urgență în caz de necesitate.<br />
Campania de informare<br />
va începe cu un proiect<br />
pilot în județele Botoșani<br />
(9 august), Suceava (10 august)<br />
și Neamț (11 august)<br />
și va continua și-n alte<br />
regiuni ale țării. Această<br />
campanie va fi derulată de<br />
Ministerul pentru Românii<br />
de Pretutindeni în parteneriat<br />
cu Ministerul Muncii și<br />
Justiției Sociale, Ministerul<br />
A facerilor I nterne,<br />
Ministerul Afacerilor<br />
Externe și autorități locale.<br />
DIRECTOR GENERAL ( Spania):<br />
Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />
REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:<br />
Camelia Jula<br />
Eduard Rudolf Roth<br />
SENIORI EDITORI:<br />
Costin Tuchilă<br />
Dan Caragea<br />
Letiţia Coza<br />
Puşa Roth<br />
Vavila Popovici<br />
Zoe Stoleru Martí<br />
De asemenea, vor fi<br />
invitați reprezentanți ai<br />
Corpului Diplomatic la<br />
București, îndeosebi ambasadori<br />
care provin din<br />
REDACTORI:<br />
Andra Mateescu Gutiérrez<br />
Gabriela Căluțiu Sonnenberg<br />
Ilinca Fodor<br />
Laura Bălășoiu<br />
Lorena Borrero Garcia<br />
MARKETING-PUBLICITATE:<br />
Dan Aurelian Pătrașcu<br />
Răzvan Ionescu (Spania)<br />
SPECIALIŞTI:<br />
Prof. Dr. Ana Maria Zuneitman (USA)<br />
țări în care sunt comunități<br />
semnificative de români,<br />
precum Italia, Spania,<br />
Marea Britanie, Germania<br />
și Franța.<br />
Av. Bogdan Daniș (Spania)<br />
Dr. Corina Simionescu Hudgens (UK)<br />
Av. Constantin Radu Călugăru (Spania)<br />
Prof. Dr. Irina Șova Georgescu (USA)<br />
Psiholog - Jeni Chiriac (România)<br />
Av. Nadia Irina Fundățeanu (Spania)<br />
CONTACT:<br />
redactia@occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />
publicitate@occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />
Telefon: 0034/ 642 298 948<br />
www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com
Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />
Chief executive officer<br />
(Director General)<br />
Ca o consolare pentru faptul<br />
că suntem lipsiţi, în general, de<br />
seriozitate, de mândria lucrului<br />
bine făcut, sau dintr-o profundă<br />
frustrare, ca o justificare<br />
pentru lipsa de pragmatism<br />
pe seama căreia românul tinde<br />
să-şi pună eşecurile, s-au născut<br />
mai multe mituri despre<br />
România. „Românul s-a născut<br />
poet” este unul dintre cele<br />
mai cunoscute. Până la urmă,<br />
nu e nimic rău în a fi poet şi<br />
chiar nu ar fi nimic rău în a fi<br />
„grânarul Europei”. Problema<br />
apare atunci când vorba în cauză<br />
îşi pierde esenţa şi devine un<br />
fel de proverb, o vorbă de duh<br />
spusă ca să umple o conversaţie<br />
sau ca să scuze o greşeală.<br />
Aşadar, ne reprezintă, ne<br />
onorează sau ne acuză faptul<br />
că românii se consideră frumoşi,<br />
inteligenţi, ospitalieri?<br />
Sunt în România cele mai<br />
frumoase femei din lume şi<br />
cei mai buni croitori şi ingineri<br />
software? Până la urmă,<br />
fiecare popor are părerile lui,<br />
mai mult sau mai puţin măgulitoare,<br />
la adresa cetăţenilor<br />
săi. Fiecare naţie consideră că<br />
are cele mai frumoase femei şi<br />
fiecare popor vorbeşte despre<br />
plăcerea de a primi oaspeţi.<br />
În valoare absolută, cele<br />
mai multe dintre aceste ziceri<br />
despre România sunt adevărate:<br />
românii sunt plăcuţi la înfăţişare,<br />
scriu poezie, omenesc<br />
oaspeţii şi aşa mai departe, dar<br />
totul e în regulă atât timp cât<br />
nu ne comparăm cu alţii. De<br />
ce credem că am fi noi mai ospitalieri<br />
decât japonezii, marocanii<br />
sau eschimoşii? Fiecare<br />
dintre noi, ca indivizi sau ca<br />
naţiune, avem propria proiecţie<br />
a imaginii despre noi înşine.<br />
Important este ca aceeaşi percepţie<br />
să o aibă şi cei din exterior,<br />
esenţial este ca evaluarea<br />
acestora să fie similară celei<br />
la care noi ne raportăm mental.<br />
În general noi, ca români,<br />
avem tendinţa de a ne asuma<br />
merite care nu ne aparţin în<br />
mod direct şi ne vedem mai<br />
frumoşi, mai isteţi nativ, mai<br />
înzestraţi de mama natură, dar<br />
niciodată mai punctuali, mai<br />
Cuvânt înainte AUGUST<br />
2017 03<br />
Când „Românul s-a născut poet”,<br />
„Croitorașul cel viteaz” era fruntașul Europei<br />
serioşi, mai conştiincioşi.<br />
Odată ieşiţi „în lume”, calităţile<br />
pe care şi le atribuie<br />
românii devin în mare parte<br />
cu adevărat mituri. Adică, aşa<br />
cum spune DEX-ul, „povestire<br />
de origine populară, cu conţinut<br />
fabulos, care explică în<br />
mod alegoric originea lumii,<br />
fenomenele naturii şi viaţa<br />
socială”.<br />
Ultimii ani au adus peste<br />
un milion de absolvenţi de<br />
facultate. 2.500 de tineri studiază<br />
la cele mai prestigioase<br />
universităţi din SUA. 97,6%<br />
dintre românii adulţi sunt alfabetizaţi<br />
şi participăm anual<br />
la cel puţin 15 concursuri internaţionale<br />
pe discipline, atât<br />
la seniori, cât şi la juniori, cu<br />
loturi care însumează 90-100<br />
de elevi. 90% dintre aceştia se<br />
întorc acasă cu medalii. Sunt<br />
date brute, dar care, la o primă<br />
vedere, ar trebui să confirme o<br />
idee măgulitoare care a circulat<br />
de-a lungul timpului despre<br />
România: acela că ar fi locuită<br />
de oameni inteligenţi, cu abilităţi<br />
intelectuale superioare<br />
altor naţii.<br />
Partea mai puţin bună este<br />
că puţini dintre cei plecaţi în<br />
străinătate vor să se mai întoarcă<br />
în ţară. Mai mult decât atât,<br />
nici angajatorii români nu sunt<br />
foarte activi în a-i atrage înapoi<br />
acasă, în condiţiile în care toţi<br />
spun că îi interesează mai degrabă<br />
experienţa practică decât<br />
pregătirea teoretică temeinică.<br />
Pe de altă parte, angajatorii din<br />
străinătate importă cu plăcere<br />
„minţile” românilor, cel mai<br />
adesea derulând campanii<br />
ample de recrutare, în special<br />
în rândul medicilor, inginerilor<br />
şi programatorilor IT. Asta şi<br />
pentru că, dincolo de inteligenţă,<br />
românii mai au un atu<br />
pe care străinii îl caută atunci<br />
când fac angajări: capacitatea<br />
mare, dezvoltată în secole, de<br />
adaptare la mediu.<br />
Cuvântul „ospitalier” vine<br />
din limba franceză şi se referă<br />
la un individ „care primeşte<br />
bucuros oaspeţi; care este amabil,<br />
primitor” sau la o casă, un<br />
oraş, o ţară în care eşti bine primit,<br />
în care te simţi bine; care<br />
oferă „ospitalitate”.<br />
Românii sunt ospitalieri<br />
când primesc oaspeţi acasă, iar<br />
această trăsătură este relevată<br />
ca una dintre valorile şi reperele<br />
vieţii rurale şi mai puţin<br />
ca una a mediului urban. Iar în<br />
contextul în care România este<br />
ţara cu cea mai mare comunitate<br />
rurală a Europei, am putea<br />
spune că suntem un popor extrem<br />
de ospitalier, dar doar la<br />
nivelul contactelor individuale<br />
şi ale familiei. Românii nu se<br />
pot servi deocamdată de ospitalitatea<br />
lor pentru a face afaceri<br />
- aşa cum fac portughezii, elveţienii,<br />
spaniolii, indienii sau<br />
suedezii, cetăţeni consideraţi<br />
de către mai multe clasamente<br />
cei mai primitori din lume.<br />
România a fost, la un moment<br />
dat, cel mai mare croitor<br />
al Europei. Era anul 2004, iar<br />
textiliştii români produceau<br />
haine în lohn pentru aproape<br />
toate mărcile celebre din<br />
Europa. Nimeni nu era surprins<br />
atunci când pe un costum<br />
Armani, Versace sau Hugo<br />
Boss scria „made in Romania”.<br />
Din 2005 însă, exporturile de<br />
textile au început să scadă, iar<br />
astăzi România este mai degrabă<br />
„croitoraşul cel viteaz” al<br />
Europei, care se străduieşte să<br />
rămână competitiv, deşi a fost<br />
de mult devansat de alte ţări în<br />
care se produce mai ieftin şi<br />
care nu au fost atât de lovite<br />
de criză. Eforturile pe care le<br />
fac producătorii locali pentru a<br />
recupera terenul pierdut par a<br />
fi „vânare de vânt”, în condiţiile<br />
în care supraimpozitarea<br />
şi fluctuaţiile cursului valutar<br />
reprezintă două piedici uriaşe,<br />
din acest punct de vedere.<br />
A fost o perioadă în care<br />
România a fost un croitor pentru<br />
Europa, însă acum nu mai<br />
este cazul. După cum vedem,<br />
tendinţa care se conturează<br />
din ce în ce mai puternic arată<br />
că pentru Europa şi pentru tot<br />
restul lumii, croitori sunt şi vor<br />
fi ţările cu foarte mulţi locuitori,<br />
precum China, pentru că<br />
au forţă de muncă ieftină, şi<br />
ţările care sunt producătoare<br />
de bumbac şi care, implicit, au<br />
ţesături mult mai ieftine decât<br />
noi.<br />
Da, istoria ne arată că avem<br />
o evidentă neputinţă de adaptare<br />
la lucrurile cu adevărat<br />
majore şi că de-a lungul veacurilor<br />
ne-am tot complăcut în<br />
minimalism, de foarte puţine<br />
ori am avut forţa să luăm taurul<br />
de coarne şi să ne impunem<br />
în faţa lumii. Ca excepţie de la<br />
regulă e bine să amintim de<br />
Marea Unire de la 1918, când<br />
oamenii politici ai vremii au<br />
făcut mari eforturi pentru ca<br />
toţi să trăim între aceleaşi hotare.
04 AUGUST<br />
2017<br />
Președintele României<br />
a transmis sâmbătă, 29 iulie<br />
a.c., un mesaj cu ocazia<br />
Zilei Imnului Național al<br />
R omâniei.<br />
„«Ziua Imnului Național»,<br />
sărbătorită în fiecare an<br />
pe 29 iulie, este un moment<br />
solemn, care ne oferă nouă,<br />
românilor, prilejul de a ne<br />
reafirma atașamentul față de<br />
valorile și principiile care au<br />
stat la baza statului român<br />
modern. Versurile poemului<br />
patriotic «Un răsunet»,<br />
scrise de Andrei Mureșanu<br />
și intonate pe acordurile melodice<br />
create de Anton Pann,<br />
au reprezentat întotdeauna<br />
un îndemn la libertate și o<br />
chemare la unitate a tuturor<br />
românilor pentru a obține suveranitatea<br />
națională.<br />
Devenit în mod oficial<br />
Imnul Național al României<br />
în anul 1990, acesta a fost<br />
cântat pentru prima dată<br />
în contextul efervescenței<br />
revoluționare din 1848, iar<br />
apoi în momente cruciale<br />
din istoria țării, în Primul și<br />
Al Doilea Război Mondial,<br />
Focus<br />
Mesajul Președintelui României transmis cu<br />
ocazia Zilei Imnului Național al României<br />
în timpul Războiului de<br />
Independență și la Marea<br />
Unire din 1918. Astăzi, valoarea<br />
imnului este consacrată<br />
de Constituția României ca<br />
simbol național, alături de<br />
drapelul tricolor, stema și sigiliul<br />
statului.<br />
«Deșteaptă-te, române!»<br />
este un catalizator al coeziunii<br />
naționale și sociale,<br />
iar prin spiritul mobilizator<br />
și energia transmise, Imnul<br />
reprezintă chintesența eforturilor<br />
depuse pentru atingerea<br />
obiectivelor majore ale<br />
țării noastre, de a construi o<br />
Românie puternică și prosperă<br />
în Europa și în lume.<br />
În zi de sărbătoare, vă îndemn<br />
să onorăm acest simbol<br />
național și să îl intonăm cu<br />
mândrie, ca gest de solidaritate,<br />
afirmându-ne identitatea<br />
națională, unitatea și patriotismul.<br />
Cinstim totodată memoria<br />
celor care au contribuit<br />
la consolidarea statului<br />
român și transmitem respectul<br />
nostru față de trecut. Fie<br />
ca «Deșteaptă-te, române!»<br />
să răsune de cât mai multe<br />
ori și să ne fie mereu călăuză<br />
pe drumul devenirii noastre!<br />
La mulți ani, România! La<br />
mulți ani Imnului Național!”<br />
Plan Național de Combatere<br />
a Sclaviei moderne: Măsuri<br />
stabilite în cadrul întâlnirii<br />
premierului Tudose cu<br />
reprezentanţii Ambasadei<br />
Spaniei la București<br />
Un nou succes remarcabil la Olimpiada<br />
Internaţională de Fizică: cinci medalii pentru<br />
echipa României şi locul I în Europa<br />
Olimpicii români au obţinut<br />
patru medalii de aur<br />
și o medalie de argint la<br />
ediția din 2017 a Olimpiadei<br />
I nternaţionale de Fizică, care<br />
a avut loc în Indonezia în perioada<br />
16-24 iulie, reunind<br />
424 de concurenţi din 88 de<br />
ţări. Președintele României<br />
a transmis un mesaj de felicitare<br />
elevilor și profesorilor<br />
din Delegația României la<br />
Olimpiada Internațională de<br />
Fizică.<br />
“Mă bucur de fiecare dată<br />
când performanța elevilor<br />
și profesorilor români este<br />
recunoscută și apreciată la<br />
nivel internațional. Îi felicit<br />
pe cei cinci elevi și profesorii<br />
din Delegația României<br />
la Olimpiada Internațională<br />
de Fizică, desfășurată în Indonezia,<br />
pentru rezultatele<br />
lor remarcabile. Ei au dus<br />
țara noastră pe primul loc<br />
în Europa și în topul celor<br />
mai bune 5 state din lume la<br />
Fizică, un domeniu de sufl et<br />
pentru mine. Realizările lor<br />
excepționale ne inspiră și<br />
sunt cea mai bună dovadă<br />
că perseverența, efortul și<br />
energia puse în slujba pasiunii<br />
fac ca visele să devină<br />
realitate.”<br />
Prim-ministrul Mihai<br />
Tudose a stabilit cu reprezentanţii<br />
Ambasadei Regatului<br />
Spaniei la București mai multe<br />
măsuri pentru intensificarea<br />
cooperării bilaterale în scopul<br />
prevenirii și combaterii cazurilor<br />
de exploatare prin muncă<br />
a românilor aflați la muncă în<br />
Spania, potrivit site gov.ro.<br />
Decizia a fost luată în cadrul<br />
întrevederii care a avut<br />
loc luni, 31 iulie a.c., la Palatul<br />
Victoria, la care au participat:<br />
ambasadorul României<br />
în Spania, G abriela Dancău,<br />
ministrul pentru Românii<br />
de Pretutindeni, Andreea<br />
Păstîrnac, ministrul delegat<br />
pentru Afaceri Europene,<br />
V ictor Negrescu, și reprezentanţi<br />
ai ministerelor Afacerilor<br />
Interne, Afacerilor Externe,<br />
Muncii și Justiției Sociale. La<br />
nivelul ministerelor menţionate<br />
va fi creat un Task Force<br />
pentru problematica abuzurilor<br />
la care sunt expuși muncitorii<br />
români și a sclaviei moderne,<br />
sub directa coordonare a<br />
prim-ministrului, Ministerul<br />
Românilor de Pretutindeni<br />
urmând să aibă rol de minister<br />
integrator. Delegația spaniolă<br />
a fost condusă de Tada Bastida<br />
Eizaguirre, prim-secretar și<br />
însărcinat cu afaceri, șef al<br />
Secției Consulare din cadrul<br />
Ambasadei Regatului Spaniei<br />
la București.<br />
”Dorim să extindem și să<br />
îmbunătățim cooperarea cu<br />
autorităţile spaniole, având<br />
în vedere numărul mare de<br />
români aflați în Spania și cazurile<br />
concrete semnalate în<br />
ultima perioadă. Măsurile pe<br />
care le avem în vedere vizează<br />
combaterea și prevenirea unor<br />
astfel de cazuri, informarea<br />
persoanelor cel mai expuse<br />
unor astfel de riscuri, dar și<br />
acordarea de asistență pentru<br />
victimele exploatării prin muncă<br />
sau ale traficului de persoane”,<br />
a declarat premierul<br />
Mihai Tudose. Comunitatea de<br />
români din Spania numără la<br />
ora actuală peste un milion de<br />
persoane care deţin rezidență,<br />
cărora li se adaugă circa 400<br />
de mii de muncitori sezonieri,<br />
aceștia din urmă fiind cei mai<br />
expuși fenomenului de exploatare<br />
prin muncă și traficului de<br />
persoane.<br />
Alte măsuri stabilite în cadrul<br />
întrevederii sunt elaborarea<br />
unui Plan Național de<br />
Combatere a Sclaviei moderne,<br />
care să integreze strategiile<br />
existente, precum și Strategia<br />
Națională împotriva T raficului<br />
de persoane, prevăzută în<br />
Programul de Guvernare,<br />
pentru a fi aprobată în trimestrul<br />
al IV-lea al anului curent.<br />
De asemenea, Guvernul are în<br />
vedere crearea unui Fond de<br />
finanţare, la început prin linii<br />
bugetare distincte în bugetul<br />
fiecărui minister dintre cele<br />
menţionate și resurse umane<br />
alocate specific.<br />
Ministrul pentru Românii<br />
de Pretutindeni, Andreea<br />
P ăstîrnac, a subliniat necesitatea<br />
unei abordări pro-active<br />
a acestor tematici și a cooptării<br />
asociațiilor de români din<br />
Spania în eforturile comune<br />
ale autorităților române și spaniole.<br />
La nivelul Ministerului<br />
Românilor de Pretutindeni va<br />
funcționa o direcție specializată<br />
care să asigure componenta<br />
de informare-prevenire pe linia<br />
asociațiilor care activează în<br />
diaspora, precum și în relația<br />
cu instituțiile guvernamentale<br />
și neguvernamentale active<br />
în domeniu, din ţările în care<br />
există comunități mari de români<br />
și în care pot să apară<br />
cazuri de sclavie modernă.<br />
Nu în ultimul rând, Ministerul<br />
Românilor de Pretutindeni va<br />
lansa săptămâna viitoare un<br />
proiect-pilot de comunicare<br />
și informare în Botoșani,<br />
Suceava și Neamț, trei dintre<br />
județele de proveniență ale<br />
celor mai mulţi dintre românii<br />
plecați la muncă în Spania.<br />
Reprezentanții Ambasadei<br />
Regatului Spaniei la București<br />
și-au exprimat regretul pentru<br />
cazul de exploatare prin muncă<br />
a unor români din Spania,<br />
adăugând că a fost un caz<br />
punctual și că nu trebuie pierdut<br />
din vedere cât de bine s-au<br />
integrat ceilalți români aflați în<br />
Spania. Sursa foto: gov.ro
06 AUGUST<br />
2017<br />
La pensie, în străinătate<br />
În calitate de cetăţean european,<br />
aveţi dreptul de a locui<br />
în orice ţară din UE.<br />
Dar ce se întâmplă cu celelalte<br />
prestaţii dacă primiţi<br />
pensie din alte ţări?<br />
Pensiile de stat în străinătate<br />
/ Pensii pentru limită<br />
de vârstă / Cererea de pensionare<br />
Dacă ați lucrat în mai<br />
multe țări din UE, este posibil<br />
să fi dobândit drepturi de<br />
pensie în fiecare dintre ele.<br />
Cererea de pensionare va trebui<br />
depusă la casa de pensii<br />
din țara în care locuiți sau din<br />
ultima țară în care ați lucrat.<br />
Dacă nu ați lucrat niciodată<br />
în țara în care locuiți, aceasta<br />
va înainta cererea dvs. către<br />
țara în care ați lucrat ultima<br />
dată. Țara respectivă va răspunde<br />
de tratarea cererii și<br />
va aduna dovezile care atestă<br />
contribuțiile pe care le-ați<br />
plătit în toate țările în care ați<br />
lucrat.<br />
În unele țări, casa de<br />
pensii le trimite persoane-<br />
lor aflate aproape de vârsta<br />
de pensionare un formular<br />
de cerere de pensionare.<br />
Dacă nu primiți formularul,<br />
contactați casa de pensii pentru<br />
a vedea dacă vi-l va trimite<br />
automat. Vă recomandăm<br />
să solicitați informații cu cel<br />
puțin 6 luni înainte de pensionare,<br />
întrucât procedura de<br />
acordare a pensiei poate dura<br />
mai mult dacă sunt implicate<br />
mai multe țări. Documentele<br />
necesare: Documentele de<br />
care veți avea nevoie diferă<br />
de la o țară la alta. În general,<br />
trebuie să furnizați coordonatele<br />
dvs. bancare, precum<br />
și un document de identificare.<br />
Pentru detalii, contactați<br />
casa de pensii care vă va trata<br />
cererea.<br />
Vârsta legală de pensionare:<br />
Vârsta legală de pensionare<br />
diferă de la o țară<br />
a UE la alta. Nu veți putea<br />
primi pensia de stat din țara<br />
în care locuiți/țara în care ați<br />
lucrat ultima dată decât din<br />
momentul în care ați împlinit<br />
De interes<br />
vârsta legală de pensionare<br />
din acea țară. De asemenea,<br />
dacă ați dobândit drepturi<br />
de pensie și în alte țări, veți<br />
putea primi părțile corespunzătoare<br />
doar în momentul în<br />
care ați împlinit vârsta legală<br />
de pensionare din țările respective.<br />
De aceea, vă recomandăm<br />
să aflați din timp ce<br />
se va întâmpla, pentru fiecare<br />
țară în care ați lucrat, dacă<br />
schimbați data de la care<br />
doriți să vă pensionați. Dacă<br />
nu vă pensionați simultan,<br />
valoarea pe care o veți primi<br />
s-ar putea modifica. Pentru<br />
detalii și consiliere, adresațivă<br />
casei de pensii din țara în<br />
care locuiți și/sau din țările în<br />
care ați lucrat.<br />
Plata pensiei: În general,<br />
țările care vă plătesc pensii<br />
transferă sumele datorate<br />
într-un cont bancar din țara<br />
dumneavoastră de reședință<br />
- dacă locuiți într-una din<br />
țările UE. Dacă locuiți în<br />
afara UE, ați putea fi nevoit<br />
să vă deschideți câte un cont<br />
bancar în fiecare dintre țările<br />
care vă plătesc pensii.<br />
Pensia de invaliditate și<br />
pensia de urmaș / Regulile<br />
prezentate mai sus sunt valabile<br />
și pentru calcularea<br />
pensiilor de invaliditate și de<br />
urmaș.<br />
Rețineți: Dacă solicitați<br />
o pensie de invaliditate sau<br />
o alocație pentru pierderea<br />
capacității de muncă, este<br />
posibil ca fiecare țară în care<br />
ați lucrat să insiste asupra<br />
necesității de a vă examina<br />
separat dosarul - și să ajungă<br />
la un rezultat diferit. În<br />
timp ce una dintre țări v-ar<br />
putea încadra în gradul I de<br />
invaliditate, o alta ar putea<br />
să considere că sunteți total<br />
apt de muncă. Pensia de<br />
urmaș nu există în toate țările<br />
din UE. Dacă soțul sau soția<br />
dumneavoastră lucrează în<br />
străinătate și contați pe posibilitatea<br />
de a obține o pensie<br />
de urmaș, verificați dacă<br />
astfel de pensii există în țara<br />
respectivă.<br />
Sistemele de securitate socială din UE<br />
Modul în care sunt organizate<br />
sistemele medicale și de<br />
asigurări sociale este foarte diferit<br />
de la o țară la alta. Fiecare<br />
țară din UE are propriile legi<br />
care stabilesc:<br />
• beneficiile la care aveți<br />
dreptul, cuantumul și durata<br />
lor;<br />
• perioadele de lucru necesare<br />
pentru a putea beneficia<br />
de indemnizația de<br />
șomaj, regulile de calculare a<br />
indemnizației și durata maximă<br />
a șomajului.<br />
Normele UE determină<br />
doar sistemul de securitate<br />
socială de care aparțineți<br />
atunci când sunt implicate<br />
două sau mai multe țări. Ca<br />
regulă generală, nu puteţi face,<br />
simultan, obiectul mai multor<br />
legislaţii naţionale privind<br />
securitatea socială. De aceea,<br />
veți fi asigurat într-o singură<br />
țară și veți plăti contribuțiile<br />
sociale în țara respectivă, urmând<br />
să fiți tratat la fel ca și<br />
cetățenii acesteia.<br />
Atenție! Prestațiile sociale<br />
din țara gazdă pot fi foarte<br />
diferite de cele cu care sunteți<br />
obișnuit în țara de origine.<br />
Neînțelegerile ar putea avea<br />
consecințe grave! Verificați<br />
așadar din timp ce drepturi<br />
aveți în țara gazdă.<br />
Drepturile de securitate<br />
socială în alte țări<br />
Stabilirea țării în care<br />
beneficiați de protecție socială<br />
depinde de 2 factori:<br />
• statutul dumneavoastră<br />
profesional (angajat, lucrător<br />
independent, șomer, lucrător<br />
detașat, lucrător transfrontalier<br />
etc.);<br />
• țara dumneavoastră de<br />
reședință – nu cetățenia.<br />
Nu puteți alege în ce țară<br />
veți beneficia de asigurare!<br />
Când lucrați sau locuiți<br />
în străinătate, veți beneficia<br />
de securitate socială fie<br />
în țara de origine, fie în țara<br />
gazdă. În ambele cazuri, va<br />
trebui să faceți demersurile<br />
necesare pentru a vă asigura<br />
că beneficiați de asigurare și<br />
după ce vă mutați în țara gazdă.<br />
Pentru a evita problemele<br />
și neînțelegerile care ar putea<br />
avea consecințe grave, aflați<br />
din timp informații despre<br />
sistemul de securitate socială<br />
din țara gazdă.<br />
Ce trebuie să faceți dacă<br />
locuiți și lucrați în străinătate?<br />
Ca lucrător migrant în UE<br />
– angajat sau lucrător independent<br />
– ar trebui să vă afiliați la<br />
sistemul de securitate socială<br />
din țara gazdă. Dumneavoastră<br />
și membrii de familie pe<br />
care îi aveți în întreținere veți<br />
beneficia de asigurare în cadrul<br />
sistemului de securitate<br />
socială al țării respective. Diversele<br />
prestații la care aveți<br />
dreptul (îngrijiri medicale,<br />
drepturi pentru familie, șomaj,<br />
pensii, drepturi în caz de accidente<br />
de muncă și boli profesionale,<br />
pensionare anticipată,<br />
ajutor de deces) vor fi stabilite<br />
în baza legislației locale.<br />
Stagiile de cotizare. În<br />
numeroase țări din UE, drepturile<br />
de care beneficiați depind<br />
de stagiile de cotizare la<br />
sistemul de asigurări sociale.<br />
Țara în care depuneți cererea<br />
de prestații sociale este obligată<br />
să ia în calcul toate perioadele<br />
în care ați lucrat sau<br />
plătit contribuții în alte țări din<br />
UE, ca și cum ați fi beneficiat<br />
tot timpul de asigurare în țara<br />
respectivă. Dacă nu face acest<br />
lucru, solicitați sprijinul serviciilor<br />
noastre de asistență.<br />
Șomajul în străinătate.<br />
Dacă vă pierdeți locul de<br />
muncă pe care îl aveți în altă<br />
țară din UE, stabilirea țării<br />
care vă va plăti indemnizația<br />
de șomaj depinde de situația<br />
dumneavoastră profesională<br />
și de locul de reședință, nu de<br />
cetățenie. Ce trebuie să faceți<br />
dacă, înainte de a vă pierde<br />
locul de muncă? Intenționați<br />
să rămâneți în țara respectivă?<br />
Dacă v-ați pierdut locul de<br />
muncă și alegeți să rămâneți în<br />
țara UE în care ați fost angajat,<br />
ar trebui să solicitați prestațiile<br />
de șomaj acolo. Înregistrați-vă<br />
ca persoană aflată în căutarea<br />
unui loc de muncă pe lângă<br />
serviciile de ocupare a forței<br />
de muncă. Veţi beneficia de<br />
acelaşi tratament ca şi cetăţenii<br />
ţării respective. Acordați o<br />
atenție deosebită următoarelor<br />
aspecte:<br />
• perioadele de lucru necesare<br />
pentru a beneficia de<br />
prestații de șomaj;<br />
• ratele aplicabile la calcularea<br />
cuantumului indemnizației;<br />
• durata indemnizației.<br />
Dacă vi se cere să dovediţi<br />
că aţi lucrat şi v-aţi plătit contribuţiile<br />
sociale în străinătate<br />
și înainte de a obține ultimul<br />
loc de muncă, probabil va<br />
trebui să solicitaţi formularul<br />
U1 (fostul formular E 301)<br />
de la autorităţile din ţara în<br />
care aţi lucrat anterior. Dacă<br />
nu transmiteți formularul U1,<br />
autoritățile care vă analizează<br />
dosarul pot obține informațiile<br />
de care au nevoie direct de la<br />
omologii din cealaltă țară implicată.<br />
Cu toate acestea, formularul<br />
poate accelera prelucrarea<br />
dosarului.<br />
Vă întoarceți acasă?<br />
Dacă, după ce v-aţi pierdut<br />
locul de muncă din altă ţară,<br />
aţi decis să reveniţi în ţara de<br />
origine, contactaţi oficiul naţional<br />
de ocupare a forţei de<br />
muncă pentru a afla dacă aveţi<br />
dreptul la indemnizaţia de şomaj,<br />
după perioada de timp<br />
petrecută în străinătate. Dacă<br />
aveţi acest drept, va trebui:<br />
• să vă înregistrați direct ca<br />
persoană aflată în căutarea<br />
unui loc de muncă în țara<br />
de origine și să solicitaţi<br />
formularul U1 (fostul formular<br />
E301) în ţara în care<br />
aţi lucrat ultima dată.<br />
Dacă nu transmiteți formularul<br />
U1, autoritățile care vă<br />
analizează dosarul pot obține<br />
informațiile de care au nevoie<br />
direct de la omologii din cealaltă<br />
țară implicată. Cu toate<br />
acestea, formularul poate accelera<br />
prelucrarea dosarului.<br />
Dacă nu aveţi acest drept<br />
în țara de origine, puteţi solicita<br />
o autorizație de transfer<br />
al indemnizației de șomaj din<br />
ţara în care aţi rămas şomer<br />
către:<br />
• țara de orgine sau<br />
• orice altă ţară în care<br />
doriţi să vă căutaţi un loc de<br />
muncă.<br />
În general, puteţi transfera<br />
prestaţiile pe o perioadă de 3<br />
luni, care poate fi extinsă până<br />
la maxim 6 luni.<br />
Altă țară, alte prestații<br />
Fiecare ţară aplică propriile<br />
reguli de acordare a prestaţiilor<br />
de șomaj. Astfel, în ţara de<br />
origine aţi putea avea dreptul<br />
la indemnizaţie timp de 24 de<br />
luni, iar în alta timp de numai<br />
12 luni. Vă recomandăm să<br />
comparaţi prestaţiile plătite<br />
de fiecare ţară, analizând cu<br />
atenţie:<br />
• perioadele de lucru necesare<br />
pentru a beneficia de<br />
prestații de șomaj<br />
• ratele aplicabile la calcularea<br />
prestațiilor<br />
• durata prestațiilor.<br />
***
Doriți să călătoriți cu<br />
mașina în altă țară din UE?<br />
V-ar interesa să închiriați o<br />
mașină în timp ce vă aflați<br />
în vacanță în străinătate? Nu<br />
uitați că regulile de circulație<br />
pot fi diferite de la o țară la<br />
alta. Asigurați-vă că aveți un<br />
permis de conducere valabil<br />
și o asigurare auto corespunzătoare.<br />
Când călătoriți cu<br />
mașina în altă țară din UE,<br />
asigurați-vă că permisul de<br />
conducere și asigurarea auto<br />
sunt valabile în țările pe care<br />
le vizitați.<br />
Recunoașterea și valabilitatea<br />
permisului de conducere<br />
- Permise de conducere<br />
europene: Dacă permisul v-a<br />
fost eliberat de o țară din UE,<br />
îl puteți folosi peste tot în UE.<br />
Înainte de plecare, asigurați-vă<br />
că permisul este încă valabil.<br />
Dacă permisul expiră pe durata<br />
unei călătorii în străinătate,<br />
acesta își pierde automat valabilitatea<br />
și s-ar putea să nu fie<br />
recunoscut în alte țări.<br />
Atenție! Nu puteți conduce<br />
în altă țară cu un permis<br />
sau un certificat provizoriu.<br />
Începând din 2013, toate<br />
permisele noi eliberate în<br />
UE respectă un model european<br />
standard - au forma<br />
unui „card bancar” din plastic<br />
cu fotografia titularului<br />
și cu elemente de securitate<br />
îmbunătățite. Încă mai puteți<br />
folosi permisul emis anterior,<br />
dar acesta va fi înlocuit cu<br />
noul model în momentul în<br />
care îl reînnoiți (sau, cel târziu,<br />
până în 2033). Categoriile<br />
de permise de conducere<br />
recunoscute în Europa sunt<br />
următoarele: AM, A1, A2, A,<br />
B, BE, B1, C1, C1E, C, CE,<br />
D1, D1E, D și DE.<br />
Permise eliberate în UE<br />
în schimbul unui permis<br />
dintr-o țară terță: Dacă ați<br />
înlocuit permisul eliberat de<br />
o țară din afara UE cu un permis<br />
european din țara în care<br />
locuiți în prezent, îl puteți<br />
utiliza pentru a conduce peste<br />
tot în UE.<br />
Permise de conducere<br />
eliberate de țări din afara<br />
UE: Dacă doriți să conduceți<br />
în UE cu un permis eliberat<br />
de o țară din afara Uniunii,<br />
contactați autoritățile din<br />
țara pe care o vizitați sau<br />
ambasada ori consulatul țării<br />
dumneavoastră din statul respectiv.<br />
Permis de conducere<br />
pierdut sau furat: Dacă<br />
v-ați pierdut sau vi s-a furat<br />
permisul de conducere în timpul<br />
unei călătorii în străinătate,<br />
contactați poliția locală<br />
și consulatul sau ambasada<br />
țării dumneavoastră pentru<br />
a raporta această situație.<br />
Consulatul va lua legătura<br />
cu autoritățile naționale care<br />
v-au eliberat permisul de conducere<br />
(pentru a verifica dacă<br />
De interes AUGUST<br />
2017 07<br />
Când călătoriți cu mașina în altă țară din<br />
UE, asigurați-vă că permisul de conducere<br />
și asigurarea auto sunt valabile<br />
acesta nu era restricționat,<br />
suspendat, anulat sau revocat).<br />
Pe baza informațiilor<br />
primite de la consulat, poliția<br />
v-ar putea elibera un document<br />
provizoriu care vă permite<br />
să conduceți pentru scurt<br />
timp în țara în care vă aflați.<br />
Vă puteți înlocui permisul<br />
doar în țara în care<br />
aveți reședința obișnuită:<br />
Permisele și certificatele<br />
provizorii eliberate pentru a<br />
înlocui temporar permisele<br />
pierdute sau furate nu sunt în<br />
mod automat recunoscute în<br />
alte țări din UE. În acest caz,<br />
cele 28 de state membre ale<br />
UE + Islanda, Liechtenstein<br />
și Norvegia<br />
Reguli de circulație și siguranță rutieră în țările din UE<br />
Normele privind siguranța<br />
rutieră și regulile de circulație<br />
pot fi diferite de la o țară la<br />
alta. Iată câteva exemple:<br />
• Utilizarea centurii de<br />
siguranță este obligatorie în<br />
toate autovehiculele, inclusiv<br />
în autocare și microbuze, în<br />
toate țările din UE.<br />
• Copiii trebuie să poarte<br />
centură în scaune specifice<br />
vârstei în autoturisme și camionete<br />
și, pe cât posibil, în<br />
celelalte tipuri de autovehicule.<br />
• Utilizarea telefonului<br />
mobil la volan, fără un dispozitiv<br />
hands-free, este interzisă<br />
în aproape toate țările UE.<br />
• Nivelul alcoolemiei admise<br />
la volan diferă de la o<br />
țară la alta, iar în unele țări<br />
este zero.<br />
• Limitele de viteză diferă<br />
în funcție de tipul de drum și<br />
vehicul.<br />
• Sunt obligatorii echipamentele<br />
de siguranță, atât în<br />
autovehicule, cât și pentru<br />
bicicliști.<br />
• În unele țări, este obligatorie<br />
utilizarea luminilor de zi<br />
și/sau a anvelopelor de iarnă.<br />
• Pe șoselele din Cipru,<br />
I rlanda, Malta și Regatul Unit<br />
se circulă pe partea stângă.<br />
• UE a luat măsuri de<br />
îmbunătățire a siguranței rutiere,<br />
inclusiv de sancționare<br />
a infracțiunilor rutiere comise<br />
în altă țară din UE<br />
(cu excepția Danemarcei,<br />
Regatului Unit și Irlandei,<br />
unde normele în cauză nu se<br />
aplică deocamdată). Aceasta<br />
înseamnă că, atunci când<br />
comiteți o infracțiune rutieră<br />
în altă țară, s-ar putea să<br />
primiți amenda prin poștă<br />
acasă!<br />
Asigurați-vă că dispuneți<br />
de o asigurare validă și<br />
adecvată, care acoperă și<br />
călătoriile în alte țări din<br />
UE!<br />
Călătorind în Spania:<br />
Reguli de circulație și<br />
siguranță rutieră<br />
Alcoolemia: Concentrația<br />
de alcool în sânge - maxima<br />
admisă [g/l]<br />
• Conducători standard:<br />
0,5 g/l;<br />
• Conducători începători:<br />
(care sunt în posesia permisului<br />
de conducere de mai puțin<br />
de 2 ani) 0,3 g/l;<br />
• Conducători profesioniști:<br />
(conducători profesioniști,<br />
cei care lucrează<br />
pentru servicii de urgență, cei<br />
care transportă bunuri periculoase<br />
sau cei care efectuează<br />
transporturi speciale) 0,3 g/l.<br />
Centura de siguranță<br />
Utilizarea centurii de<br />
siguranță și a sistemelor de<br />
siguranță pentru copii este<br />
obligatorie!<br />
Centura de siguranță nu<br />
este obligatorie pentru:<br />
• șoferii care efectuează<br />
manevre de schimbare a sensului<br />
de mers sau de parcare;<br />
• persoanele cu dizabilități;<br />
• persoanele scutite din<br />
motive medicale (trebuie să<br />
fie în posesia unui certificat<br />
medical);<br />
• șoferii de taxi în localități<br />
(aceștia nu vor fi considerați<br />
responsabili pentru pasagerii<br />
care nu au atașată centura de<br />
siguranță);<br />
• pasagerii din taxi, de pe<br />
bancheta din spate a mașinii,<br />
având o înălțime mai mică de<br />
135 cm (în zona urbană);<br />
• persoanele responsabile<br />
cu livrarea, care încarcă sau<br />
descarcă un vehicul;<br />
• șoferii și pasagerii din<br />
vehiculele serviciilor de<br />
urgență aflate în misiune;<br />
• instructorii auto pe durata<br />
programului de lucru.<br />
Telefonul mobil<br />
• Este interzisă utilizarea<br />
la volan a telefonului mobil<br />
sau a oricărui alt dispozitiv de<br />
comunicare.<br />
• Sunt autorizate numai<br />
dispozitivele hands-free sau<br />
bluetooth. Este interzisă utilizarea<br />
căștilor audio, care se<br />
pun pe cap și se introduc în<br />
urechi.<br />
Semaforul<br />
• lumină roșie NON-intermitentă<br />
înseamnă că trecerea<br />
este interzisă. Vehiculele nu<br />
trebuie să treacă semaforul<br />
și, dacă există, nici linia de<br />
oprire dinaintea acestuia;<br />
• lumină galbenă NON-intermitentă<br />
înseamnă că vehiculele<br />
trebuie să se oprească<br />
în aceleași condiții ca și în<br />
cazul luminii roșii non-intermitente,<br />
exceptând cazul în<br />
care vehiculul este deja prea<br />
aproape de semafor sau de linia<br />
de oprire pentru a se putea<br />
opri în condiții de siguranță;<br />
• lumină roșie în formă de<br />
X înseamnă că nu puteți circula<br />
pe banda respectivă.<br />
Banda interzisă<br />
• Există benzi rezervate<br />
pentru anumite vehicule (autobuze,<br />
taxiuri, biciclete și<br />
microbuze);<br />
• Utilizarea neautorizată<br />
poate fi sancționată cu o<br />
amendă de 200 de euro.<br />
***
08 AUGUST<br />
2017<br />
Informaţii utile<br />
Munca în<br />
străinătate<br />
În calitate de cetăţean<br />
european, aveţi dreptul să<br />
lucraţi (ca angajat sau lucrător<br />
independent) în orice ţară<br />
din UE, fără permis de muncă.<br />
Excepţie: Pentru cetăţenii<br />
croaţi există încă restricţii<br />
temporare de muncă în unele<br />
dintre ţările UE.<br />
De asemenea, aveţi dreptul<br />
de a trăi în ţara respectivă,<br />
atâta timp cât îndepliniţi<br />
anumite condiţii. Nu uitaţi<br />
că mutarea într-o altă ţară<br />
din UE presupune schimbări<br />
importante cu privire la:<br />
prestaţiile sociale (concediu<br />
medical, concediu de maternitate/paternitate,<br />
pensii, asigurarea<br />
pentru accidente de<br />
muncă şi boli profesionale,<br />
ajutoare de deces, indemnizaţii<br />
de şomaj, pensii anticipate,<br />
prestaţii familiale etc.);<br />
ţara/ţările în care trebuie să<br />
plătiţi impozite.<br />
Drepturi de ședere pentru<br />
persoanele aflate în<br />
căutarea unui loc de muncă:<br />
În calitate de cetățean<br />
european, aveți dreptul de<br />
a vă căuta un loc de muncă<br />
în altă țară din UE. Dacă ați<br />
fost angajat în altă țară din<br />
UE și v-ați pierdut locul de<br />
muncă sau dacă sunteți lucrător<br />
independent și nu mai<br />
aveți contracte, s-ar putea să<br />
vă păstrați totuși dreptul de a<br />
rămâne în țara respectivă, în<br />
anumite condiții.<br />
Dacă vă căutați un loc de<br />
muncă în altă țară din UE<br />
pe o perioadă mai mică de 6<br />
luni, nu aveți nevoie decât de<br />
o carte de identitate sau de<br />
un pașaport valabil. În multe<br />
țări din UE, trebuie să aveți<br />
permanent asupra dumneavoastră<br />
cartea de identitate<br />
sau pașaportul. În aceste<br />
țări, ați putea fi amendat<br />
sau reținut temporar dacă vă<br />
uitați documentele de identitate<br />
acasă, dar nu puteți fi<br />
obligat să vă întoarceți în<br />
țara de origine doar din acest<br />
motiv.<br />
Persoanele care își caută<br />
un loc de muncă nu sunt nevoite<br />
să se înscrie în registrul<br />
de populație în primele 6<br />
luni de ședere. Însă, în unele<br />
țări din UE, trebuie să vă<br />
semnalați prezența pe lângă<br />
autoritățile relevante într-un<br />
interval rezonabil de timp de<br />
la data sosirii. De cele mai<br />
multe ori, este vorba despre<br />
primărie sau poliție.<br />
Egalitatea de tratament:<br />
Ca cetățean european care<br />
lucrează în altă țară, atât<br />
dumneavoastră, cât și membrii<br />
de familie, aveți dreptul<br />
să fiți tratați ca și cetățenii<br />
țării respective. În calitate de<br />
cetățean al UE, trebuie să fiți<br />
tratat exact în același mod ca<br />
și colegii dumneavoastră din<br />
țara gazdă. Această egalitate<br />
de tratament vizează:<br />
• remunerarea și celelalte<br />
condiții de angajare și de lucru;<br />
• sănătatea și siguranța la locul<br />
de muncă;<br />
• accesul la formare profesională,<br />
școli profesionale și<br />
centre de recalificare - pentru<br />
lucrători și copiii lor;<br />
• accesul la locuințe, inclusiv<br />
la locuințe sociale sau facilitarea<br />
accesului la cumpărarea<br />
de locuințe;<br />
• dreptul de a se afilia la un<br />
sindicat, de a vota și de a fi<br />
ales în posturi de administrare<br />
sau de conducere ale unui<br />
sindicat;<br />
• avantajele sociale și fiscale;<br />
• concedierea, r eintegrarea<br />
după concediere și reinserția<br />
profesională.<br />
Prestații: În calitate de<br />
cetățean european aveți<br />
dreptul la aceleași prestații<br />
și avantaje ca și lucrătorii<br />
din țara gazdă, încă din prima<br />
zi de lucru, fie că sunteți<br />
angajat sau lucrător independent.<br />
Ar putea fi vorba,<br />
printre altele, de avantaje<br />
care nu sunt legate în mod<br />
direct de locul de muncă -<br />
reduceri la transport, pensii<br />
complementare, burse de<br />
studiu sau indemnizații de<br />
șomaj pentru copiii care își<br />
caută primul loc de muncă.<br />
De asemenea, ați putea fi eligibil<br />
pentru prestații nefinanciare<br />
(de exemplu, dreptul de<br />
a avea un interpret în cadrul<br />
procedurilor judiciare). Ca<br />
cetățean european, veți avea<br />
și dreptul la prestațiile acordate<br />
lucrătorilor și familiilor<br />
lor pe motiv că locuiesc în<br />
țara gazdă.
Informaţii utile AUGUST<br />
2017 09<br />
Familia:<br />
Autoritatea părintească<br />
Părinții răspund de creșterea<br />
și educarea copiilor și de administrarea<br />
eventualelor lor bunuri.<br />
De asemenea, au dreptul<br />
de a reprezenta interesele copiilor<br />
în justiție. În toate țările<br />
din UE, autoritatea părintească<br />
îi revine automat mamei și, în<br />
cazul cuplurilor căsătorite, și<br />
tatălui. În majoritatea cazurilor,<br />
părinții exercită în comun autoritatea<br />
părintească. În schimb,<br />
în cazul taților necăsătoriți,<br />
drepturile și îndatoririle diferă<br />
de la o țară la alta.<br />
Încredințarea copilului și<br />
dreptul de vizită: Reglementările<br />
privind încredințarea copiilor<br />
și dreptul de a-i vizita sunt<br />
stabilite de fiecare țară în parte.<br />
Legislația națională stabilește:<br />
• cui i se încredințează copilul;<br />
• dacă autoritatea părintească<br />
se exercită de către<br />
ambii părinți sau de către unul<br />
singur;<br />
• cine ia decizii cu privire la<br />
educația copilului;<br />
• cine administrează bunurile<br />
copilului și alte chestiuni<br />
similare.<br />
Totuși, dreptul copiilor de<br />
a avea o relație personală și<br />
contact direct cu ambii părinți,<br />
chiar și când aceștia locuiesc<br />
în țări diferite, este recunoscut<br />
peste tot în UE. În cazul procedurilor<br />
de divorț sau separare,<br />
este important să se stabilească<br />
dacă minorul va rămâne cu<br />
unul dintre părinți sau va locui<br />
alternativ la fiecare dintre ei.<br />
Părțile pot ajunge la un acord<br />
cu privire la acest aspect.<br />
Înfățișarea în instanță pentru<br />
încredințarea copilului și<br />
obținerea dreptului de a-l vizita:<br />
• Dacă nu puteți ajunge la<br />
un acord în ceea ce privește<br />
custodia sau drepturile de vizită,<br />
va trebui probabil să vă<br />
adresați unei instanțe;<br />
• Dacă părinții nu locuiesc<br />
în aceeași țară, deciziile<br />
privind autoritatea părintească<br />
îi vor aparține instanței<br />
judecătorești din țara în care<br />
locuiește copilul de obicei;<br />
• Dacă cei doi soți sunt de<br />
acord, instanța care judecă<br />
procesul de divorț poate lua și<br />
deciziile legate de autoritatea<br />
părintească;<br />
• Ținând cont de interesul<br />
superior al copilului, instanța<br />
va hotărî în ceea ce privește<br />
drepturile de custodie, programul<br />
de vizite și locul de<br />
reședință al copilului.<br />
Recunoașterea și executarea<br />
hotărârilor: Hotărârile<br />
judecătorești cu privire la autoritatea<br />
părintească emise întro<br />
țară din UE sunt recunoscute<br />
în toate celelalte state membre,<br />
fără să fie nevoie de vreo procedură<br />
specială. Executarea lor<br />
este facilitată de o procedură<br />
standard.<br />
Adopția: Nu există norme<br />
europene uniforme în materie<br />
de adopții. Fiecare țară aplică<br />
propriile sale reguli. Contactați<br />
autoritățile naționale pentru<br />
informații privind cerințele în<br />
materie de adopții și procedurile<br />
de urmat. Toate țările UE<br />
împărtășesc, totuși, o serie de<br />
principii comune, stabilite prin<br />
convențiile internaționale în<br />
materie de adopții:<br />
• dacă sunt în viață, părinții<br />
biologici ai copilului trebuie<br />
să își dea consimțământul cu<br />
privire la adopție;<br />
• decizia de adopție trebuie<br />
să respecte interesul superior al<br />
copilului;<br />
• adopția trebuie să fie<br />
pronunțată de o instanță judecătorească<br />
sau de o autoritate<br />
administrativă.<br />
În majoritatea țărilor UE,<br />
copilul va putea prelua numele<br />
și naționalitatea părinților<br />
adoptivi și va avea aceleași<br />
drepturi de moștenire ca și un<br />
copil biologic. În același timp,<br />
părinții adoptivi vor avea<br />
aceleași drepturi și obligații<br />
față de copil ca și părinții naturali.<br />
Răpirea copiilor: Partenerul<br />
dumneavoastră a plecat<br />
cu copilul în altă țară din UE<br />
fără consimțământul dumneavoastră<br />
sau încălcând o hotărâre<br />
judecătorească? Puteți<br />
înainta o acțiune în justiție<br />
pentru a vă recupera copilul.<br />
Autoritățile centrale vă pot<br />
ajuta să întreprindeți acțiunile<br />
necesare. Dacă îndeplinește<br />
cerințele legale, cazul dumneavoastră<br />
va fi preluat de<br />
instanțele judecătorești din statul<br />
membru în care a fost dus<br />
copilul, iar acestea vor decide<br />
dacă se impune returnarea copilului.<br />
Fac excepție situațiile<br />
în care: copilul este în pericol<br />
în țara în care a locuit înainte<br />
de răpire; copilul are vârsta<br />
necesară pentru a declara că<br />
nu dorește să se întoarcă. Teoretic,<br />
atât dumneavoastră, cât<br />
și copilul aveți dreptul de a fi<br />
audiați de instanță pe parcursul<br />
procedurilor judiciare.<br />
Anularea unei hotărâri<br />
judecătorești: Dacă doriți anularea<br />
deciziei de încredințare a<br />
copilului, trebuie să vă adresați<br />
instanțelor din țara în care s-a<br />
luat decizia în cauză. Nu puteți<br />
obține anularea unei decizii de<br />
încredințare dacă răpiți copilul<br />
și îi cereți unei instanțe<br />
judecătorești din altă țară din<br />
UE să emită o decizie diferită.<br />
Excepții: Aceste norme<br />
nu se aplică în Danemarca,<br />
I slanda, Liechtenstein,<br />
Norvegia și Elveția. Totuși,<br />
Danemarca, Islanda, Norvegia<br />
și Elveția respectă Convenția<br />
de la Haga privind răpirea copiilor<br />
(1980). Deciziile privind<br />
cazurile care implică aceste țări<br />
sunt tratate în conformitate cu<br />
prevederile acestei convenții și<br />
cu alte acorduri internaționale.<br />
Prestații familiale: În UE,<br />
țara care răspunde de drepturile<br />
dvs. de securitate socială,<br />
inclusiv de prestațiile familiale<br />
(alocații pentru copii, alocații<br />
de creștere a copilului, etc.), se<br />
stabilește în funcție de statutul<br />
dumneavoastră profesional<br />
și de locul de reședință - nu<br />
de cetățenia pe care o aveți.<br />
Legislația națională stabilește<br />
condițiile în care părinții primesc<br />
prestații familiale. De<br />
obicei, părinții au dreptul la<br />
prestații dintr-o anumită țară<br />
din UE: dacă lucrează acolo;<br />
dacă primesc o pensie de stat<br />
de la sistemul de securitate<br />
socială din țara respectivă (de<br />
exemplu, pensie pentru limită<br />
de vârstă, pensie de invaliditate<br />
sau pensie de urmaș) sau<br />
dacă pur și simplu locuiesc în<br />
țara respectivă. Rețineți faptul<br />
că prestațiile familiale variază<br />
mult de la o țară la alta!<br />
Toată familia locuiește<br />
într-o singură țară: Dacă vă<br />
stabiliți cu întreaga familie<br />
în altă țară din UE și sunteți<br />
afiliat doar la sistemul său de<br />
securitate socială, veți fi supus<br />
regimului de prestații familiale<br />
din țara gazdă. Însă, dacă<br />
sunteți detașat în străinătate<br />
pe termen scurt (mai puțin de<br />
2 ani) și rămâneți asigurat în<br />
sistemul de securitate socială<br />
din țara de origine, prestațiile<br />
familiale vă vor fi plătite în<br />
continuare de țara de origine.<br />
Membrii familiei locuiesc<br />
în altă țară: Dacă unii membri<br />
ai familiei dumneavoastră nu<br />
locuiesc în țara în care sunteți<br />
asigurat, ați putea avea dreptul<br />
la prestații familiale din mai<br />
multe țări. În astfel de cazuri,<br />
autoritățile naționale din țările<br />
implicate vor analiza situația<br />
ambilor părinți și vor decide<br />
ce țară poartă responsabilitatea<br />
principală pentru plata<br />
prestațiilor. Decizia se va lua<br />
în conformitate cu „regulile de<br />
prioritate”.<br />
Regulile de prioritate:<br />
În general, țara care poartă<br />
responsabilitatea principală<br />
pentru plata prestațiilor este<br />
țara în care aveți drepturi la<br />
prestații sociale în baza faptului<br />
că lucrați sau desfășurați<br />
activități independente pe teritoriul<br />
său (dumneavoastră sau<br />
soțul/soția).<br />
Dacă beneficiați de astfel de<br />
drepturi în două țări, responsabilitatea<br />
de a plăti îi revine țării<br />
în care locuiesc copiii și în care<br />
lucrează unul dintre părinți.<br />
Dacă niciunul dintre dvs. nu<br />
lucrează în țara în care locuiesc<br />
copiii, veți primi prestații<br />
din țara în care nivelul acestora<br />
este cel mai ridicat.<br />
Dacă aveți dreptul la pensie<br />
în două țări, responsabilitatea<br />
de a plăti îi revine țării în care<br />
locuiesc copiii și care plătește<br />
una dintre pensiile respective.<br />
Dacă niciunul dintre dvs.<br />
nu primește pensie în țara în<br />
care locuiesc copiii, veți primi<br />
prestații din țara în care ați fost<br />
asigurat sau în care ați locuit<br />
mai mult. Dacă dreptul dumneavoastră<br />
la prestații familiale<br />
se bazează pe rezidența în<br />
două țări, responsabilitatea de<br />
a plăti îi revine țării în care locuiesc<br />
copiii.<br />
Suplimente: Dacă prestațiile<br />
primite de la țara care<br />
deține responsabilitatea principală<br />
au o valoare mai mică decât<br />
cele pe care le-ar fi acordat<br />
țara cu responsabilitate secundară,<br />
țara cu responsabilitate<br />
secundară va plăti un supliment<br />
egal cu diferența dintre<br />
valorile celor două prestații.<br />
Astfel, vi se va plăti maximul<br />
de prestații cuvenite.<br />
Părinți divorțați. Dacă<br />
ați divorțat și fostul partener<br />
primește prestații familiale,<br />
dar nu le utilizează pentru<br />
întreținerea copilului,<br />
contactați autoritățile competente<br />
în domeniul prestațiilor<br />
familiale din țara în care<br />
locuiește copilul și solicitați<br />
ca plata beneficiilor să fie<br />
redirecționată către dumneavoastră,<br />
în calitate de părinte<br />
care se ocupă de fapt de<br />
întreținerea familiei.<br />
Unde se depune cererea?<br />
Cererea poate fi depusă în<br />
orice țară din UE în care dumneavoastră<br />
sau celălalt părinte<br />
aveți dreptul la prestații.<br />
Autoritățile din țara în care<br />
depuneți cererea o vor transmite<br />
și celorlalte țări responsabile<br />
de cazul dumneavoastră. Dacă<br />
depuneți cererea la timp întruna<br />
dintre țări, se va considera<br />
că aceasta a fost depusă la timp<br />
în toate celelalte țări din UE în<br />
care aveți dreptul la prestații<br />
familiale. Dacă autoritățile<br />
din țara în care ați depus inițial<br />
cererea nu au trimis la timp dosarele<br />
către omologii lor, țările<br />
respective nu pot invoca acest<br />
motiv pentru a vă respinge cererea.<br />
Contactați autoritățile<br />
naționale pentru a afla care<br />
este termenul limită până la<br />
care puteți solicita prestații familiale.<br />
Nerespectarea acestuia<br />
poate duce la pierderea dreptului<br />
la prestații. Autoritățile<br />
naționale au obligația de a<br />
coopera și de a-și comunica<br />
toate informațiile necesare<br />
pentru tratarea cererii. Pentru<br />
a evita dificultățile legate<br />
de limbă, administrațiile<br />
naționale utilizează formulare<br />
standard pentru a face schimb<br />
de informații.<br />
Prestațiile familiale diferă<br />
foarte mult de la o țară<br />
la alta. Statele membre își<br />
stabilesc propriile norme cu<br />
privire la drepturile la prestații<br />
și servicii. Toate statele membre<br />
oferă o formă sau alta de<br />
prestații familiale, dar valoarea<br />
acestora și condițiile de acordare<br />
variază mult. Dacă unele<br />
țări furnizează plăți periodice,<br />
altele acordă mai degrabă<br />
scutiri de la plata impozitelor.<br />
Pentru a evita eventualele<br />
neînțelegeri care ar putea avea<br />
un impact semnificativ asupra<br />
veniturilor dumneavoastră,<br />
informați-vă cu privire la sistemul<br />
de securitate socială din<br />
țara gazdă.
10 AUGUST<br />
2017<br />
Puşa Roth<br />
Senior Editor OR<br />
București/România<br />
„Mă numesc Pamfil<br />
Şeicaru, născut în anul 1894,<br />
luna aprilie... Am intrat în<br />
presa cotidiană în aprilie<br />
1918, după ce am fost demobilizat<br />
şi de atunci am<br />
continuat să fiu comentator<br />
al evenimentelor politice interne<br />
şi externe, colaborând<br />
succesiv la diverse ziare şi<br />
reviste. În 1923 am fost angajat<br />
la ziarul Cuvântul, ca<br />
şef-redactor, proprietar fiind<br />
ing. Titus Enacovici. Articolul<br />
de fond (leit articol)<br />
era semnat de mine. În anul<br />
1924 am fost ales preşedinte<br />
al Sindicatului ziariştilor. În<br />
1927 am demisionat de la ziarul<br />
Cuvântul şi am luat conducerea<br />
ziarului C urentul, al<br />
unei societăţi anonime, unde<br />
am funcţionat ca director şi<br />
redactor-şef... Din ianuarie<br />
1927 şi până la 9 august<br />
1944, când am plecat din<br />
ţară, articolul de fond era<br />
semnat de mine. Am fost<br />
ales de trei ori ca deputat<br />
independent în Parlamentul<br />
ţării”. (Revista Magazin,<br />
Destinul unui condamnat la<br />
moarte – Pamfi l Şeicaru”,<br />
de Victor Frunză, Editura<br />
Victor Frunză, 2001)<br />
Ca în orice altă profesie,<br />
jurnalismul are reprezentanţi<br />
care rămân ca repere în istoria<br />
acestei zbuciumate activităţi,<br />
în care ţelul suprem este<br />
– sau ar trebui să fie – aflarea<br />
adevărului. S-a spus, pe<br />
bună dreptate, că jurnalistul<br />
este ,,câinele de pază al societăţii”,<br />
iar el, jurnalistul, ar<br />
trebui să fie ochiul care vede<br />
,,enorm”, urechea ce aude<br />
,,monstruos”, riscându-şi<br />
uneori viaţa în căutarea adevărului.<br />
Nu este o profesie<br />
uşoară, nu este una în care<br />
partea subiectivă să primeze,<br />
ci este – sau ar trebui să<br />
fie – acea putere care să pună<br />
mereu în lumină faptele, să<br />
,,alimenteze” opinia publică<br />
cu ştiri corecte, să se ştie că<br />
această categorie socio-profesională<br />
este unică prin menirea<br />
ei.<br />
Creatori ai spaţiului public<br />
virtual, formatori ai opiniei<br />
publice sau ,,câinii de<br />
pază ai democraţiei”, cum<br />
am mai spus, jurnaliştii au<br />
un rol esenţial în lume şi nu<br />
este o simplă figură de stil.<br />
Fără ei, nu ar exista o agendă<br />
publică comună, nu s-ar<br />
cunoaşte noutăţile de zi cu zi<br />
şi, poate cel mai important,<br />
nu s-ar putea şti şi critica injustiţiile<br />
sau abuzurile celor<br />
care ne guvernează. Statutul<br />
jurnalistului este special,<br />
datorită dreptului publicului<br />
de a fi informat, corelat cu<br />
dreptul inviolabil la libera<br />
exprimare a jurnalistului.<br />
Datoria principală, indiferent<br />
de tipul de jurnalism practicat<br />
(de investigaţie, de opinie,<br />
foto-jurnalism, cultural,<br />
economic, medical etc.), este<br />
informarea corectă a publicului.<br />
Profesia are propriul<br />
cod deontologic care enumeră<br />
câteva principii care stau<br />
la baza practicii jurnalistice,<br />
dar spre deosebire de medici,<br />
magistraţi sau aviatori,<br />
oricine poate deveni jurnalist,<br />
fără să aibă nevoie de o<br />
acreditare specială.<br />
Nu oricine, însă, poate<br />
deveni un jurnalist profesionist<br />
şi recunoscut, iar drumul<br />
către performanţă începe<br />
întotdeauna de jos. Jurnalist<br />
eşti non-stop, spun oamenii<br />
din breaslă. Cu alte cuvinte,<br />
atunci când termini lucrul,<br />
continui să fii jurnalist prin<br />
felul în care observi şi gândeşti.<br />
M-am gândit că cititorii<br />
publicaţiei <strong>Occidentul</strong><br />
Românesc merită să afle<br />
câteva date despre un mare<br />
ziarist şi scriitor, care şi-a<br />
pus amprenta asupra timpului<br />
în care şi-a exercitat<br />
meseria de jurnalist în mod<br />
cu totul deosebit. Este vorba<br />
despre Pamfil Şeicaru,<br />
considerat a fi cel mai mare<br />
gazetar dintre cele două războaie<br />
mondiale (18 aprilie<br />
1894, Buzău, România - 21<br />
octombrie 1980, München,<br />
RFG), director al ziarului<br />
,,Curentul”, pe care l-a înfiinţat<br />
în anul 1928, cel mai<br />
combativ cotidian românesc<br />
(cu orientare de dreapta şi,<br />
uneori, de extremă dreaptă)<br />
în perioada dintre cele două<br />
războaie mondiale.<br />
Pamfil Şeicaru a condus<br />
publicaţia până în anul<br />
1944, atunci când a părăsit<br />
ţara. Deşi a plecat, el a avut<br />
ideea de a publica un ziar<br />
ce ar fi trebuit să susţină<br />
cauza României după încetarea<br />
războiului. În 1939 a<br />
fost singurul ziarist român<br />
care a afirmat că aşa-zisele<br />
garanţii militare oferite<br />
de Marea Britanie şi Franţa<br />
pentru integritatea frontierelor<br />
României nu valorau<br />
nimic. „Activitatea sa publicistică<br />
nu a fost dintre cea<br />
mai comodă pentru autorităţi.<br />
În diverse arhive, civile<br />
şi militare, există numeroase<br />
Educaţie şi cultură<br />
articole care i-au fost cenzurate,<br />
mai ales în timpul<br />
campaniei dinspre Răsărit.<br />
În aprilie 1939 a fost singurul<br />
ziarist român care a<br />
prezis că faimoasele garanţii<br />
franco-britanice aveau să<br />
se dovedească fără valoare.<br />
Figurează la loc de cinste<br />
în istoria încă nescrisă a<br />
presei române polemica pe<br />
care a purtat-o în paginile<br />
„Curentului” cu comentatorul<br />
britanic Wickham Steed,<br />
care, prin intervenţiile sale<br />
în emisiunile postului de radio<br />
BBC, inducea în eroare<br />
opinia publică românească<br />
asupra raţiunii participării<br />
României la un război<br />
pe care şi-l dorise” (Mihai<br />
Pelin): în faţa pericolului<br />
nazist, „Anglia trebuie să se<br />
pregătească pentru propria<br />
apărare şi abia după asta<br />
să garanteze şi frontierele<br />
altor ţări”. Într-un articol<br />
publicat la 15 aprilie 1939<br />
a intuit inevitabila sacrificare<br />
de către marile puteri<br />
a ţărilor mici şi mijlocii din<br />
Europa acelui timp.<br />
Licenţiat în drept, Pamfil<br />
Şeicaru a luat parte ca ofiţer<br />
la operaţiile militare din<br />
P rimul Război Mondial,<br />
fiind citat cu Ordin de zi<br />
pe Armată. A fost deputat<br />
în Parlamentul României<br />
în 1928, 1931 şi în 1933.<br />
Ziarist de mare talent, a<br />
fost director al ziarului<br />
,, Bucovina” ( Cernăuţi) şi a<br />
participat la editarea revistei<br />
,,Gândirea”. Din 1945<br />
se stabileşte în Spania, la<br />
Palma de Mallorca, până în<br />
1953 şi apoi la Madrid, până<br />
în 1974, unde a publicat o<br />
ediţie trimestrială a ziarului<br />
„Curentul” şi, pentru câtva<br />
timp, publicaţia „Liberty and<br />
Justice”. Ultimii ani i-a petrecut<br />
în Germania, stabilindu-se<br />
la Dachau. La moartea<br />
sa, în octombrie 1980, premierul<br />
Bavariei, Franz Josef<br />
Strauß, l-a omagiat într-un<br />
mesaj, descriindu-l drept<br />
„un patriot român şi eminent<br />
ziarist: „Moştenirea pe<br />
care a lăsat-o compatrioţilor<br />
săi este lupta pentru dreptate,<br />
omenie şi pace”.<br />
Cred că este interesant<br />
de menţionat părerea celebrului<br />
ziarist despre clasa<br />
politică românească din vremea<br />
sa: ,,Această minoritate<br />
reprezenta ţara minciunii<br />
constituţionale. Această<br />
minoritate zădărnicea orice<br />
acţiune menită să folosească<br />
ţării… Confiscase conducerea<br />
Statului şi, rând pe<br />
rând, treceau pe la guvern ca<br />
adevărate trupe de ocupaţie,<br />
grăbite să-şi facă provizii,<br />
nepăsătoare de ce s-ar putea<br />
să se întâmple a doua zi. Ce<br />
Pamfil Şeicaru<br />
„un patriot român şi<br />
eminent ziarist”<br />
valoare au delimitările dintre<br />
partide, etichetele, presupusele<br />
deosebiri de ideologie<br />
- când în compoziţia lor, în<br />
metodele lor de lucru erau<br />
de o deprimantă asemănare?<br />
Însăşi uşurinţa cu care<br />
migraţiunile dintr-un partid<br />
într-altul erau posibile indică<br />
o similitudine de climat<br />
politic. De fapt, am avut un<br />
singur partid care a stat nemişcat<br />
la guvern de la Unire<br />
şi până azi: partidul nepăsării<br />
naţionale”.<br />
Pamfil Şeicaru scrie fără<br />
menajamente despre politica<br />
externă a României interbelice:<br />
„Prizonieri ai unei iluzii,<br />
noi nu ne-am mai trudit să<br />
ne croim un drum al nostru,<br />
pentru siguranţa noastră, formula<br />
magică «marii noştri<br />
aliaţi» socotind-o suficientă.<br />
Tot sistemul nostru de alianţe<br />
nu este decât realizarea sistemului<br />
de siguranţă al Franţei<br />
faţă de eventualitatea unei<br />
revanşe germane. Biată nălucă;<br />
biet romantism al politicii<br />
noastre externe!”. După 23<br />
august 1944 şi instalarea regimului<br />
comunist la putere,<br />
Pamfil Şeicaru a fost judecat<br />
în procesul ziariştilor „criminali<br />
de război vinovaţi de<br />
dezastrul ţării” (22 mai – 4<br />
iunie 1945) şi condamnat „la<br />
pedeapsa capitală şi degradare<br />
civică pe timp de 10 ani,<br />
urmând a executa pedeapsa<br />
cea mai gravă”. Graţiat în secret<br />
de Nicolae Ceauşescu în<br />
1966, celebrul gazetar vine<br />
incognito, însoţit de ofiţeri<br />
DIE, în perioada 20-28 august<br />
1977 la Bucureşti.<br />
În perioada exilului,<br />
Pamfil Şeicaru a scris şapte<br />
cărţi care demonstrează<br />
că marele ziarist a ştiut şi a<br />
simţit evenimentele care se<br />
derulau sub ochii lui, a înţeles<br />
ceea ce se întâmplă în bătrâna<br />
Europă: Pax A mericana<br />
o Pax Sovietica (1947);<br />
Dotla. Să rămână doar cenuşa<br />
(1948); Istoria partidelor<br />
politice în România<br />
(1959); La Roumanie dans la<br />
Grande Guerre (1968); Karl<br />
Marx - Însemnări despre<br />
România (1968); Die Donau<br />
- Fluss der Fünf Meere.<br />
Ein Europäisches Problem<br />
im Lichte der rumänischsowietischen<br />
Kontroversen<br />
(1975) - ,,Dunărea - fluviu<br />
a cinci mări. O problemă<br />
europeană în lumina controverselor<br />
româno-sovietice”;<br />
Adevăruri care trebuie amintite<br />
(1980). Pamfil Şeicaru<br />
rămâne, aşadar, un nume, un<br />
destin care a marcat istoria<br />
jurnalismului românesc, dar<br />
şi european.<br />
***
Dan Caragea - Critic literar<br />
Portugalia<br />
Pe 22 mai (10 mai, după<br />
calendarul iulian), la unsprezece<br />
ani de la suirea pe<br />
tron a prinţului Carol, în<br />
Camerele reunite, Mihail<br />
Kogălniceanu, în numele guvernului,<br />
proclama „independenţa<br />
absolută a României”.<br />
El cerea ca independenţa să<br />
fie recunoscută imediat de<br />
Marile Puteri şi cerea, de<br />
asemenea, Delta Dunării şi<br />
Dobrogea ca despăgubiri de<br />
război. În solemna adunare,<br />
Principele Carol a declarat:<br />
„România intră în vechea<br />
sa independenţă, ca naţiune<br />
liberă, ca stat de sine stătător,<br />
ca membru util, pacificator şi<br />
civilizator al marii familii a<br />
statelor europene”.<br />
Cronologia evenimentelor<br />
politice şi militare:<br />
1877<br />
-iun. 22. Armatele ruse trec<br />
Dunărea.<br />
-iul. 16. Ruşii cuceresc<br />
N icopole. Armata otomană<br />
se repliază la Plevna.<br />
-iul. 20. Osman-Paşa obţine<br />
o primă victorie asupra<br />
ruşilor la Plevna, cărora le<br />
provoacă pierderi însemnate.<br />
-iul. 30. Ruşii sunt din nou<br />
învinşi la Plevna, unde pierd<br />
170 de ofiţeri şi alţi 7.000 de<br />
soldaţi. Trupele ţarului sunt<br />
într-o situaţie critică, putând<br />
fi împinse peste Dunăre.<br />
-aug. 1. Marele duce Nicolae<br />
cere insistent prinţului Carol<br />
I ca armata română să treacă<br />
Dunărea.<br />
-aug. 22. Divizia a IV-a română<br />
întră în luptă la Plevna.<br />
-aug. 29. Prinţul Carol preia<br />
comanda trupelor românoruse<br />
de la Plevna, secondat<br />
de generalul rus Zotov şi de<br />
generalul Alexandru Cernat.<br />
-sept. 11. A treia bătălie de la<br />
Plevna. Românii ocupă reduta<br />
Griviţa I.<br />
-nov. 19-20. Trupele române<br />
ocupă Rahova.<br />
-dec. 10. A patra bătălie (şi<br />
ultima) de la Plevna. Căderea<br />
Plevnei a însemnat<br />
practic sfârşitul războiului,<br />
chiar dacă ostilităţile au mai<br />
continuat aproape trei luni.<br />
Osman-Paşa se predă trupelor<br />
române şi semnează capitularea<br />
armatei turce.<br />
-dec. 11. Ţarul Alexandru<br />
al II-lea îi conferă prinţului<br />
Carol ordinul Sf. Andrei cu<br />
spade, distincţie rară, care<br />
mai fusese conferită până<br />
atunci doar de trei ori.<br />
-dec. 27. Intrarea triumfală<br />
a prinţului Carol I în<br />
Bucureşti.<br />
18<strong>78</strong><br />
-ian. 5-9. A patra bătălie de la<br />
Şipka. Victoria ruşilor asupra<br />
turcilor.<br />
-ian. 24. Armata română ocupă<br />
Smârdanul după un atac<br />
energic.<br />
-ian. 31. Încheierea armistiţiului<br />
în războiul ruso-turc.<br />
-ian. 15-17. Victoria rusă la<br />
Plovdiv.<br />
-ian. 20. Ruşii cuceresc<br />
Adrianopolul.<br />
-febr. 24. Trupele române intră<br />
în Vidin.<br />
-mart. 3. Tratatul de pace<br />
ruso-turc de la San Stefano.<br />
România nu este admisă la<br />
tratativele de pace. Turcia<br />
recunoaşte independenţa<br />
României, Serbiei şi<br />
Muntenegrului, precum<br />
şi autonomia Bulgariei.<br />
României îi sunt luate, de<br />
Rusia, cele trei judeţe din<br />
sudul Basarabiei ( Cahul,<br />
Ismail, Bolgrad), dar primeşte,<br />
în schimb, Dobrogea, fără<br />
gurile Dunării (care reveneau<br />
Rusiei).<br />
-iun. 13. Apar primele bancnote<br />
româneşti.<br />
-iun. 13 – iul. 13. Congresul<br />
de la Berlin. România este<br />
primită în ultima zi. Marile<br />
Puteri revizuiesc Tratatul<br />
de la San Stefano. Congresul<br />
recunoaşte independenţa<br />
României. România<br />
primeşte şi gurile Dunării.<br />
De asemenea, se recunoaşte<br />
independenţa Serbiei şi<br />
Muntenegrului. Se admite<br />
constituirea principatului<br />
Bulgariei, vasal Turciei.<br />
Bosnia şi Herţegovina intră<br />
sub administraţie austro-ungară.<br />
-sept. 23. Agenţia diplomatică<br />
din Viena este ridicată la<br />
rang de legaţie (prima legaţie<br />
română).<br />
-oct. 12. Camerele adoptă<br />
hotărârile Congresului de la<br />
Berlin.<br />
-oct. 13. România cedează<br />
Rusiei cele trei judeţe din<br />
sudul Basarabiei.<br />
-oct. 20. Capitala primeşte<br />
cu onoruri armata română<br />
victorioasă, declarându-se<br />
astfel sfârşitul Războiului de<br />
Independenţă.<br />
Zorii relaţiilor diplomatice<br />
româno-spaniole: Al.<br />
Plagino (1880)<br />
Pe 20 februarie 1880,<br />
Educaţie şi cultură AUGUST<br />
2017 11<br />
Alexandru Plagino<br />
Din istoria relațiilor<br />
diplomatice și culturale<br />
româno-spaniole (III)<br />
Franţa, Marea Britanie şi<br />
Germania au recunoscut independenţa<br />
României (Rusia<br />
şi Turcia o recunoscuseră în<br />
18<strong>78</strong>, iar Austro-Ungaria şi<br />
Italia, în 1879). Misiunea<br />
diplomatică pe lângă cele<br />
şapte Mari Puteri, începută<br />
în 1856, se putea considera<br />
încheiată. Prinţul Carol I îşi<br />
îndrepta acum atenţia spre<br />
puterile coloniale care nu<br />
se amestecaseră în „afacerile”<br />
Europei. În martie 1880,<br />
prinţul îl trimite pe aghiotantul<br />
său, Alexandru Plagino,<br />
într-o misiune specială<br />
în Spania şi în Portugalia<br />
pentru a aduce la cunoştinţa<br />
Madridului şi Lisabonei<br />
„independenţa absolută a<br />
României”, cum se exprimase,<br />
în Parlamentul ţării,<br />
marele bărbat de stat Mihail<br />
Kogălniceanu.<br />
Pregătirea misiunii<br />
Din telegrama nr. 4710,<br />
din 6 februarie 1879, trimisă<br />
de la Paris de Nicolae<br />
Calimachi-Catargi, agentul<br />
diplomatic al României<br />
şi adresată lui Ion I.<br />
Câmpineanu, ministrul afacerilor<br />
străine, rezulta că<br />
Spania nu dorea să se pronunţe<br />
în chestiunea independenţei<br />
României înaintea<br />
Marilor Puteri. Este şi motivul<br />
pentru care ambasadorul<br />
Spaniei la Paris îi sugerează<br />
diplomatului român ca misiunea<br />
să fie amânată pentru o<br />
dată ulterioară. Nici poziţia<br />
Portugaliei nu a fost diferită,<br />
rămânând ca guvernul<br />
portughez să stabilească<br />
momentul potrivit pentru<br />
primirea reprezentantului român.<br />
Calimachi-Catargi mai<br />
menţionează în telegramă şi<br />
numele persoanei indicate:<br />
„În orice caz, Plagino”.<br />
Cine era Alexandru<br />
Plagino?<br />
Mare moşier, Alexandru<br />
Plagino (1821-1894) a avut<br />
o serie de ranguri şi funcţii:<br />
a fost paharnic (1840), demnitate<br />
moştenită de la tatăl<br />
său, agă (1850) şi prefect<br />
al Poliţiei Capitalei (1850-<br />
1851), mare logofăt (1852) şi<br />
secretar de stat (1854-1856)<br />
în timpul celei de-a doua<br />
domnii a lui Barbu Ştirbei. A<br />
fost şi un francmason activ,<br />
ca mai toţi politicienii din<br />
generaţia lui. După Unirea<br />
Principatelor, sub Alexandru<br />
Ioan Cuza, a fost ministru<br />
ad-interim al afacerilor străine<br />
(1861) şi ministru de finanţe<br />
(1861-1862) în guvernul<br />
Dimitrie Ghica, membru<br />
al Adunării Elective (1862)<br />
şi vicepreşedinte al Corpului<br />
Ponderator, altfel spus, al<br />
S enatului (1865). După abdicarea<br />
lui Cuza, a făcut parte<br />
din Adunarea Constituantă<br />
(1866), devenind apoi senator<br />
(1866), deputat (1871) şi<br />
preşedinte al Senatului, în<br />
patru rânduri, între 1869 şi<br />
1871.<br />
În timpul Războiului<br />
de Independenţă, Plagino<br />
este numit de suveran comisar-general<br />
pe lângă<br />
Marele Cartier al Armatei<br />
Ruse (aprilie-iulie 1877).<br />
În „ Memoriile” lui Carol<br />
I apare această notă: „26<br />
aprilie (8 mai) − […] A[l.]<br />
Plagino e numit comisargeneral<br />
român în Marele<br />
Cartier al marelui duce;<br />
Plagino, care a fost de mai<br />
multe ori ministru şi vicepreşedinte<br />
al Senatului, s-a<br />
întors de curând de la Paris,<br />
aducând de acolo, de la ducele<br />
de Decazes, precum<br />
şi de la Viena, de la contele<br />
Andrássy, sfatul pentru<br />
România de a nu coopera<br />
în război cu Rusia”. Plagino<br />
devine aghiotant al prinţului<br />
Carol, iar la începutul lui<br />
1879 se afla la Marsilia. În<br />
martie, este trimis în misiune<br />
diplomatică la Curtea<br />
de la Madrid şi la cea de la<br />
Lisabona. Ulterior, a fost<br />
numit ministru plenipotenţiar<br />
la Roma (1885-1891)<br />
şi apoi la Londra (1891-<br />
1893). Se stinge din viaţă,<br />
în 1894, la conacul său din<br />
Dumbrăveni (fost Plăineşti,<br />
fost P lagineşti).<br />
(Va urma)
12 AUGUST<br />
2017<br />
Interviu<br />
A-ţi reprezenta ţara este probabil cel mai înalt privilegiu şi cea<br />
Interviu cu Alina Elena<br />
Râmaru, avocat, consul<br />
onorific al României în<br />
Insulele Canare<br />
A ajuns pe meleaguri<br />
spaniole pentru că şi-a dorit<br />
să cunoască o altă cultură<br />
şi un alt sistem de învăţământ.<br />
Dar, spune Alina<br />
Elena Râmaru, „a mă stabili<br />
în Spania sau în orice altă<br />
ţară, la acel moment, era un<br />
aspect care pentru mine nu<br />
reprezenta o opţiune”. Însă<br />
drumul vieţii are felul său de<br />
a întoarce lucrurile: Alina a<br />
revenit în Spania pentru a<br />
împleti viaţa profesională cu<br />
cea personală. Acum este un<br />
avocat de succes, stabilită în<br />
Insulele Canare şi, recent, a<br />
devenit consul onorific al<br />
României în această regiune,<br />
după ce a luptat, cot la<br />
cot cu alţi români, pentru<br />
înfiinţarea unui consulat<br />
destinat românilor ce muncesc<br />
şi trăiesc în aceste<br />
insule. A lina Râmaru este<br />
nominalizată pentru premiile<br />
de excelenţă acordate în<br />
cadrul celei de-a doua ediţii<br />
a campaniei <strong>Occidentul</strong><br />
Românesc „Noi susţinem<br />
excelenţa!”, ediţie care va<br />
avea loc anul acesta.<br />
Alina Elena Râmaru:<br />
Prima dată am ajuns în<br />
Spania în anul 2002, cu o<br />
bursă Erasmus. Studiam<br />
la Facultatea de Drept din<br />
Bucureşti şi, în acelaşi timp,<br />
urmam cursurile de drept<br />
european ale Universităţii<br />
Sorbona Paris, care se desfăşurau<br />
tot în B ucureşti.<br />
Previzibil ar fi fost să aleg<br />
Franţa pentru o bursă<br />
Erasmus, dar îmi doream<br />
foarte mult să cunosc şi<br />
alt sistem de învăţământ,<br />
altă cultură, aşa că am<br />
ales Spania. Dar la acel<br />
moment a mă stabili aici<br />
sau în altă ţară nu era o<br />
opţiune. Însă socoteala de<br />
acasă nu se potriveşte cu<br />
cea din târg: a trebuit să<br />
împletesc aspectele profesionale<br />
cu cele personale.<br />
Astfel, în 2004 am revenit<br />
pentru studiile de doctorat<br />
şi în 2005 m-am căsătorit –<br />
nu înainte ca soţul meu să<br />
fi cunoscut, la rândul său,<br />
România, din toate punctele<br />
de vedere (în 2003, a fost<br />
unul dintre primii studenţi<br />
de la Universitatea din Las<br />
Palmas de Gran Canaria<br />
care a ales Facultatea de<br />
Drept din Bucureşti ca destinaţie<br />
Erasmus).<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Care au fost provocările<br />
plecării din ţară şi stabilirii<br />
într-o altă patrie?<br />
Alina Elena Râmaru:<br />
Procesul de integrare la<br />
nivelul relaţiilor interumane<br />
a fost natural şi deloc<br />
anevoios. Insulele Canare<br />
reprezintă una din comunităţile<br />
cu cea mai bogată<br />
diversitate culturală şi asta<br />
spune totul. La nivel profesional,<br />
experienţele au fost<br />
contradictorii. Pe de o parte,<br />
procedura recunoaşterii<br />
a fost una foarte lentă, în<br />
teorie ar fi trebuit să dureze<br />
6 luni, în cazul meu a durat<br />
2 ani. Iar din 25 de materii<br />
mi-au fost recunoscute doar<br />
două, în mod eronat consider<br />
(nu mi s-au recunoscut<br />
nici măcar materiile studiate<br />
la Universitatea din Las<br />
Palmas). Am preferat să nu<br />
mai aştept şi să mă prezint<br />
la toate examenele. Am avut<br />
însă două avantaje: timp de<br />
doi ani făcusem practică<br />
la un cabinet de avocatură<br />
în Las Palmas de Gran<br />
Canaria şi, totodată, eram<br />
obişnuită cu un volum mare<br />
de studiu, după experienţa<br />
din sistemul de învăţământ<br />
românesc şi francez. Astfel<br />
că am terminat toate<br />
examenele în doua sesiuni,<br />
m-am înscris în Barou, apoi<br />
traiectoria a devenit mai<br />
fl uidă. Am lucrat aproape<br />
doi ani în sistemul bancar,<br />
am lucrat şi ca traducator<br />
extern al administraţiei<br />
justiţiei din Canare, iar de<br />
10 ani sunt avocat la cabinetul<br />
Calderin y Ramaru<br />
A bogados.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Cum ai ajuns să înfiinţezi<br />
şi să coordonezi Asociaţia<br />
Românilor din Canare<br />
( Rumacan)?<br />
Alina Elena Râmaru: A<br />
pleca din România nu făcea<br />
parte din planurile mele,<br />
cum am spus şi mai înainte.<br />
Dar a aduce România<br />
în Canare era posibil! Cunoşteam<br />
demersurile legale<br />
pentru a crea o asociaţie,<br />
aveam prieteni români şi<br />
spanioli cu care împărţeam<br />
aceleaşi idealuri, exista<br />
deja o comunitate importantă<br />
de români în Canare. Impulsul<br />
fi nal a venit în urma<br />
unui articol nu tocmai pozitiv<br />
despre România; atunci<br />
am înţeles că o asociaţie cu<br />
personalitate juridică va<br />
avea un cuvânt important de<br />
spus în apărarea drepturilor<br />
şi intereselor comunităţii româneşti.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Ai luptat pentru înfiinţarea<br />
unui consulat pentru români<br />
în Canare. Cum a fost această<br />
„bătălie”, eşti mulţumită<br />
de rezultatul final?<br />
Alina Elena Râmaru:<br />
Nu am fost singură! Fiecare<br />
membru al conducerii<br />
Asociaţiei Rumacan a<br />
luptat în acest sens. S-au<br />
făcut acţiuni directe şi indirecte.<br />
S-au prezentat cereri<br />
la Ministerul Afacerilor<br />
Externe, s-au solicitat audienţe,<br />
s-au prezentat statistici,<br />
s-a mers la Madrid<br />
şi Bucureşti de fi ecare dată<br />
când exista ocazia întâlnirii<br />
cu vreun reprezentant cu putere<br />
de decizie. S-au realizat<br />
acţiuni culturale şi sociale<br />
care să demonstreze coeziunea<br />
comunităţii române din<br />
Canare. S-au implicat foarte<br />
mulţi oameni, voluntar, în<br />
acţiunile asociaţiei: Adina<br />
Lazăr, Simona Chirilă,<br />
Liliana Ionescu, Adela<br />
Latiu, Gabriela Stoica,<br />
V oicu Burca, Adriana<br />
B reban, Nadia şi Dan Bobu,<br />
Bianca Sandu şi mulţi alţii.<br />
Toţi cei implicaţi ştiu că s-a<br />
solicitat un birou consular<br />
pentru Insulele Canare cu<br />
sediu fi e în Tenerife, fi e în<br />
Gran Canaria, pentru că<br />
sunt cele două insule unde<br />
comunitatea românească<br />
este mai numeroasă. Inaugurarea<br />
consulatului onorifi<br />
c reprezintă un prim pas<br />
important, un angajament<br />
ferm al statului român faţă<br />
de o comunitate românească<br />
în creştere, fi ind esenţial<br />
ca pe măsură ce o comunitate<br />
creşte să aibă cui i se<br />
adresa, cine să o ghideze<br />
în relaţia cu autorităţile<br />
locale. Evident că rămân<br />
aspectele administrative<br />
care ţin de documente, pe<br />
care un consul onorifi c nu<br />
le poate îndeplini, dar ele<br />
vor fi acoperite în continuare<br />
în insule de către secţia<br />
consulară de la Madrid<br />
prin programul de consulat<br />
itinerant.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Cum ai ajuns să ocupi funcţia<br />
de consul onorific şi ce<br />
presupune aceasta, efectiv,<br />
ca muncă şi responsabilitate?<br />
Alina Elena Râmaru:<br />
A-ţi reprezenta ţara este<br />
probabil cel mai înalt privilegiu<br />
şi cea mai de seamă<br />
onoare pe care le poţi primi<br />
în calitate de cetăţean, dar,<br />
în acelaşi timp, reprezintă şi<br />
o mare răspundere. Acestea<br />
au fost gândurile pe care<br />
le-am transmis doamnei<br />
ambasador atunci când în<br />
septembrie 2016 mi-a propus<br />
această funcţie. Atribuţiile<br />
unui consul onorifi c ţin<br />
de promovarea obiectivelor<br />
României în plan politic<br />
şi economic la nivel local,<br />
stimularea dezvoltării relaţiilor<br />
economice, comerciale,<br />
promovarea identităţii<br />
lingvistice şi culturale, stimularea<br />
cooperării la nivel<br />
educativ între instituţii româneşti<br />
şi străine etc. Toate<br />
aceste aspecte generale se<br />
traduc în practică prin acţiuni<br />
concrete, unele mai<br />
vizibile, altele mai puţin,<br />
dar toate având ca factor<br />
comun interesele ţării şi ale<br />
românilor. Spre exemplu,<br />
în aceste luni am avut ocazia<br />
să facilitez colaborarea<br />
între autorităţile române<br />
şi cele din Canare în legătură<br />
cu mai multe aspecte:<br />
proiectul Limbă, Cultură<br />
şi Civilizaţie Românească<br />
(LCCR), statistici privind<br />
inspecţia în educaţie, aspecte<br />
ce ţin de domeniul dezvoltării<br />
turistice şi dezvoltării<br />
mediului. În toate aceste cazuri<br />
mi s-a solicitat sprijinul<br />
fi e de către partea română,<br />
fi e de către cea spaniolă.<br />
Mă bucur că de fiecare dată<br />
am reuşit să ofer răspuns<br />
pozitiv şi prompt. Au fost şi<br />
alte acţiuni concrete legate<br />
de necesităţi imediate ale<br />
românilor. Ca exemplu, nu<br />
toate ofi ciile de stare civilă<br />
din Canare sunt la curent<br />
cu semnarea de către România<br />
a Convenţiei de la<br />
Viena din 1976 şi cu faptul<br />
că, drept urmare, extrasele<br />
multilingve de stare civilă<br />
trebuie acceptate fără a<br />
fi necesară traducerea şi<br />
apostila. A trebuit să intervin<br />
telefonic sau în scris<br />
pentru a facilita toate aspectele<br />
legale ale convenţiei,<br />
astfel încât cetăţenii<br />
români care prezintă acele<br />
extrase să nu mai întâmpine<br />
difi cultăţi.
Interviu AUGUST<br />
2017 13<br />
mai de seamă onoare pe care le poţi primi în calitate de cetăţean<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Activitatea ta de avocat în<br />
Spania acoperă mai multe<br />
ramuri?<br />
Alina Elena Râmaru:<br />
Da, biroul nostru de avocatură<br />
acoperă toate ramurile,<br />
de la cele mai cunoscute<br />
(civil, penal, dreptul muncii)<br />
până la cele mai puţin cunoscute<br />
(drept militar sau canonic).<br />
Eu personal mă ocup de<br />
ramurile drept penal, drept<br />
internaţional privat şi drept<br />
bancar. Activitatea noastră<br />
în sine are ca punct central<br />
problemele clienţilor, funcţia<br />
noastră fiind aceea de a găsi<br />
soluţia. Chiar dacă îmi exercit<br />
profesia într-una din zonele<br />
cu cel mai înalt grad de<br />
litigiozitate din Spania, asta<br />
nu constituie un aspect neapărat<br />
negativ ci mai degrabă<br />
reflectă capacitatea cetăţenilor<br />
de a-şi apăra drepturile<br />
pe cale legală.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Ce îţi place cel mai mult legat<br />
de viaţa ta în Canare?<br />
Alina Elena Râmaru: Îmi<br />
place caracterul oamenilor:<br />
relaxat, iubitor de tradiţii,<br />
dar, în acelaşi timp, tolerant<br />
faţă de tot ceea ce înseamnă<br />
diversitate. Îmi place clima<br />
– primăvara eternă, deşi recunosc<br />
că uneori mi-e dor<br />
de anotimpuri, de zăpadă, de<br />
ploaie; sunt foarte mulţumită<br />
de sistemul sanitar şi sistemul<br />
de învăţământ care oferă<br />
şanse egale, efective, de integrare,<br />
adaptate necesităţilor<br />
fiecarui elev, fie că este vorba<br />
de un elev cu dizabilităţi<br />
sau, din contră, de un elev<br />
cu o capacitate intelectuală<br />
superioară mediei (chiar<br />
dacă, în mod evident, există<br />
loc de mai bine). Pe de altă<br />
parte, trăiesc pe un „microcontinent”:<br />
îmi place că am<br />
natura atât de aproape, că în<br />
aceeaşi zi se poate merge şi la<br />
munte, şi la plajă şi apreciez<br />
respectul pe care atât locuitorii,<br />
cât şi autorităţile, prin<br />
politici stricte, îl au faţă de<br />
mediul înconjurător. Îmi place<br />
şi faptul că insulele acestea<br />
sunt unice, atât de diferite<br />
peisagistic între ele, deşi fac<br />
parte din acelaşi „domeniu”.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Ce îţi lipseşte cel mai mult<br />
din România?<br />
Alina Elena Râmaru:<br />
Cărui român nu-i lipseşte<br />
ceva din România? Îmi lipsesc<br />
familia şi prietenii de o<br />
viaţă, chiar dacă ne vedem<br />
sau vorbim des, sunt momente<br />
când dorul nu cunoaşte limite.<br />
Da, îmi place primăvara<br />
eternă pe care o trăiesc în<br />
Canare, dar, deşi poate părea<br />
o contradicţie, chiar mi-e dor<br />
de trecerea anotimpurilor,<br />
de zăpadă şi ploaie. Şi îmi<br />
mai este dor şi de sat: chiar<br />
dacă am trăit în Bucureşti,<br />
vacanţele mi le petreceam în<br />
Moldova şi Oltenia, zonele<br />
de unde provine familia mea;<br />
îmi este dor de ospitalitatea,<br />
simplitatea şi înţelepciunea<br />
oamenilor de acolo, de natură,<br />
de obiceiuri.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Un exerciţiu de imaginaţie: ai<br />
posibilitatea să revii în ţară şi,<br />
cu puţină magie, să schimbi<br />
lucruri. Care ar fi principalele<br />
trei aspecte pe care leai<br />
schimba (îmbunătăţi) la<br />
România, dacă ai putea?<br />
Alina Elena Râmaru:<br />
Fiecare ţară, fiecare naţiune<br />
îşi are drumul şi provocările<br />
proprii. Cu toate acestea,<br />
România are nevoie într-adevăr<br />
de schimbări şi nu cred<br />
că opinia mea este diferită de<br />
a celorlalţi români în această<br />
problemă. Există două<br />
structuri, sistemul sanitar şi<br />
sistemul de învăţământ, unde<br />
schimbările sunt esenţiale,<br />
unde un efort sporit din punct<br />
de vedere al politicilor şi al<br />
investiţiilor nu numai că se va<br />
amortiza în timp, dar ar sta la<br />
baza creării unui viitor. Apoi<br />
aş menţiona turismul: nu este<br />
pus în valoare la întreaga lui<br />
capacitate. E nevoie de promovare,<br />
de multă promovare<br />
– odată cunoscută, România<br />
se va prezenta prin ea însăşi.<br />
Recent, spre exemplu,<br />
un judecător din Canare îmi<br />
povestea că a ajuns întâmplător<br />
în România, acum mulţi<br />
ani, la recomandarea unui<br />
prieten; nu găsise informaţii<br />
la agenţii de turism, dar a decis<br />
să trăiască aventura. De<br />
atunci s-a îndrăgostit de ţara<br />
noastră şi a vizitat-o de 29<br />
de ori! Este impresionant să<br />
asculţi cum un spaniol, care<br />
nu are nicio legătură familială<br />
sau afectivă prealabilă<br />
cu România, îţi vorbeşte atât<br />
de frumos de oraşe precum<br />
Bucureşti, Timişoara, Cluj,<br />
Târgu Mureş. În Canare<br />
75% din turiştii care vin aici<br />
se reîntorc în vacanţă în insule<br />
cel puţin încă o dată, de-a<br />
lungul vieţii. Sunt convinsă<br />
că acelaşi procent îl poate<br />
avea şi România, cu o bună<br />
promovare.<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc:<br />
Care sunt proiectele tale de<br />
viitor?<br />
Alina Elena Râmaru:<br />
Proiecte sunt multe. Profesia<br />
mea, de avocat, pe de o<br />
parte şi noua funcţie de consul<br />
onorific, pe de altă parte,<br />
îmi dau ocazia să lucrez cu<br />
oameni, iar când lucrezi cu<br />
oameni satisfacţiile nu sunt<br />
doar profesionale, ci şi personale.<br />
Intenţionez să acord<br />
o atenţie specială educaţiei,<br />
să ajut la extinderea LCCRului<br />
şi în alte insule (în prezent<br />
funcţionează doar în<br />
Tenerife) şi să stimulez stabilirea<br />
de noi convenţii de<br />
colaborare între universităţi.<br />
În privinţa promovării<br />
economice şi comerciale,<br />
am avut o primă întâlnire la<br />
Camera de Comerţ din Gran<br />
Canaria şi îmi doresc ca în<br />
viitorul apropiat acest prim<br />
contact să se materializeze<br />
prin delegaţii comerciale. Pe<br />
de altă parte, deja în cadrul<br />
asociaţiei tinerilor oameni de<br />
afaceri din zona A tlanticului<br />
(Jovenes Empresarios del<br />
Atralntico-JEA), al cărui<br />
departament juridic îl coordonez,<br />
am avut ocazia să<br />
stabilesc conexiuni între tineri<br />
oameni de afaceri din<br />
România şi din I nsulele<br />
Canare. Totodată, vreau să<br />
îi implic activ pe românii<br />
care s-au remarcat în diverse<br />
domenii în activităţi organizate<br />
de consulat, prin care<br />
să îşi folosească experienţa<br />
şi bunele intenţii în favoarea<br />
ţării şi a românilor. Şi, nu în<br />
ultimul rând, voi încerca să<br />
folosesc toate oportunităţile<br />
pe care funcţia aceasta mi le<br />
pune la dispoziţie (prin contactul<br />
constant cu autorităţile<br />
locale, cu presa) pentru a<br />
reflecta adevărata imagine a<br />
României.<br />
A consemnat: Camelia Jula<br />
Redactor șef OR<br />
Foto: arhiva personală Alina<br />
Elena Râmaru
14 AUGUST<br />
2017<br />
Întinderea aridă de nisip îi<br />
arde ochii şi nările. Aerul nu<br />
se mişcă, până şi timpul pare<br />
împotmolit în dunele aurii.<br />
Ar putea oricând să renunţe<br />
şi să se întoarcă, dar Wang<br />
Yonghai este pregătit să lupte.<br />
Undeva, departe, ştie că îl<br />
aşteaptă oceanul din deşert.<br />
Apa lui cristalină, valurile ce<br />
par a coborî direct din cer ca<br />
să potolească arşiţa dunelor<br />
aurite îl cheamă înspre ele;<br />
iar din adâncul sufletului<br />
chipul fi icei sale se proiectează<br />
pe întinderea de nisip<br />
şi îi zâmbeşte încrezător:<br />
„Mergi mai departe!”. Mai<br />
departe, înspre locul în care<br />
Fluviul Galben întâlneşte deşertul<br />
Ulan Buh, în Mongolia<br />
I nterioară, regiunea autonomă<br />
situată în nordul Chinei.<br />
Aşa că Wang îşi încalecă bicicleta<br />
şi porneşte la drum,<br />
pedalând hotărât cu piciorul<br />
drept, singurul pe care îl mai<br />
are.<br />
Un accident de maşină i-a<br />
luat piciorul stâng, pe când<br />
avea 19 ani. Acum are 45 de<br />
ani şi o viaţă ce poate face<br />
oricând subiectul unei cărţi<br />
sau al unui film. Dar pentru<br />
a ajunge aici a fost nevoie<br />
de ani de antrenament şi de<br />
o voinţă uriaşă. „Provin dintr-o<br />
familie modestă de fermieri<br />
din provincia chineză<br />
Shandong. Accidentul mi-a<br />
schimbat complet viaţa şi<br />
m-a adus, atunci, în pragul<br />
sinuciderii. Familia a fost<br />
cea care m-a ajutat, dar eram<br />
îngrozit de gândul că nu pot<br />
face prea multe pentru ei,<br />
pentru a ne întreţine. Am lucrat<br />
într-o fabrică, am vândut<br />
fructe, am făcut taximetrie”,<br />
rememorează bărbatul cu<br />
Lecţie de viaţă<br />
Călătoria fără sfârşit a ciclistului chinez<br />
cu un singur picior<br />
faţa arsă de soare. La 22 de<br />
ani, a învăţat să meargă pe<br />
bicicletă, din dorinţa de a se<br />
putea deplasa mai uşor şi pe<br />
distanţe mai mari. Întâmplarea<br />
a făcut ca, pe când avea<br />
30 de ani, să vadă un grup de<br />
ciclişti cu dizabilităţi antrenându-se<br />
pentru echipa naţională<br />
paralimpică a Chinei. I-a<br />
întrecut şi a intrat în atenţia<br />
antrenorilor, apoi a Federaţiei<br />
P ersoanelor cu Dizabilităţi<br />
din China. A trecut cu succes<br />
testele fizice şi aşa a ajuns<br />
să primească o bicicletă de<br />
curse, competitivă. De aici a<br />
pornit călătoria lui.<br />
„Există o barieră, o linie<br />
subţire între câştigarea şi<br />
pierderea definitivă a bătăliei<br />
cu mintea, atunci când devii<br />
o persoană cu handicap. Acela<br />
este momentul când simţi<br />
că eşti terminat, că viaţa ta e<br />
gata, că vei fi o povară pentru<br />
familia ta şi că nu vei mai<br />
putea fi un membru normal<br />
al societăţii. Dacă treci peste<br />
acel moment, lucrurile se<br />
schimbă în bine. Pentru mine,<br />
acel moment a fost când am<br />
realizat că puteam deveni<br />
ciclist profesionist”, spune<br />
Wang. Deşi, pentru majoritatea<br />
sportivilor profesionişti,<br />
vârsta de 32 de ani înseamnă<br />
mai degrabă apusul carierei,<br />
pentru el a fost începutul. A<br />
descoperit că piciorul său<br />
drept era capabil de mari<br />
eforturi fizice specifice pedalatului.<br />
A strâns din dinţi şi a<br />
depăşit toate obstacolele, pentru<br />
că avea, acum, un scop,<br />
un nou sens al vieţii. Ambiţia<br />
şi voinţa l-au ajutat să îşi<br />
împlinească visul: din 2001<br />
până în 2011 a făcut parte<br />
din echipa naţională de paraciclism<br />
a Chinei şi în această<br />
perioadă a câştigat şase medalii<br />
de aur şi altele de argint<br />
şi bronz la concursurile paracicliste<br />
naţionale şi internaţionale.<br />
În 2007, a câştigat medalia<br />
de bronz pentru nivelul<br />
LC3 în cadrul Campionatului<br />
Mondial de Paraciclism UCI<br />
din Columbia. În 2008, o accidentare<br />
l-a scos din competiţie,<br />
dar a revenit ulterior<br />
pentru a câştiga încă două<br />
medalii de argint şi una de<br />
bronz, la jocurile naţionale<br />
ale Chinei din 2011.<br />
Când luptă pentru a depăşi<br />
neajunsurile provocate de<br />
o dizabilitate, oamenii pot<br />
descoperi un uriaş potenţial<br />
ascuns în ei, dar au nevoie<br />
şi de ajutorul şi înţelegerea<br />
celor din jur. Societatea trebuie<br />
să fie cu mintea şi inima<br />
deschise. Istoria, mai veche<br />
sau mai recentă, ne oferă numeroase<br />
exemple de artişti,<br />
atleţi sau oameni de ştiinţă<br />
de succes, care au câştigat în<br />
lupta cu handicapul: Stephen<br />
Hawking, fizicianul şi cosmologul<br />
britanic ce suferă de<br />
scleroză laterală amiotrofică<br />
şi vorbeşte prin intermediul<br />
unui dispozitiv special construit<br />
pentru el; Helen Keller,<br />
scriitoare şi activistă americană<br />
ce şi-a pierdut auzul şi<br />
vederea la vârsta de doi ani;<br />
compozitorul german Ludwig<br />
van Beethoven, care a surzit<br />
şi tot a reuşit să scrie opere<br />
muzicale uimitoare; poetul<br />
şi pictorul irlandez Christy<br />
Brown, care a suferit de paralizie<br />
cerebrală în urma căreia<br />
a reuşit să mai comunice<br />
doar cu ajutorul piciorului său<br />
stâng (şi astfel a scris cartea<br />
„Piciorul meu stâng”, deveni-<br />
tă celebră şi ecranizată în filmul<br />
cu acelaşi nume); cântăreţul<br />
şi compozitorul de muzică<br />
soul şi jazz Ray Charles,<br />
orb de la vârsta de şapte ani<br />
sau atleta Aimee Mullins, cu<br />
ambele picioare amputate,<br />
care aleargă cu ajutorul unor<br />
proteze.<br />
„Pentru mine, ciclismul a<br />
însemnat revenirea la viaţă<br />
– la o nouă viaţă. A însemnat<br />
autodepăşire, integrare,<br />
acceptare şi eliberare. Am<br />
devenit din nou un om normal”,<br />
spune Wang. Potrivit<br />
oamenilor de ştiinţă, persoanele<br />
cu membre amputate<br />
poate alege să practice o<br />
gamă largă de sporturi – de<br />
la volei la sărituri, ciclism,<br />
ski, înot etc. Tot cercetătorii<br />
spun că persoanele cu dizabilităţi<br />
sunt într-o permanentă<br />
competiţie cu sine, mereu<br />
dornice să îşi îmbunătăţească<br />
performanţele, fapt care<br />
le aduce un mare avantaj<br />
dacă devin sportivi profesionişti.<br />
Wang nu face excepţie<br />
de la această regulă: chiar şi<br />
după ce s-a retras din echipa<br />
naţională a Chinei, a continuat<br />
să caute noi provocări<br />
profesionale. A participat<br />
la turul lacului Qinghai<br />
(2013), într-o cursă cot la<br />
cot cu atleţi fără dizabilităţi<br />
şi a bifat toate etapele competiţiei<br />
în 13 zile. În acelaşi<br />
an, C hina l-a recompensat<br />
cu titlul de Personalitatea<br />
Sportivă a Anului pentru<br />
persoane cu dizabilităţi.<br />
Anul trecut, a pedalat 2.160<br />
de kilometri, în 18 zile, de-a<br />
lungul drumului dintre provincia<br />
Sichuan înspre Tibet,<br />
ca să ajungă la Palatul<br />
Potala şi să fie primul ciclist<br />
cu dizabilităţi care a încheiat<br />
cu succes acest dificil traseu<br />
inter-regional. Iar anul acesta<br />
a câştigat cursa individuală<br />
de viteză (pe distanţa<br />
de un kilometru) din cadrul<br />
cupei „Hua Nuofei” pentru<br />
persoane cu dizabilităţi. Provocarea<br />
cea mare, însă, abia<br />
urmează: prima etapă din<br />
calificarea pentru cursa Paris<br />
– Brest – Paris, adică turul<br />
Lacului Wuhai din Mongolia<br />
Interioară, ce va avea loc în<br />
luna august, pe o distanţă<br />
de 200 de kilometri parcurşi<br />
non-stop, prin deşert.<br />
Cursa Paris – Brest – Paris<br />
(PBP) este un eveniment ciclist<br />
pe mare distanţă, cu o<br />
lungă istorie: a debutat în<br />
anul 1891, fiind organizat<br />
de asociaţia franceză Audax<br />
Club Parisien Randonneur<br />
(ACP). Este unul dintre cele<br />
mai vechi evenimente ciclistice<br />
care încă se organizează<br />
în mod regulat, o dată la patru<br />
ani; este renumit pentru<br />
că este cel mai lung eveniment<br />
de acest tip, dar şi cel<br />
mai dificil – un adevărat test<br />
de anduranţă fizică şi mentală<br />
pentru orice ciclist. A fost<br />
supranumit „monumentul<br />
turelor de anduranţă” pentru<br />
ciclişti. Atleţii care participă<br />
trebuie să obţină întâi brevete<br />
pe curse de 200, 300, 400<br />
şi 600 de kilometri, pentru a<br />
participa la finala de 1.200<br />
de kilometri Paris – Brest<br />
– Paris. Evenimentul este o<br />
provocare globală pentru toţi<br />
cicliştii pasionaţi şi dornici<br />
de aventură sau afirmare; 57<br />
de ţări din întreaga lume au<br />
aderat acestei competiţii, între<br />
care şi China, în anul 2009.<br />
Tura de anduranţă de 200 de<br />
kilometri de aici are loc în<br />
jurul lacului Wuhai, prin deşertul<br />
Ulan Buh şi va avea loc<br />
în 26 august, aducând laolaltă<br />
zeci de mii de ciclişti profesionişti<br />
şi amatori din întreaga<br />
lume.<br />
„Când pedalezi în astfel de<br />
condiţii, nisipul pur şi simplu<br />
parcă îţi stă împotrivă. Pentru<br />
mine, care mă pot baza<br />
pe un singur picior, oricum e<br />
mai dificil când merg împotriva<br />
vântului sau urc un deal, o<br />
pantă. Darmite când am de-a<br />
face şi cu nisipul care îmi împotmoleşte<br />
roţile!”, spune<br />
Wang. Însă dorinţa sa de a<br />
reuşi este mai puternică, iar<br />
experienţa lui îi va fi de mare<br />
ajutor. Nu degeaba porecla<br />
sa este „One-legged Cycling<br />
Warrior” – Ciclistul luptător<br />
cu un singur picior! Deşertul<br />
pe care Wang îl va înfrunta în<br />
cursa pentru PBP se întinde în<br />
vestul Mongoliei Interioare,<br />
pe o suprafaţă de 14.000 de<br />
kilometri pătraţi, de-a lungul<br />
Fluviului Galben. Deşertul se<br />
întâlneşte cu Râul Moshui,<br />
un braţ al fluviului; cele mai<br />
renumite oraşe ale sale sunt<br />
Wuhai şi B ayannaoer. Nu va<br />
fi uşor, dar el nu se gândeşte<br />
decât la momentul final,<br />
când va putea vedea albastrul<br />
oceanului din deşert. În ciuda<br />
vârstei sale, Wang spune<br />
că va continua să participe la<br />
diverse competiţii de ciclism,<br />
indiferent unde îl vor duce în<br />
lume sau ce provocări vor ridica<br />
pentru el. Pe chipul său<br />
bronzat se citeşte seninătate: a<br />
reuşit să nu lase dizabilitatea<br />
să îi controleze viaţa. A făcut<br />
din handicapul său un avantaj<br />
şi asta nu e puţin lucru, pentru<br />
că sunt destui cei care au ambele<br />
picioare şi ambele mâini,<br />
dar se plâng de vitregia sorţii.<br />
Wang, însă, a depăşit demult<br />
vremea frustrărilor. Este un<br />
campion care inspiră, un model<br />
pentru alţi tineri cu dizabilităţi<br />
(şi nu numai pentru ei,<br />
ci pentru noi toţi).<br />
Are un deşert în faţă şi dorinţa<br />
de a-i vedea albastrul<br />
licărind. Din coşul pieptului,<br />
o emoţie puternică îi fuge înspre<br />
piciorul drept, cel care îl<br />
va ajuta să câştige. Strânge<br />
bicicleta cu ce i-a mai rămas<br />
din piciorul stâng şi cu<br />
cel drept, şoptindu-i, în limbajul<br />
lor tainic, numai de ei<br />
ştiut, cuvinte de încurajare.<br />
Are nevoie de „camarada”<br />
sa pentru a-şi împlini o nouă<br />
etapă din visul său de a vedea<br />
lumea pe bicicletă. Apoi<br />
se face una cu drumul, arcuit<br />
ca un şoim şi pedalând ca şi<br />
când nimic altceva nu mai<br />
contează. Drum bun!<br />
***<br />
Autor: Camelia Jula<br />
Foto: Pagina oficială Wang<br />
Yonghai
Lecţia unui campion român: de la succesul individual<br />
la schimbarea mentalităţii şi educarea generaţiilor<br />
„Despre campioni se pot<br />
spune multe poveşti, unele se<br />
pot transforma în legende, altele<br />
devin lecţii de viaţă. Povestea<br />
mea s-a transformat însă din<br />
succes în agonie şi din agonie<br />
în poveste de campion mondial<br />
în doar câteva momente”,<br />
mărturiseşte Eduard Novak pe<br />
site-ul său, unde orice vizitator<br />
poate vedea un impresionant<br />
palmares de titluri şi medalii<br />
obţinute de el în diverse competiţii<br />
sportive. Ceea ce se află<br />
abia la o privire mai atentă asupra<br />
poveştii sale este că Eduard,<br />
singurul campion român la paraciclism<br />
(medaliat cu aur şi argint<br />
la două ediţii ale Jocurilor<br />
Olimpice), are laba piciorului<br />
drept amputată, ca urmare a<br />
unui accident de maşină suferit<br />
pe când avea 19 ani.<br />
Născut în 1976 la Miercurea<br />
Ciuc, Eduard Carol Novak<br />
şi-a început cariera sportivă<br />
la o vârstă fragedă, alegând<br />
un sport de echipă – hocheiul.<br />
Ulterior, s-a dedicat patinajului<br />
viteză (un sport individual), pe<br />
care l-a practicat timp de zece<br />
ani, obţinând 25 de titluri naţionale,<br />
30 de recorduri naţionale<br />
şi locul al treilea la cupa mondială<br />
de juniori. Părea că nimic<br />
nu îl opreşte pe calea sa înspre<br />
titluri mondiale şi, de ce nu, un<br />
aur olimpic. Însă în drum spre<br />
un concurs, în anul 1996, un<br />
accident de maşină l-a făcut să<br />
îşi piardă laba piciorului drept,<br />
fapt care a năruit speranţele şi<br />
munca ultimilor 15 ani din viaţa<br />
lui. În 2009, într-un interviu<br />
acordat publicaţiei TOTB.ro,<br />
Eduard se amuza rememorând<br />
accidentul, ca şi când ar fi vorbit<br />
despre o banală căzătură în<br />
faţa blocului, deşi, atunci, ajuns<br />
la spitalul din Luduş, s-a trezit<br />
operat de un medic care „nici<br />
măcar nu era specialist în domeniu”;<br />
ulterior, ajutat de relaţiile<br />
părinţilor săi şi la îndemnul<br />
altui medic, a ajuns la un spital<br />
de traumatologie din Ungaria,<br />
unde se operau, din nou, cazuri<br />
nereuşite. „Mi-au întors osul<br />
de la călcâi şi l-au înşurubat<br />
împreună cu tibia, ceea ce îţi<br />
dă un sprijin foarte bun”, rememorează<br />
atletul, care acum<br />
poartă proteză.<br />
S-a înscris la Facultatea de<br />
Drept, dar a realizat repede că<br />
nu este făcut pentru această ramură,<br />
aşa că, fără niciun sprijin<br />
financiar din partea statului,<br />
şi-a deschis singur propria afacere<br />
(cu dispozitive medicale),<br />
pentru a-şi finanţa participările<br />
la competiţii sportive. A ales<br />
ciclismul şi a început să se antreneze.<br />
Îşi aminteşte că, la primul<br />
concurs, îl întreceau până<br />
şi fetele. Dar nu a dat înapoi,<br />
ci dimpotrivă, s-a ambiţionat<br />
să continue. „Nu talentul va<br />
decide cine sunt, ci hotărârea”,<br />
spunea el. Cum în România<br />
nu există campional naţional<br />
de paraciclism (ciclism pentru<br />
persoane cu dizabilităţi),<br />
a participat direct la campionatul<br />
european din 2003 şi a<br />
câştigat locul întâi. Ambiţionat<br />
de rezultat, s-a pregătit pentru<br />
paralimpiada de la Atena, unde<br />
a ieşit pe locul al patrulea. Apoi<br />
a organizat, în România, propriu<br />
lot de ciclism paralimpic,<br />
ocupându-se de toate detaliile,<br />
de la cumpărarea roţilor pentru<br />
biciclete la achiziţia biletelor de<br />
avion. A format prima echipă<br />
profesională de ciclişti paralimpici<br />
din România şi, între timp,<br />
se pregătea din nou pentru jocurile<br />
olimpice (paralimpiade).<br />
În ciuda ambiţiei şi rezultatelor<br />
sale, Eduard a avut de<br />
înfruntat lipsa de sprijin din<br />
Lecţie de viaţă AUGUST<br />
2017 15<br />
România venită din partea<br />
asociaţiilor de ciclism, a federaţiilor<br />
sportive, cel puţin<br />
în prima fază. Până când nu a<br />
câştigat prima medalie paralimpică<br />
pentru sportul românesc, la<br />
Beijing (medalia de argint), nu<br />
a fost băgat în seamă. Apoi, au<br />
început să curgă felicitările şi a<br />
venit şi sprijinul. În 2012, a câştigat<br />
şi medalia de aur la Jocurile<br />
Paralimpice ( Olimpice) de la<br />
Londra. În 2013 a fost ales preşedinte<br />
al Federaţiei Române<br />
de Ciclism. A participat şi la<br />
Jocurile de la Rio de Janeiro din<br />
2016, unde a obţinut locurile<br />
cinci, şase şi nouă în trei curse.<br />
„La Rio nu a ieşit exact cum miam<br />
dorit”, mărturisea sportivul<br />
pe contul său de Facebook, aşa<br />
că a decis să se retragă, cel puţin<br />
temporar, axându-se, din acest<br />
an, pe dezvoltarea ciclismului –<br />
în special a ciclismului paralimpic<br />
– în România. Participarea<br />
la J ocurile Paralimpice de la<br />
Tokyo din 2020 rămâne, încă,<br />
un vis posibil pentru sportivul<br />
român.<br />
În luna iunie a acestui an,<br />
Eduar Novak a lansat prima<br />
academie specializată de ciclism<br />
din Estul Europei, având<br />
drept obiectiv selectarea unui<br />
număr de 50 de copii care să<br />
fie antrenaţi pentru performanţă<br />
în următorii 12 ani. Novak<br />
Cycling Academy s-a lansat<br />
chiar de 1 iunie, la Miercurea<br />
Ciuc, cu un concurs de îndemânare<br />
pentru micii biciclişti.<br />
„Avem deja 17 copii şi tineri<br />
care s-au înscris la Academie.<br />
Pentru primul an avem o ţintă<br />
de 30 de sportivi, urmând ca<br />
apoi să creştem numărul de<br />
locuri la 50 de persoane. Este<br />
un proiect pilot foarte important<br />
pentru viitorul ciclismului<br />
din România, deoarece poate<br />
deveni un exemplu de urmat<br />
şi pentru alte judeţe”, declara<br />
campionul român citat de<br />
agenţia Agrepess. Tot în acest<br />
an, cvintuplul campion mondial<br />
la paraciclism, unic campion<br />
paralimpic al României şi manager<br />
al Tuşnad Cycling Team,<br />
singura echipă continentală din<br />
România de paraciclism, a fost<br />
reales preşedinte al Federaţiei<br />
Române de Ciclism.<br />
Pentru mandatul obţinut<br />
din nou la conducerea federaţiei,<br />
sportivul îşi propune mai<br />
multe obiective, printre care:<br />
obţinerea finanţării anuale pentru<br />
ciclul olimpic şi paralimpic<br />
2017-2020, atragerea de sponsorizări,<br />
calificarea a cel puţin<br />
unui sportiv şi a unei sportive la<br />
Jocurile Olimpice de la Tokyo<br />
2020 la proba de şosea, calificarea<br />
a măcar unui sportiv la<br />
Jocurile Olimpice de la Tokyo<br />
2020 la disciplina mountain<br />
bike, precum şi calificarea a<br />
cel puţin trei sportivi şi a unei<br />
sportive la Jocurile Paralimpice<br />
de la Tokyo 2020 şi obţinerea<br />
cel puţin a unei medalii. Dar<br />
nu sunt singurele lucruri la<br />
care visează Eduard: el doreşte<br />
continuarea dezvoltării tuturor<br />
ramurilor ciclismului, organizarea<br />
de cursuri şi seminarii pentru<br />
formarea şi perfecţionarea<br />
de antrenori, mecanici, team<br />
manageri, instructori sportivi şi<br />
masori, construirea unui velodrom<br />
la standarde internaţionale<br />
cu ajutorul autorităţilor locale,<br />
reluarea Turului României,<br />
înscris în calendarul Uniunii<br />
Cicliste Internaţionale şi implementarea<br />
Cupei României<br />
la fiecare disciplină.<br />
Pe lângă antrenamente şi<br />
munca sa în cadrul federaţiei<br />
sau pentru toate proiectele în<br />
care este implicat, Eduard este<br />
şi vorbitor motivaţional. Prin<br />
discursurile sale, el încearcă să<br />
le arate oamenilor că nu există<br />
„nu se poate”, că oricine are<br />
puterea de a trece peste dificultăţi<br />
şi poate deveni un învingător,<br />
indiferent că e vorba<br />
de o carieră sportivă sau de altă<br />
alegere profesională. „În toţi<br />
aceşti ani în care m-am pregătit<br />
pentru a câştiga titlul paralimpic<br />
am învăţat că visurile pot<br />
deveni realitate dacă ai curajul<br />
să crezi în ele. A trebui să depăşesc<br />
foarte multe obstacole,<br />
încă de la începutul carierei<br />
mele ca sportiv, însă nu mă refer<br />
aici la cele de pe pistă, ci la<br />
acelea financiare, logistice sau<br />
legate de oameni, implicare şi<br />
viziune”, mărturiseşte sportivul<br />
chiar pe blogul său. „Deşi întro<br />
continuă competiţie atât cu<br />
mine, cât şi cu ceilalţi, pentru<br />
a nu mă lăsa depăşit de adversari,<br />
nu am fost niciodată prea<br />
obosit să învăţ de la cei din jur,<br />
să ascult activ şi să mă dezvolt<br />
continuu ca om şi ca sportiv.<br />
Din fericire, povestea mea a<br />
însemnat un succes românesc<br />
cunoscut la nivel internaţional<br />
ce este susţinut de 25 de ani de<br />
muncă şi de lecţii învăţate de<br />
la viaţă”, mai spune el. Hotărât<br />
să împărtăşească şi altora<br />
experienţa sa de viaţă, Eduard<br />
a început să susţină discursuri<br />
în care abordează teme motivaţionale<br />
diverse, de la ambiţie<br />
şi disciplină până la valori,<br />
performanţă şi calea spre a fi<br />
un învingător, indiferent de<br />
domeniu.<br />
„Pentru că îmi doresc să<br />
arăt că nimic nu poate doborî<br />
un vis şi pentru că dizabilitatea<br />
nu stă în calea succesului, miam<br />
propus să găsesc în fiecare<br />
zi în mine motivaţia de a merge<br />
mai departe şi să le arăt celor<br />
din jur de ce şi în România<br />
paraciclismul poate fi un sport<br />
practicat şi iubit de public. Cu<br />
o medalie de aur la gât, pasiune<br />
şi dorinţa de a-mi purta<br />
visul către următorul obiectiv,<br />
vreau să transmit că în sport şi<br />
mai ales în paraciclism fiecare<br />
cursă, fiecare concurs şi fiecare<br />
victorie sunt însoţite de muncă<br />
şi susţinere necondiţionată<br />
din partea celor din jur. Chiar<br />
dacă medaliile strălucesc frumos,<br />
eu cred că scopul sportului<br />
de performanţă este că<br />
poate schimba viaţa oamenilor.<br />
Puterea exemplului, evenimentele<br />
la care particip şi proiectele<br />
în care m-am implicat de-a<br />
lungul timpului stau mărturie<br />
dorinţei mele de a aduce în<br />
atenţia românilor importanţa<br />
paraciclismului. Vă invit pe toţi<br />
ca data viitoare când urcaţi pe<br />
o bicicletă să vă bucuraţi de<br />
două ori, pentru dumneavoastră<br />
şi pentru cei care poate nu<br />
au avut încă posibilitatea să<br />
facă acest lucru. Cred că aşa<br />
vom învăţa să nu mai renunţăm<br />
la visuri, indiferent de circumstanţe!”<br />
(Eduard Novak)<br />
Autor: Camelia Jula<br />
Fotografii: pagina oficială<br />
www.eduardnovak.ro
16 AUGUST<br />
2017<br />
Părinţi şi copii<br />
Să înțelegem cum gândesc și cum simt copiii<br />
Dezvoltarea copilului este<br />
un proces continuu şi fără<br />
sfârşit. Acest lucru se întâmplă<br />
deoarece îi oferim mereu informaţii<br />
noi şi îl învăţăm să-şi<br />
dezvolte noi abilităţi. Toate se<br />
bazează pe achiziţiile anterioare<br />
şi formează premisa pentru<br />
achiziţiile ulterioare. Când<br />
vedem lumea prin ochii unui<br />
copil de 1, 5 sau 13 ani, începem<br />
să înţelegem comportamentul<br />
lor. Acesta reflectă<br />
întotdeauna modul în care copiii<br />
percep lumea la un anumit<br />
stadiu de dezvoltare. Pentru<br />
a-i putea ghida pe aceştia întrun<br />
mod eficient, avem nevoie<br />
să: avem aşteptări realiste în<br />
ceea ce priveşte potenţialul<br />
copiilor noștri; înţelegem că<br />
este posibil ca ei să nu aibă<br />
experienţele sau informaţia de<br />
care au nevoie pentru a reuşi;<br />
reflectăm asupra ceea ce noi<br />
am putea face diferit pentru<br />
a-i ajuta să înveţe; recunoaştem<br />
că perspectivele lor pot fi<br />
diferite de ale noastre.<br />
Sarcina: Relaţia noastră<br />
cu copiii noştri începe încă<br />
de dinainte de a se naşte. În<br />
primele trei luni de sarcină se<br />
formează structura de bază a<br />
creierului. După 30 de săptămâni,<br />
fătul poate să audă<br />
sunete din lumea exterioară,<br />
poate să se mişte în ritmul<br />
de vorbire al mamei şi poate<br />
chiar să recunoască vocea mamei.<br />
Astfel, ataşamentul dintre<br />
părinţi şi copil deja a început<br />
să se dezvolte. Dacă bebeluşul<br />
este dorit şi iubit înainte de<br />
naştere, are parte de o primire<br />
călduroasă într-o atmosferă<br />
plină de fericire, părinţii aşteptând<br />
cu nerăbdare venirea lui<br />
pe lume. Dacă sarcina nu este<br />
dorită, este posibil ca mama<br />
să nu fie ataşată de bebeluş<br />
înainte de a se naşte şi după<br />
naştere să fie ambivalentă faţă<br />
de el sau chiar să îl respingă.<br />
Condiţiile sarcinii pregătesc<br />
scena pentru dezvoltarea de<br />
relaţii sănătoase între părinţi<br />
şi copil şi modelează climatul<br />
emoţional al mediului în care<br />
copilul ajunge după naştere.<br />
Aceste condiţii includ sănătatea<br />
psihică şi emoţională a mamei,<br />
nivelul de stres pe care ea<br />
îl trăieşte, gradul de susţinere<br />
socială pe care îl are, condiţiile<br />
de locuit, accesul ei la îngrijire<br />
prenatală şi alte aspecte care<br />
au legătură cu mediul psihic<br />
şi social.<br />
Copilăria – primii 2 ani<br />
de viaţă: Bebeluşii se nasc<br />
într-un mediu necunoscut. Dar<br />
în primii doi ani de viaţă, ei se<br />
vor dezvolta în mod surprinzător.<br />
Ei vor învăţa foarte multe<br />
despre părinţi şi despre relaţia<br />
cu aceştia. În această etapă are<br />
loc o dezvoltare pe trei domenii<br />
importante: 1) ataşament;<br />
2) limbaj; 3) independenţa.<br />
Ataşamentul: Fiind întrun<br />
mediu nou, bebeluşii nu<br />
pot da mult sens lucrurilor<br />
şi de aceea nu ştiu cum să-şi<br />
satisfacă nevoile. Ei nu ştiu<br />
să vorbească, dar din fericire<br />
au un autoreflex care îi ajută<br />
să comunice - plânsul. Acesta<br />
este un instinct de supravieţuire<br />
pentru un bebeluş, este un<br />
semnal pentru părinţi că cel<br />
mic are nevoie de ajutor. De<br />
asemenea, el pune bazele unei<br />
legături emoţionale puternice<br />
între copii şi părinţii lor. Bebeluşii<br />
plâng din foarte multe<br />
motive, inclusiv de: foame;<br />
sete; căldură sau frig; durere;<br />
este îmbrăcat prea gros sau<br />
prea subţire (bebeluşii au preferinţe<br />
diferite); sunt alergici<br />
la mâncăruri pe care mama<br />
le-a mâncat şi pe care le transmite<br />
şi la copil prin laptele de<br />
la sân; alergii la tratamente sau<br />
mâncăruri speciale; creşterea<br />
dinţilor; febră, durere de cap,<br />
durere de burtă, durere de gât,<br />
greaţă.<br />
Un alt motiv pentru care<br />
bebeluşii plâng este pentru<br />
că acum începe să se “organizeze”<br />
creierul. Este destul de<br />
normal ca bebeluşii să plângă<br />
în fiecare noapte la aceeaşi<br />
oră. Acesta este un semn că<br />
atât corpul, cât şi creierul lor<br />
dezvoltă un ritm. Plânsul este<br />
o parte din acest proces. Bebeluşii<br />
nu înţeleg de ce plâng.<br />
Propriul lor plâns poate chiar<br />
să îi sperie. Dar cu timpul, ei<br />
învaţă că pot avea încredere<br />
în noi, să asculte şi să răspundă.<br />
Plânsul copiilor oferă<br />
părinţilor cele mai valoroase<br />
oportunităţi să construiască o<br />
bază solidă pentru viitoarea lor<br />
relaţie. Plânsul este limbajul<br />
bebeluşilor. Ei nu încearcă să<br />
îşi supere părinţii atunci când<br />
plâng. Ei au nevoie să plângă<br />
pentru a ne comunica când<br />
sunt într-o stare de disconfort.<br />
Când le răspundem la plâns,<br />
ei învaţă că se pot baza pe noi<br />
să le redăm confortul şi să ne<br />
asigurăm că sunt în siguranţă.<br />
Dacă ei învaţă acest lucru, vor<br />
avea încredere în noi şi vor<br />
dezvolta un ataşament puternic<br />
faţă de noi. Aceasta este<br />
prima sarcină a părinţilor pe<br />
timpul copilăriei: să ofere un<br />
mediu sigur pentru copiii lor.<br />
Bebeluşii au cel mai mult<br />
nevoie de căldură. Ei nu pot<br />
înţelege regulile, sentimentele<br />
noastre sau ceea ce le spunem.<br />
Ei înţeleg doar sentimentul de<br />
siguranţă pe care îl simt lângă<br />
noi. De aceea ei au nevoie<br />
să fie luaţi în braţe, legănaţi,<br />
mângâiaţi. Acest confort psihic<br />
este foarte important pentru<br />
a putea construi o relaţie<br />
puternică cu copilul. Un bebeluş<br />
care se simte confortabil şi<br />
în siguranţă lângă noi va dezvolta<br />
un ataşament puternic<br />
faţă de noi.<br />
De ce contează ca ataşamentul<br />
dintre părinte şi copil<br />
să fie puternic?<br />
1. Bebeluşii care au încredere<br />
în cei care îi îngrijesc se<br />
simt emoţional mult mai în siguranţă.<br />
Ei îşi găsesc mult mai<br />
repede confortul când sunt supăraţi<br />
şi vor accepta mai uşor<br />
separarea de părinţi când vor<br />
mai creşte. Ei sunt mai puţin<br />
predispuşi să devină anxioşi<br />
sau fricoşi.<br />
2. Bebeluşii care au încredere<br />
în cei care îi îngrijesc<br />
tind să aibă încredere şi în alte<br />
persoane, se aşteaptă ca ei să<br />
fie de încredere şi să răspundă<br />
nevoilor lor. Astfel, vor dezvolta<br />
în general relaţii sociale<br />
pozitive cu fraţii, colegii şi<br />
profesorii lor.<br />
3. Bebeluşii care se simt<br />
în siguranţă tind să devină<br />
preşcolari care vor explora<br />
mediul deoarece se aşteaptă<br />
să fie sigur. Explorarea este<br />
un pas crucial în dezvoltarea<br />
creierului.<br />
În acest mod ei învaţă<br />
concepte, cum ar fi numărul,<br />
culoarea, forma, sunetul, mărimea,<br />
greutarea. Cu cât copiii<br />
pot explora într-un mod sigur,<br />
cu atât ei înţeleg lumea si vor<br />
fi mai pregătiţi să meargă la<br />
şcoală când va fi momentul.<br />
Limbajul: Pe măsură ce<br />
cresc, bebeluşii învaţă să comunice<br />
prin limbaj mai degrabă<br />
decât prin plâns. De la<br />
6 luni ei încep să gângurească,<br />
emiţând sunete ca „ba”, „da”<br />
sau „ma”.<br />
Când părinţii răspund prin<br />
repetarea sunetelor emise de<br />
ei, bebeluşii încep să înveţe<br />
limbajul narativ. Ei învaţă<br />
care sunete sunt importante<br />
şi le exersează. În timp, acele<br />
sunete se vor transforma în<br />
cuvinte. Când părinţii încurajează<br />
încercările bebeluşilor<br />
de a comunica şi le răspund<br />
cu zâmbetul pe buze, aceştia<br />
învaţă că atunci când vorbesc,<br />
oamenii vor asculta. Aceasta<br />
este una dintre cele mai<br />
importante pietre de temelie<br />
pentru construcţia relaţiei<br />
noastre – comunicarea. De ce<br />
este importantă comunicarea<br />
timpurie?<br />
1. Prin acest proces, copiii<br />
vor învăţa gradual cum să se<br />
exprime şi vor conştientiza<br />
că noi îi ascultăm. În această<br />
etapă, părinţii îşi pot ajuta<br />
copiii să înveţe cum să îşi exprime<br />
emoţiile şi pot arăta că<br />
respectă încercările lor de a<br />
comunica.<br />
2. Bebeluşii cărora li se<br />
răspunde la zâmbet şi la gângurit<br />
într-un mod încurajator<br />
sunt mult mai motivaţi să îşi<br />
dezvolte vocabularul. Dacă<br />
cunosc mai multe cuvinte<br />
prin care să se exprime, le<br />
este mult mai uşor să îşi atingă<br />
obiectivele prin limbaj.<br />
Independenţa: Pe la 6<br />
luni, bebeluşii încep să se târască.<br />
Asta schimbă totul. Părinţii<br />
trebuie să îi supravegheze<br />
de acum tot timpul pentru<br />
că ei nu înţeleg că se pot răni,<br />
că pot răni alte persoane sau<br />
că pot strica lucruri. Dar mişcarea<br />
este foarte importantă<br />
pentru dezvoltarea creierului<br />
şi corpului lor. În timpul<br />
acestei etape, bebeluşii învaţă<br />
cum să-şi folosească muşchii.<br />
Ei învaţă cum să apuce şi cum<br />
să se târască şi adoră să ronţăie<br />
obiecte sau doar să le bage<br />
în gură. Când fac asta, ei nu<br />
încep să devină “răi”, ci îşi<br />
exersează muşchii. Ei învaţă<br />
cum să îşi folosească mâinile<br />
şi degetele. Exersează mestecarea<br />
pentru a putea fi capabili<br />
să mănânce mâncare solidă<br />
şi pentru a putea să vorbească.<br />
Ei încep să cunoască<br />
şi să distingă obiectele din jur<br />
pipăindu-le şi gustându-le. În<br />
jurul vârstei de un an, bebeluşii<br />
încep să meargă. De acum<br />
sunt “copii”. Ei sunt încântaţi<br />
de această nouă independenţă.<br />
Pot merge oriunde vor şi<br />
pot ajunge la lucruri la care<br />
înainte nu puteau. Ei adoră<br />
să exploreze fiecare colţ, să<br />
atingă şi să guste orice! Pentru<br />
copil, această explorare<br />
este o călătorie de descoperire.<br />
Acesta este modul în care<br />
copiii învaţă despre tot ceea<br />
ce este în jurul lor şi este absolut<br />
necesar pentru dezvoltarea<br />
creierului lor.<br />
De exemplu, ei vor arunca<br />
jucării iar şi iar. Nu fac asta<br />
pentru a supăra pe cineva, ci<br />
pentru a înţelege ce înseamnă<br />
“cădere”, “zgomot”, “spart”.<br />
Ei vor băga mâna în mâncare<br />
pentru a-i descoperi textura.<br />
Vor băga jucăriile în gură<br />
pentru a le descoperi gustul.<br />
Vor scuipa mâncarea pentru a<br />
vedea cum se simte. Niciunul<br />
dintre aceste comportamente<br />
nu e “rău”. Este modul în<br />
care copilul descoperă lumea<br />
la această vârstă. Copiii sunt<br />
exploratori. Când încercăm<br />
să îi oprim din explorare, ei<br />
se supără foarte tare. Încep să<br />
plângă şi să dea din picioare<br />
pentru că noi le-am blocat<br />
modalitatea de a învăţa, iar tot<br />
ceea ce îşi doresc este să înveţe<br />
despre mediul înconjurător.<br />
Părinţii au responsabilitatea<br />
de a se asigura că explorarea<br />
copiilor se desfăşoară în siguranţă.<br />
Prin explorare, ei învaţă<br />
o mulţime de lucruri foarte<br />
repede. Ei vor dori să ştie denumirea<br />
fiecărui lucru pe care<br />
îl văd. Dacă le răspundem<br />
într-un mod încurajator, ei vor<br />
învăţa o mulţime de cuvinte<br />
foarte repede, îmbogăţindu-şi<br />
vocabularul şi prinzând drag<br />
de cuvinte. Aceasta este o<br />
minunată oportunitate de a<br />
îmbogăţi vocabularul copiilor,<br />
descriind obiectele din jur, citind<br />
împreună, ascultând ceea<br />
ce ei spun şi răspunzându-le la<br />
întrebări.<br />
Unul dintre cuvintele pe<br />
care copiii le învaţă încă de<br />
timpuriu este “nu”. Când aceştia<br />
spun “nu”, nu înseamnă că<br />
sunt sfidători şi neascultători.<br />
Ei încearcă să ne spună cum se<br />
simt. Chiar dacă ştiu denumirile<br />
multor obiecte, ei nu ştiu<br />
încă denumirea emoţiilor.<br />
Deci atunci când un copil<br />
spune “nu”, poate însemna că<br />
încearcă să spună: “Nu îmi<br />
place asta.”; “Nu vreau să<br />
plec.”; “Vreau asta.”; “Vreau<br />
să îmi aleg singur hainele.”;<br />
“Sunt frustrat.” “Nu!” este<br />
modul în care copiii îşi exersează<br />
şi îşi pun în aplicare<br />
independenţa. Ei nu încearcă<br />
să te supere. Ei nu te sfidează<br />
şi nici nu sunt egoişti. Ei spun<br />
că vor să ia propriile lor decizii.<br />
Ei nu ştiu cum te simţi<br />
sau care sunt nevoile tale pentru<br />
că nu sunt încă capabili să<br />
înţeleagă sentimentele altei<br />
persoane.<br />
Copiii experimentează o<br />
mare frustrare în fiecare zi.<br />
Ei vor să fie independenţi,<br />
dar nu îi putem lăsa mereu să<br />
facă ce vor. Când le spunem<br />
“nu”, de obicei încercăm să<br />
îi protejăm şi să îi învăţăm<br />
reguli importante. Dar ei nu<br />
înţeleg intenţiile noastre şi se<br />
simt frustraţi când aud “nu”.<br />
Câteodată, rezultatul este o<br />
criză de furie. Sentimentul<br />
de frustrare creşte, iar copiii<br />
nu ştiu cum să îl gestioneze.<br />
Limbajul lor nu este suficient<br />
de dezvoltat pentru a-i ajuta<br />
să îşi exprime emoţiile şi ei<br />
ajung să fie trişti, dezamăgiţi<br />
şi frustraţi. Ei îşi exprimă<br />
emoţiile prin lacrimi, ţipete şi<br />
prin tăvălit pe podea. Astfel<br />
de comportamente se întâmplă<br />
de obicei când copiii sunt<br />
obosiţi, înfometaţi, însetaţi<br />
sau când au depăşit limitele<br />
rezistenţei lor. Câteodată, părinţii<br />
fac acelaşi lucru. Când<br />
nu înţelegem intenţiile copiilor<br />
noştri când spun “nu”,<br />
devenim frustraţi şi avem şi<br />
noi crize de furie – în special<br />
când suntem obosiţi sau înfometaţi.<br />
Dacă înţelegem ce se<br />
întâmplă în interiorul copilului,<br />
îi putem arăta cum să facă<br />
faţă sentimentului de frustrare<br />
şi cum să îşi exprime emoţiile<br />
într-un mod sănătos.<br />
Modul în care părinţii tratează<br />
dorinţa de independenţă<br />
a copiilor stabileşte modul în<br />
care îi învăţăm cum să îşi rezolve<br />
conflictele într-un mod<br />
constructiv. Răspunsul părinţilor<br />
poate deopotrivă să crească<br />
sentimentul de frustrare şi<br />
să agraveze conflictul sau să<br />
îi dezvolte copilului abilităţi<br />
care să dureze toată viaţă şi<br />
care să ducă la consolidarea<br />
relaţiei părinte-copil.<br />
Autor:<br />
Psiholog Irina Georgescu<br />
Șova – CA/USA
Pagina copiilor AUGUST<br />
2017 17<br />
Cartea cu multe pisici<br />
de Letiţia Coza<br />
La fermă<br />
„Azi” – ne-anunţă un arici –<br />
„Vin în vizită cei mici;<br />
Am aflat de la furnici:<br />
În curând vor fi aici!”<br />
Şi-a-nceput o vânzoleală:<br />
„Vin copiii de la şcoală!”<br />
„Ba chiar de la grădiniţă!”<br />
Strigă tare-o veveriţă<br />
Ce era în nuc urcată<br />
Şi vedea şoseaua toată.<br />
Ferma noastră-i lângă sat<br />
Şi, cum a fost an bogat,<br />
Am ieşit cu drag la muncă,<br />
Atât pe deal, cât şi pe luncă.<br />
Grupul de vizitatori<br />
Vine pe alee; flori<br />
Cu parfum ameţitor<br />
Se apleacă-n faţa lor.<br />
O doamnă învăţătoare<br />
Îi îndrumă cu răbdare:<br />
„Aveţi grijă la picioare,<br />
Căci pe fiecare floare<br />
Sunt chiar două-trei albine<br />
Şi vă-nţeapă – ştiţi voi bine!”<br />
De unde-au venit cei mici,<br />
Profitând de vremea bună?<br />
De la „Şcoala de Pisici”<br />
Ce-i în centru, în comună.<br />
Celor de anul trecut<br />
Le-a plăcut chiar foarte mult<br />
Plimbarea prin iarba mare<br />
Pe ponei mergând călare.<br />
Colo-n capătul aleii<br />
Văd păscând liberi poneii:<br />
„Să încălecăm îndată<br />
Şi să vedem ferma toată!”<br />
Doar câţiva mai mititei<br />
Se cam feresc de ponei<br />
Şi adunând iarbă grasă<br />
O duc la iepurii de casă.<br />
„Fermier: Motan Tărcat”<br />
Curtea de păsări – poiata –<br />
Pe princhindei i-a dat gata!<br />
Câte glasuri se-mpletesc!<br />
„Cucurigu!”, „Cotcodac!”,<br />
„Glu-glu-glu!” şi „Mac-mac-mac!”<br />
Că nici nu mai reuşesc<br />
Să-nţeleagă ce vorbesc.<br />
Dar îngrijitoarea vine<br />
Şi le spune: „Limbi străine<br />
Când veţi învăţa ca noi<br />
Veţi pricepe mult mai bine!<br />
Deocamdată, pentru voi,<br />
Am fiert nişte ouă moi,<br />
Proaspete, de azi ouate<br />
De găini ce nu-s stresate<br />
Căci trăiesc în libertate”.<br />
Chiar şi fără linguriţă<br />
S-au descurcat; pe guriţă<br />
S-au spălat. Mika Blu a exclamat:<br />
„Delicioase! Mulţumim! Mai venim!”<br />
Iar câţiva mai măricei,<br />
Încălecând pe ponei,<br />
Au ajuns la grajd, departe;<br />
Ei văd cum se mulge lapte;<br />
Cu ugerul mare, plin,<br />
Trei văcuţe la rând vin.<br />
Tare-s pofticioşi! „Poftim!<br />
Lapte cald vă oferim!”<br />
Spune un îngrijitor<br />
Şi le-ntinde repejor<br />
Un şiştar cu lapte – spumă<br />
Pe mustăţi li se adună...<br />
Ei râd ca de-o glumă bună!<br />
Datori însă nu rămân:<br />
Vin c-un cărucior cu fân<br />
Şi hrănesc văcuţele.<br />
„Tare-a fost bun laptele!”<br />
Numai paznicul Grivei<br />
A lătrat tare la ei.<br />
L-am calmat cu un oscior;<br />
Retras într-un colţişor,<br />
Mârâia din când în când,<br />
Poate îşi zicea în gând:<br />
„Sunt cam neastâmpăraţi,<br />
Dar mi-ar plăcea să fim fraţi!”<br />
Medicul veterinar<br />
Îi invită-n vestiar<br />
Şi le dă câte-un halat,<br />
Apoi intră-n dispensar.<br />
În salon totu-i curat;<br />
Un singur bolnav la pat<br />
C-o entorsă la picior.<br />
„Te faci bine, măi fecior!”<br />
Medicu-l încurajează<br />
Şi piciorul i-l masează.<br />
Într-o sală foarte mare,<br />
Ce vitrine multe are,<br />
Medicul le-a arătat<br />
Un instrumentar bogat.<br />
Tare mândru e de el!<br />
Nu s-au plictisit defel!<br />
Tocmai pe la prânzul mare<br />
Sosi ora de plecare;<br />
Un inginer agronom<br />
Le-a dat fructe dulci din pom.<br />
„Să ştiţi că nu sunt tratate,<br />
Totuşi, trebuie spălate!”<br />
Au primit toţi, rând pe rând;<br />
„Mulţumim!” şi „Pe curând!”<br />
„V-aşteptăm cu drag oricând!”<br />
Le-am răspuns emoţionat.<br />
Pe Facebook eu am postat<br />
Tot ce astăzi s-a-ntâmplat<br />
La ferma de lângă sat:<br />
Fermier: Motan Tărcat<br />
Ce-am văzut la fermă<br />
Scrie sub fiecare imagine denumirea animalului<br />
(animalelor) sau păsărilor din fotografie.<br />
Chiar de n-ai fost niciodată<br />
La o fermă-adevărată,<br />
Poţi intra şi tu în joc<br />
Fiindcă nu e greu deloc.<br />
Mika Blu a selectat<br />
Vreo opt poze; imediat<br />
Le-a aşezat în album.<br />
..........................<br />
..........................<br />
..........................<br />
..........................<br />
Ea mi-a explicat şi cum<br />
Poţi intra în jocul ei:<br />
Încalecă un ponei<br />
Şi-apoi, fără nicio grabă,<br />
Poţi parcurge ferma-ntreagă.<br />
La final – nu-ţi cer prea mult –<br />
Scrie tot ce ai văzut!<br />
..........................<br />
..........................<br />
..........................<br />
..........................
18 AUGUST<br />
2017<br />
Estamos en Transilvania.<br />
En los arcenes de las carreteras<br />
hay hombres ataviados<br />
con chaleco y pantalón de felpa.<br />
Mujeres de pañuelo en la<br />
cabeza venden ristras de ajos<br />
y cestas de cebollas rojas en<br />
pequeños puestecillos humildes<br />
pero cuidados. Las largas<br />
colas de cabezas de ajos penden<br />
de un invisible hilo que<br />
ocupa de extremo a extremo<br />
los ramajes robustos de los<br />
árboles de carretera. Es imposible<br />
que la imagen no te haga<br />
recordar que ésta es la tierra del<br />
temible Vlad Tepes, más conocido<br />
como Drácula.<br />
Así se llega Bran, una<br />
pequeña localidad próxima a la<br />
Brasov. Extensión de tierra, de<br />
pueblos e historia protegida por<br />
los montes Cárpatos, situado a<br />
166 kilómetros de Bucarest.<br />
A Transilvania le persigue la<br />
leyenda de sus vampiros, sus<br />
almas danzantes en un paraje<br />
ocupado por la niebla. Hasta su<br />
nombre da miedo. Transilvania<br />
significa algo así como „más<br />
allá del bosque”. Y ciertamente<br />
eso es: un paraje poblado de<br />
vegetación semisalvaje que no<br />
deja indiferente. Un descubrimiento<br />
de viaje en el que se<br />
unen la leyenda, la fantasía y<br />
una realidad humilde y franca<br />
realmente sorprendente.<br />
Las carreteras rumanas son<br />
de doble vía, lentas y populosas.<br />
Con lo que un viaje por<br />
Transilvania es un slow road<br />
cargado de paciencia. Hay que<br />
viajar a Bran para ver el mítico<br />
castillo, una fortaleza medieval<br />
húngara, edificio fantasmagórico<br />
en el que se inspiró Bram<br />
Stoker para ambientar su novela<br />
Drácula.<br />
Cuando llegas al corazón<br />
del pueblo, a su plaza principal,<br />
lo primero que te encuentras<br />
es un mercado. Si es domingo,<br />
estará mucho más animado.<br />
Es costumbre que las familias<br />
se unan a otras familias en las<br />
plazas, monten allí sus mesas<br />
de camping y compartan horas<br />
de música y comida. Beben<br />
vino de país, Muscat Dry o<br />
Pinot Gris, y comparten ristras<br />
de cerdo adobado o quesos semicurados.<br />
Estas salas de estar<br />
improvisadas se montan en<br />
cualquier lugar de Bran, incluso<br />
junto al cementerio. ¿Quién<br />
teme que los muertos les roben<br />
la comida?<br />
Los mercados de esta tierra<br />
son sencillos y un tanto<br />
pobres. Se arremolinan en las<br />
plazas de los pueblos agricultores<br />
y ganaderos de cada zona,<br />
colocando en mesas plegables<br />
lo que le da la tierra: racimos<br />
de uvas poblados por avispas<br />
inquietas, carne adobada, quesos<br />
de cabra y oveja, naranjas<br />
y frutas de temporada, maíz<br />
crudo y elaborado a la brasa...<br />
Además, siempre suena música:<br />
un lacrimógeno acordeón o<br />
una vieja guitarra.<br />
Ese centro de fiesta rodea<br />
la famosa fortaleza. Si miras al<br />
cielo te tomarás con las torres<br />
de aguja del castillo temible.<br />
Comienzas a ascender por las<br />
callecitas del pueblo, dejando<br />
aun lado y otro un sinfín de<br />
puestecillos de souvenirs todos<br />
relacionados con el personaje<br />
sanguinario: dientes postizos,<br />
caretas de zombis, capas negras...<br />
Bran Stoker se recreó en la<br />
vida del príncipe Vlad Tepes<br />
para dar forma a ese personaje<br />
sanguinario que ha marcado la<br />
historia de esta ciudad. Hoy,<br />
Bran y su príncipe malévolo<br />
y su Drácula son casi un escenario<br />
de Walt Disney, un<br />
excelente marketing publicitario<br />
que arrastra masas de<br />
turistas ávidos por curiosear<br />
en los aposentos del castillo<br />
del vampiro. Las habitaciones<br />
están casi despobladas de un<br />
mobiliario que teóricamente<br />
pertenecía al príncipe Tepes.<br />
Desde la ventana, una ventana<br />
que nos ofrece la bella postal<br />
del valle de Bran, verde y repleto<br />
de tejados rojizos. Este<br />
pueblo y la cercana Brasov viven<br />
de su leyenda, aunque hay<br />
rumores de que ese castillo no<br />
es realmente el de Vlad Tepes.<br />
Con sol, Bran es un hervidero<br />
de turistas, de campesinos<br />
que vende lo que les da la tierra,<br />
y de familias con tiempo<br />
para compartir. Cuando pasa<br />
el día y cae la noche, entra el<br />
silencio. Solo las estrellas permiten<br />
adivinar el perfil del castillo.<br />
Entonces se comprende<br />
cada capítulo de Drácula. Da<br />
igual si esta fortaleza fue o no<br />
la verdadera mansión del temible<br />
y sanguinario príncipe Vlad<br />
Tepes, porque ése, sin duda, es<br />
un escenario espeluznante propio<br />
de una novela de terror.<br />
Siete ciudades y 200 fortalezas:<br />
Las ciudades más<br />
importantes se fortificaron<br />
completamente. Muchas de<br />
ellas estaban defendidas por<br />
las Kirchenburgen, iglesias<br />
fortificadas con enormes muros.<br />
Con su rápida expansión,<br />
Transilvania recibió en alemán<br />
el nombre de Siebenbürgen<br />
o en latín Septem Castra (las<br />
Siete Ciudades). Una denominación<br />
que hacía referencia a<br />
las siete ciudades fortificadas:<br />
Bistritz (Bistriţa, en rumano),<br />
Hermannstadt (Sibiu),<br />
Klausenburg (Cluj-Napoca),<br />
Kronstadt ( Braşov), Mediasch<br />
(Mediaş), Mühlbach (Sebeş),<br />
Schässburg ( Sighişoara). Pero<br />
más allá de los núcleos urbanos,<br />
un rosario de pueblos fortificados<br />
guardan auténticos castillos<br />
medievales, construidos fundamentalmente<br />
con piedra encalada<br />
y madera. En su día sirvieron<br />
para defender esta tierra fronteriza<br />
de los ataques turcos y hoy<br />
se convierten en auténticos vestigios<br />
de la historia.<br />
Español<br />
Transilvania es la tierra del Conde Drácula,<br />
como España es la tierra del Quijote<br />
Las comunidades más<br />
pequeñas crearon fortificaciones<br />
en torno a su iglesia, a la<br />
cual añadieron torres defensivas.<br />
También almacenes que<br />
les permitieran conservar sus<br />
bienes y les ayudaran a sostener<br />
largos asedios. En total,<br />
Transilvania acoge más de 200<br />
fortalezas construidas por los<br />
sajones entre los siglos XIII y<br />
XV. Esos pobladores alemanes<br />
tenían por objetivo defender la<br />
frontera sudeste del por entonces<br />
Reino de Hungría.<br />
Aunque los colonos en su<br />
mayoría procedían del Sacro<br />
Imperio Romano occidental y<br />
hablaban alemán, fueron conocidos<br />
como sajones y gozaron<br />
de una condición privilegiada<br />
respecto a los pueblos originarios<br />
de Transilvania. Aún a<br />
día de hoy es posible encontrar<br />
a sus descendientes hablar<br />
alemán y conservando las llaves<br />
de alguno de esos castillos.<br />
Para acceder a estos pueblos,<br />
el coche se hace imprescindible<br />
por su accesibilidad,<br />
ya que a la mayoría no llega<br />
ningún tipo de transporte público.<br />
Pero para recorrer cualquier<br />
zona de Rumanía en este medio<br />
de transporte (Transilvania<br />
no es una excepción) es importante,<br />
a menudo, cargarse<br />
de paciencia y no planificar<br />
recorridos muy largos. Las<br />
carreteras aún no están en muchos<br />
casos lo suficientemente<br />
preparadas y no es raro encontrarse<br />
con recorridos de unos<br />
100 kilómetros a los que hay<br />
que dedicar más tiempo del<br />
que cabría pensar.<br />
Lo habitual es llegar a<br />
Rumanía vía Bucarest. Lo<br />
ideal es alquilar un coche en el<br />
aeropuerto y tomar camino hacia<br />
Transilvania. En este caso,<br />
hacia Braşov, la primera parada<br />
de esta ruta. Está a unos 170<br />
kilómetros de la capital rumana,<br />
que se hacen en tres horas<br />
en coche.<br />
Transilvania tiene su centro<br />
neurálgico en Braşov. Una<br />
referencia turística en Rumanía<br />
desde distintos puntos de vista.<br />
Ciudad sin duda histórica, pero<br />
también apta para el turismo de<br />
invierno, con algunas pequeñas<br />
estaciones de esquí muy cerca.<br />
Braşov se presenta como una<br />
tranquila y apacible ciudad<br />
europea que descansa bajo<br />
los Cárpatos, que delimitan<br />
Transilvania desde todos sus<br />
extremos a excepción de al<br />
norte. Un teleférico que sube y<br />
baja cada 15 minutos, conecta<br />
la ciudad con el Monte Tampa.<br />
Las vistas sin duda merecen la<br />
pena. Jalonada por agradables<br />
calles peatonales en el centro,<br />
comer en su plaza es una experiencia<br />
muy recomendable<br />
y son numerosos los cafés con<br />
terrazas cuando el tiempo es<br />
agradable.<br />
Desde Braşov hay dos escapadas<br />
ineludibles que pueden<br />
hacerse en el mismo día. A 20<br />
kilómetros se levanta Rasnov,<br />
con su fortaleza encaramada<br />
en una colina de rocas y declarada<br />
monumento nacional. Un<br />
poco más al sur está el castillo<br />
de Bran, la que fuera casa de<br />
Vlad Tepes. Aunque reconstruido<br />
en muchas estancias<br />
y masivamente turístico, una<br />
vez en la zona, la visita parece<br />
ineludible.<br />
Tras haber disfrutado de<br />
un par de días en Braşov y sus<br />
alrededores, el roadtrip transilvano<br />
continúa en ruta hacia<br />
Sighişoara, a cerca de hora y<br />
media de distancia. Para ello<br />
hay que tomar la carretera<br />
nacional (Drumul Naţional,<br />
en rumano) DN-13. Sin duda<br />
merece hacer parada en alguno<br />
de los numerosos pueblos fortificados<br />
que representan la más<br />
pura esencia de Transilvania.<br />
Es el caso de Viscri. Allí aún<br />
queda una pequeña comunidad<br />
de Sajones, que remarcan sus<br />
diferencias con quienes llaman<br />
rumanos. Aún hablan alemán y<br />
guardan las llaves de la fortaleza<br />
que preside desde lo alto<br />
el pueblo y ofrece unas vistas<br />
espectaculares. Fuera de los<br />
circuitos turísticos, a Viscri se<br />
llega, aún a día de hoy, por una<br />
carretera sin asfaltar. Los coloridos<br />
edificios alegran el camino<br />
por la calle principal hacia<br />
la fortaleza. Sin duda, merece<br />
la pena hacer parada para descubrir<br />
la verdadera Rumanía.<br />
Es en estas fortalezas en<br />
medio de núcleos rurales donde<br />
el espíritu fronterizo es más<br />
palpable. La predominancia de<br />
las fortalezas sobre los pueblos<br />
demuestran como estos puntos<br />
estratégicos fueron en su día la<br />
última trinchera entre la cultura<br />
europea y la otomana.<br />
Ya en Sighişoara, merece<br />
la pena pasear sin prisa por sus<br />
callejuelas, en las que casi en<br />
cada esquina es posible encontrar<br />
una torre. Toda una serie<br />
de arcos y recovecos embellecen<br />
las coloridas calles de<br />
esta localidad construida entre<br />
colinas. Sighişoara es la joya<br />
de la corona de Transilvania.<br />
Presenta un centro urbano histórico<br />
compacto rodeado de<br />
una ciudadela del siglo XIV,<br />
a la que se fueron añadiendo<br />
hasta un total de 14 torres y<br />
cinco bastiones de artillería. La<br />
Torre del Reloj es el elemento<br />
más reconocible de la ciudad.<br />
Ubicada dentro de la ciudadela,<br />
data de 1280 y en su día fue la<br />
sede del ayuntamiento.<br />
Tras Sighişoara, la ruta<br />
enfila por la DN14, camino<br />
a Mediaş. Pero antes<br />
hay que desviarse de la<br />
ruta principal en dirección<br />
a Biertan, a 28 kilómetros<br />
al suroeste de Sighişoara.<br />
La pequeña ciudad cuenta<br />
con un espectacular castillo<br />
excepcionalmente bien conservado<br />
ya que fue sede de la<br />
iglesia protestante de esta zona<br />
hasta el siglo XIX. Esta iglesia<br />
es patrimonio de la Humanidad<br />
de la Unesco desde 1993.<br />
La ruta sigue hacia Mediaş,<br />
una ciudad de apariencia industrial<br />
que aloja en su centro<br />
un potente espíritu sajón. Es<br />
una interesante base desde la<br />
que visitar distintos pueblos<br />
sajones. Cuenta entre sus<br />
joyas con la iglesia de Santa<br />
Margarita, cuyo altar es una<br />
de los ejemplos más brillantes<br />
del arte sajón en Transilvania.<br />
Desde Mediaş merece la pena<br />
acercarse a Bazna, Băgaciu,<br />
Curciu o Moşna. En cualquiera<br />
de estos pueblos anclados en el<br />
pasado es más que perceptible<br />
la huella sajona a través de sus<br />
fortalezas.<br />
La siguiente parada es<br />
Sibiu. Elegante ciudad, quizá<br />
la más sofisticada y compacta<br />
de la zona, donde conviven<br />
diferentes estilos arquitectónicos,<br />
con una predominancia<br />
del barroco. Sibiu fue capital<br />
Europea de la Cultura en 2007,<br />
cuando su casco histórico fue<br />
restaurado, y es probablemente<br />
una de las ciudades de aire imperial<br />
más destacadas del país.<br />
La Plaza Mayor es el centro<br />
neurálgico de esta vital<br />
ciudad. Está presidida por la<br />
torre del consistorio a la que se<br />
puede subir para disfrutar de<br />
una vista de la ciudad. Convive<br />
en la plaza con la barroca<br />
Biserica Católica (iglesia<br />
católica). A su alrededor se<br />
despliegan tejados salpicados<br />
de pequeñas buhardillas,<br />
una gran variedad de templos<br />
religiosos y diversos museos<br />
de arte. Sin duda una agradable<br />
ciudad en la que dar por<br />
concluida una ruta por esta<br />
interesante zona de Rumanía<br />
y emprender camino de vuelta<br />
hacia Bucarest, donde tomar<br />
un avión de vuelta a casa.<br />
Zoe Stoleru Martí (Valencia)
Munţii Retezat fac parte<br />
din grupa muntoasă Retezat-<br />
Godeanu (din Carpaţii<br />
Meridionali) şi străjuiesc<br />
două depresiuni importante<br />
ale judeţului Hunedoara:<br />
P etroşani şi Haţeg. Râul<br />
Mare îi delimitează în partea<br />
de nord, iar Jiul de Vest,<br />
în partea de sud. Vecinii<br />
lor sunt: la vest - Munţii<br />
Ţarcu, la sud-vest - Munţii<br />
Godeanu, iar la sud – Munţii<br />
Vâlcan. Vârful Retezat, parte<br />
a acestor munţi, este renumit<br />
pentru că, privit de la distanţă<br />
(mai cu seamă dintr-o anumită<br />
parte), pare că ar fi tăiat şi,<br />
în locul vârfului său stâncos,<br />
a rămas doar un platou.<br />
Unul dintre simbolurile<br />
cunoscute peste tot în<br />
lume ale acestui lanţ muntos<br />
îl reprezintă lacurile de<br />
un albastru infinit, ştiute<br />
şi drept „ochii albaştri ai<br />
Retezatului”: o salbă de<br />
lacuri glaciare formate în<br />
aceşti munţi – în total, peste<br />
50 la număr, situate la înălţimi<br />
de peste 2.000 de metri.<br />
Ele s-au format în căldările<br />
gheţarilor preistorici, prin<br />
acumularea apei provenite<br />
de la ploi şi zăpezi, dar şi de<br />
la izvoare. Peisajul pe care<br />
îl oferă este spectaculos,<br />
fie că e vorba de un lac mai<br />
mare, precum Bucura (cel<br />
mai cunoscut dintre ele) sau<br />
de lacuri mai mici: culoarea<br />
lor intensă pare să fie ruptă<br />
din cerul senin de deasupra;<br />
unele sunt înconjurate de<br />
vegetaţie bogată, sălbatică,<br />
din care te privesc curioase<br />
flori doar aici întâlnite, altele<br />
sunt păzite straşnic de bolovani<br />
în toate nuanţele de gri,<br />
pe care stau şopârle mici la<br />
soare.<br />
Lacul Bucura, infinit de<br />
albastru, este situat la 2.040<br />
de metri altitudine şi se întinde<br />
pe nouă hectare, fiind cel<br />
mai mare din Munţii Retezat<br />
şi cel mai întins lac glaciar<br />
din România. Adâncimea<br />
sa maximă este de peste 15<br />
metri, iar în apropierea sa,<br />
pe platoul bolovănos, se află<br />
un generos loc de campare.<br />
Sute de corturi se adună aici<br />
în fiecare vară, deşi nopţile<br />
în Bucura sunt mai reci, iar<br />
vântul bate mai puternic. De<br />
multe ori, cei ce campează<br />
aici îşi protejează corturile<br />
de vânt cu veritabile cazemate<br />
din bolovani, improvizate<br />
pe loc. Un refugiu<br />
Salvamont stă de pază, cu<br />
oameni ai muntelui instruiţi<br />
să supravegheze fluxul turiştilor,<br />
să ofere primul ajutor,<br />
dacă este necesar, informaţii,<br />
Hoinar prin România AUGUST<br />
2017 19<br />
Infinitul albastru:<br />
Lacul Bucura din Munţii Retezat<br />
Corturi pe malul lacului Bucura<br />
Lacul Bucura<br />
poate şi o cană cu ceai.<br />
În jurul Lacului Bucura<br />
s-au ţesut numeroase legende:<br />
una dintre acestea (poate<br />
chiar cea mai cunoscută)<br />
vorbeşte despre faptul că<br />
aici ar fi fost locul de întâlnire<br />
al haiducilor din trei regiuni<br />
- Banat, T ransilvania<br />
şi Oltenia. Aceştia s-ar fi<br />
adunat la Bucura pentru a-şi<br />
împărţi comorile. Dar cum<br />
mereu erau cu potera pe urmele<br />
lor, haiducii, ca să nu<br />
fie prinşi cu aur şi bijuterii,<br />
le aruncau în lac. Vorba<br />
umblă că şi acum pe fundul<br />
lacului s-ar afla comori ce<br />
ar aştepta să fie scoase la<br />
lumină. Că o fi aşa sau nu,<br />
nimeni nu poate spune; ce e<br />
sigur este că lacul este populat<br />
de peşti care se înmulţesc<br />
natural, omul neavând nicio<br />
intervenţie asupra ecosistemului<br />
de aici. Tot la Bucura,<br />
se mai spune, se făceau sărbători<br />
numite nedei încă din<br />
secolul al XVI-lea: acestea<br />
aveau loc în anii bisecţi şi<br />
durau trei zile, iar la eveniment<br />
venea atât de multă<br />
lume, încât hora încinsă de<br />
toţi participanţii înconjura<br />
lacul.<br />
Ca să ajungi la Bucura<br />
cel mai simplu este să urci<br />
din Haţeg, urmând indicatoarele<br />
spre comuna Râu<br />
de Mori, apoi spre Barajul<br />
Gura Apelor. Până la baraj,<br />
drumul este asfaltat, dar nu<br />
lipsit de unele pericole: din<br />
cauza ploilor, apar mereu<br />
gropi care trebuie reparate,<br />
iar pe drum cad adeseori bolovani<br />
şi copaci rupţi de ape.<br />
În timpul sezonului rece,<br />
drumul poate fi dificil chiar<br />
şi pentru maşinile foarte<br />
bine echipate, mai ales dacă<br />
în regiune a nins. Barajul se<br />
află la aproximativ 40 de<br />
kilometri de Haţeg, iar priveliştea<br />
pe care o oferă este<br />
uluitoare. A fost construit<br />
între anii 1975 şi 1986, pe<br />
valea Râului Mare (este un<br />
baraj artificial). Atunci a fost<br />
declarat cel mai mare baraj<br />
de anrocamente şi miez de<br />
argilă din Europa. Dimensiunile<br />
sale sunt impresionante:<br />
168 de metri înălţime, 464<br />
de metri lungime şi o adâncime<br />
maximă a apei de 160<br />
de metri. La bază, lăţimea sa<br />
este de 550 de metri. Rolul<br />
său este atât de producere<br />
a energiei electrice, cât şi<br />
de regularizare a cursului<br />
Râului Mare şi atenuare a<br />
eventualelor viituri care, altfel,<br />
ar pune în pericol vieţile<br />
locuitorilor din regiune. 225<br />
de milioane de metri cubi<br />
de apă încap în acest lac de<br />
acumulare şi, potrivit datelor<br />
oficiale, dimensiunile întregului<br />
baraj le întrec de trei<br />
ori pe cele ale celebrei piramide<br />
a lui Keops.<br />
De la Barajul Gura Apelor,<br />
drumul duce mai departe<br />
spre Poiana Pelegii; este un<br />
drum forestier (neasfaltat),<br />
destul de anevoios, atât din<br />
cauza gropilor şi a pietrişului<br />
care îl acoperă, cât şi din<br />
cauza porţiunilor sale înguste<br />
sau abrupte. Sunt aproape<br />
20 de kilometri de parcurs,<br />
iar în cale descoperi izvoare<br />
sprinţare, marcaje ce indică<br />
diverse trasee sau indicatoare<br />
care te îndrumă către<br />
obiective aflate în zonă. Sau<br />
poţi întâlni câini ciobăneşti,<br />
ciobani cu măgari ce duc desăgi<br />
pe spate ori culegători<br />
de ciuperci sau de afine. Din<br />
P oiana Pelegii orice turist are<br />
mai multe opţiuni de trasee<br />
montane la dispoziţie. Dar de<br />
aici se poate ajunge cel mai<br />
uşor la Lacul Bucura (o oră<br />
şi jumătate de urcare, în pas<br />
obişnuit).<br />
Urcuşul merge la început<br />
printr-o pădure înaltă, deasupra<br />
căreia se iţesc coame<br />
mai întâi domoale, apoi mai<br />
ascuţite de stânci. Marcajul<br />
traseului este foarte uşor de<br />
urmat, pentru că se găseşte<br />
atât pe trunchiuri de brazi,<br />
cât şi pe bolovani. După un<br />
timp, brazii lasă loc jnepenişului,<br />
apoi poteca duce spre<br />
stânci tot mai golaşe din golul<br />
subalpin. Pe drum te poţi<br />
întâlni cu turme de oi şi ciobanii<br />
lor, alături de câini şi<br />
măgăruşi docili. Urcarea nu<br />
este anevoioasă, dar tentaţia<br />
de a admira peisajul lăsat în<br />
spate, dar şi pe cel conturat<br />
în faţă, este mare şi orice<br />
pasionat de fotografii se va<br />
opri de multe ori pentru încă<br />
o imagine imortalizată.<br />
Odată sosit la Bucura,<br />
ai senzaţia că nu mai vrei<br />
să pleci niciodată de acolo.<br />
Dacă ai prins o zi senină, culoarea<br />
lacului te va vrăji, la<br />
fel şi paznicii săi (vârfurile<br />
Bucura I şi Bucura II, Şaua<br />
Bucurei sau chiar colţurosul<br />
vârf Peleaga, cel mai înalt<br />
din acest lanţ muntos – 2.509<br />
metri). Dacă nu vrei să urmezi<br />
un alt traseu mai departe,<br />
nicio problemă: este suficient<br />
să stai câteva ore lângă<br />
Indicator trasee<br />
Bucura ca să te încarci cu<br />
energie pozitivă, să te umpli<br />
de linişte şi să fii gata să revii<br />
în lumea agitată de la poalele<br />
muntelui. Nu ai semnal la<br />
telefonul mobil, nu există internet.<br />
Nu străbate nimic din<br />
acea lume agitată spre tine,<br />
numai vântul uneori blând,<br />
alteori războinic al înălţimilor<br />
albastre, care poate aduce<br />
şi nori grei de ploaie sau ceaţă<br />
ce te vor face să iei repede<br />
pe tine geaca din rucsac. Nu<br />
urca fără să fii bine pregătit<br />
de mers pe munte: bocanci<br />
(preferabil cu gleznă înaltă),<br />
pantaloni de munte, geacă<br />
de munte, şapcă în cap (dacă<br />
soarele e prea tare) şi pelerină<br />
de ploaie. Plus apă, ciocolată<br />
sau glucoză în rucsac şi<br />
o trusă de prim-ajutor.<br />
Autor şi fotografii:<br />
Camelia Jula<br />
Un alt ochi albastru al Retezatului
20 AUGUST<br />
2017<br />
România se află în primele<br />
cinci ţări din Europa<br />
privind consumul de alcool,<br />
potrivit unui raport al<br />
Organizaţiei Mondiale a<br />
Sănătăţii pe 2016, iar potrivit<br />
specialistilor, acest obicei<br />
afectează la fel de puternic,<br />
atât la nivel mental cât<br />
și fizic individul, fiind una<br />
dintre dependențele cel mai<br />
greu de tratat.<br />
Chiar dacă părerile sunt<br />
mereu împărţite când vine<br />
vorba de efectele benefice<br />
sau, dimpotrivă, dăunătoare<br />
ale consumului de alcool,<br />
însă întotdeauna excesele<br />
s-au dovedit a fi dăunătoare,<br />
atât pentru organism,<br />
cât şi pentru siguranţa celorlalţi.<br />
“Consumul moderat<br />
pare să fi e bun pentru inimă<br />
și sistemul circulator<br />
și protejează împotriva<br />
diabetului de tip 2 și a<br />
calculilor biliari. Excesul<br />
de alcool este principala<br />
cauză a accidentelor de<br />
trafi c, dăunează inimii și<br />
fi catului, poate dăuna copilului<br />
nenăscut dacă este<br />
consumat în timpul sarcinii,<br />
crește șansele de dezvoltare<br />
a cancerului, contribuie<br />
la depresie, violență sau<br />
agresivitate în relații. Fața<br />
întunecată a alcoolului nu<br />
ar trebui să fi e o surpriză.<br />
Ingredientul activ din băuturile<br />
alcoolice, o moleculă<br />
simplă numită etanol, poate<br />
afecta organismul în moduri<br />
diferite. Influențează<br />
direct stomacul, creierul,<br />
inima, vezica biliară și fi -<br />
catul. Etanolul afectează<br />
nivelurile lipidelor (colesterol<br />
și trigliceride) și insulina<br />
din sânge, precum<br />
și infl amația și coagularea.<br />
De asemenea, modifi că starea<br />
de spirit, concentrarea<br />
și coordonarea”, afirmă<br />
psihologul Angela Nuţu,<br />
vicepreşedintele Asociaţiei<br />
Române de hipnoză.<br />
Când consumul de alcool<br />
conduce la alcoolism?<br />
Potrivit psihologului<br />
Angela Nuţu, alcoolismul<br />
este definit ca un model<br />
problematic al consumului<br />
de alcool, care are ca rezultat<br />
două sau mai multe<br />
dintre următoarele situații<br />
într-o perioadă de 12 luni:<br />
• Consumi o cantitate<br />
mai mare sau pe o perioadă<br />
mai lungă de timp decât<br />
intenționezi<br />
• Simți că ai nevoie sau<br />
că ar trebui să întrerupi obiceiul<br />
de a bea, oricare ar fi<br />
cantitatea<br />
• Petreci mult timp consumând<br />
alcool sau recuperându-te<br />
după efectele<br />
acestuia<br />
• Te gândești frecvent că<br />
ai nevoie sau că îți dorești<br />
să bei alcool<br />
• Nu reușești să-ți<br />
îndeplinești corespunzător<br />
activitățile la birou sau cele<br />
casnice<br />
• Continui să bei chiar<br />
dacă îți afectează relația cu<br />
prietenii și familia<br />
• Prioritizezi consumul<br />
de alcool prin renunțarea<br />
la activități care înainte îți<br />
aduceau bucurie<br />
• Continui să bei chiar<br />
dacă alcoolul te face să te<br />
simți anxios, depresiv<br />
• Dezvolți o toleranță la<br />
consumul de alcool mult<br />
mai mare decât în trecut<br />
• Simptome de sevraj –<br />
tulburări de somn, neliniște,<br />
greață, transpirații<br />
“Riscul dezvoltării alcoolismului<br />
este influențat<br />
atât de factori genetici, cât<br />
și de factori de mediu. În<br />
familiile în care există un<br />
alcoolic, rata de afecțiune<br />
pentru rudele apropiate<br />
este de trei, patru ori mai<br />
mare, iar riscul crește în<br />
funcție de apropierea genetică.<br />
Factorii de mediu<br />
includ atitudinile culturale<br />
legate de consumul de alcool,<br />
nivelul de stres, abuzul<br />
de alcool al grupului<br />
social, așteptările pozitive<br />
privind consumul de alcool<br />
și modalitățile de adaptare<br />
greșite. Riscul de abuz al<br />
alcoolului crește, de asemenea,<br />
dacă persoanele<br />
consumă băuturi pentru a<br />
evita să se gândească la<br />
diverse situații, evenimente,<br />
pentru a face față problemelor,<br />
pentru a depăși<br />
anxietatea sau pentru a-și<br />
spori creativitatea”, explică<br />
psihoterapeutul Angela<br />
Nuţu.<br />
Cum se tratează dependența<br />
de alcool? Psiholog:<br />
„Dezalcoolizarea nu tratează<br />
cauza psihologică a<br />
consumului de alcool în<br />
Psiholog<br />
Terapia Subliminală:<br />
Cea mai nouă metodă de a combate<br />
alcoolismul<br />
exces” La ora actuală, cea<br />
mai cunoscută metodă pentru<br />
depășirea abuzului de<br />
alcool este dezalcoolizarea,<br />
metodă care se realizează<br />
într-un cadru controlat,<br />
supravegheat. Dezalcoolizarea<br />
poate fi însoțită de<br />
consiliere psihologică și<br />
administrare de medicamente<br />
pe perioada recuperării.<br />
Metoda funcționează<br />
pentru mulți oameni, însă<br />
există niveluri de succes în<br />
ceea ce privește tratamentul.<br />
Unii oameni se opresc<br />
din băut, alții au perioade<br />
de abstinență scurtă sau îndelungată,<br />
însă se reapucă.<br />
Dezalcoolizarea este o metodă<br />
imperfectă deoarece<br />
rezolvă doar efectele dependenţei,<br />
dar nu şi cauza<br />
care a provocat consumul<br />
de alcool.<br />
“În prezent, hipnoterapia<br />
și terapiile alternative<br />
de lucru cu subconștientul<br />
au demonstrat că sunt<br />
foarte utile pentru tratarea<br />
dependenței de alcool.<br />
Terapiile te ajută să accesezi<br />
mintea subconștientă<br />
a unui individ și să descoperi<br />
cauza principală a<br />
dependenței. Înțelegerea<br />
motivului pentru care alcoolul<br />
a devenit o problemă și<br />
tehnicile de învățare, care<br />
înlocuiesc comportamentul<br />
distructiv, îi pot ajuta deseori<br />
pe cei cu dependență de<br />
alcool. Folosirea hipnozei<br />
pentru a reevaluarea stilul<br />
de viață al unui individ<br />
poate duce la crearea unei<br />
Angela Nuțu este<br />
P sihoterapeut și unul dintre<br />
cei mai cunoscuţi şi<br />
bine pregătiţi traineri din<br />
România, vicepreşedinte<br />
al Asociaţiei Române de<br />
Hipnoză. Are experiență de<br />
peste 10 ani în domeniul<br />
comunicării și al instruirii<br />
adulților și de peste 15 ani<br />
atitudini diferite față de alcool.<br />
Odată ce a fost identificată<br />
rădăcina problemei,<br />
se poate începe tratarea<br />
acesteia”, consideră Angela<br />
Nuţu.<br />
Terapia Subliminală –<br />
cea mai nouă metodă de a<br />
combate alcoolismul<br />
Pe lângă hipnoterapie,<br />
una dintre cele mai<br />
cunoscute terapii pentru<br />
depășirea adicției de alcool<br />
este Terapia Subliminală.<br />
Această metodă se realizează<br />
fără inducție hipnotică,<br />
este rapidă și extrem<br />
de eficientă deoarece mintea<br />
umană are o capacitate<br />
remarcabilă de a controla<br />
corpul atunci când ne concentrăm.<br />
“În comportamentul<br />
uman, pe lângă acțiunile<br />
conștient întreprinse, se<br />
manifestă și anumite comportamente,<br />
care nu țin<br />
de controlul voluntar și<br />
influențează conduita fără<br />
să se știe cauzele determinante.<br />
Terapia Subliminală<br />
intervine pentru a corecta<br />
și dirija comportamentele<br />
neconștientizate, care<br />
au o amprentă negativă<br />
asupra omului și îi îngreunează<br />
viața. Terapia depistează<br />
cauza problemei,<br />
ne ajută să înțelegem ce a<br />
creat-o, pentru că în final<br />
aceasta să dispară. Alcoolismul<br />
este un rezultat, nu<br />
o cauză. Unii beau în exces<br />
pentru că sunt nervoşi,<br />
deci trebuie să identifice<br />
cauza nervozităţii lor, alţii<br />
beau pentru că se simt singuri,<br />
deci trebuie să descopere<br />
şi să rezolve factorul<br />
care-i determină să se<br />
simtă aşa. Alţii pentru că<br />
nu mai au un job, nu mai<br />
au un venit, motivele sunt<br />
nenumărate. Dacă factorii<br />
de stres, care au declanşat<br />
prima dată acest obicei,<br />
nu au fost descoperiţi şi<br />
rezolvați, omul va folosi<br />
alcoolul ca răspuns la<br />
orice factor de stres. În<br />
timp, factorii de stres se<br />
vor înmulţi, iar persoanei<br />
în cauză îi va fi din ce în<br />
ce mai greu să se lase de<br />
alcool deoarece aceşti stimuli<br />
nocivi îi vor ocupa tot<br />
timpul”, declară psihologul<br />
Angela Nuţu, vicepreşedintele<br />
Asociaţiei Române de<br />
Hipnoză.<br />
Pentru a elucida adevăratul<br />
sens şi scop al Terapiei<br />
Subliminale ca proces terapeutic<br />
și pentru a populariza<br />
cât mai mult această<br />
știință și artă terapeutică<br />
și de dezvoltare personală,<br />
Asociaţia Română<br />
de Hipnoză organizează,<br />
în data de 29 iulie 2017,<br />
în Bucureşti, un seminar<br />
dedicat formării viitorilor<br />
specialişti în domeniu, dar<br />
şi pentru publicul larg care<br />
doreşte să înveţe cum poate<br />
scăpa de adicţii.<br />
în domeniul antreprenoriatului<br />
și al afacerilor. Membru<br />
Fondator al Asociației<br />
Române de Coaching, Formator<br />
acreditat ANC, Trainer<br />
acreditat NLP, Trainer<br />
acreditat Metoda Centrum,<br />
Psihoterapeut.<br />
Articol susţinut de: Plus<br />
Communication
Supă cremă de<br />
mazăre<br />
Reţetele Annei AUGUST<br />
2017 21<br />
Ingrediente:<br />
• 500 g mazăre<br />
• 2 morcovi<br />
• 50 g unt<br />
• 2 cartofi<br />
• 1 ţelină mică<br />
• 1 ceapă<br />
• sare, piper<br />
• 1 legătură mărar verde<br />
Mod de preparare:<br />
Se spală mazărea verde<br />
şi se pune la fiert, separat<br />
de celelalte legume. Ţelina,<br />
cartofii şi morcovii se spa-<br />
lă şi se taie cubuleţe. Ceapa<br />
se curăţă şi se taie solzişori,<br />
apoi se căleşte în puţin unt.<br />
Peste ceapă se pun legumele<br />
tăiate şi se călesc câteva<br />
minute. Se adaugă apă şi<br />
se fierb până devin uşor de<br />
pasat.<br />
După ce au fiert toate legumele,<br />
se scot din apă şi<br />
se pasează într-o sită sau<br />
cu blenderul, până se obţine<br />
un piure fin. Se adaugă<br />
treptat supa în care au fiert<br />
peste carne. Ai grijă ca aripioarele<br />
să fie aşezate într-un<br />
singur strat, pentru ca sosul<br />
să ajungă în mod egal pe fiecare<br />
aripioară de pui. Acoperă<br />
tava cu folie alimentară<br />
şi dă la rece. Lasă aripioarele<br />
de pui la marinat la frigider<br />
circa 24 de ore, ca să se frăgezească<br />
așa cum trebuie și<br />
să extragă aromele din sos.<br />
Încinge o tigaie sau grătarul<br />
şi prepară aripioarele<br />
circa 15-20 de minute, întorcând<br />
carnea cât mai des, penmorcovii<br />
peste piureul de<br />
mazăre. Se condimentează<br />
cu sare şi piper după gust şi<br />
se presară mărarul tocat. Se<br />
pun câteva cubuleţe de unt<br />
pe deasupra, să nu prindă<br />
crustă.<br />
Supa cremă de mazăre se<br />
serveşte caldă, cu o lingură<br />
de lapte sau de smântână<br />
şi crutoane. Se pot adăuga<br />
câteva frunze proaspete de<br />
mentă, pentru o savoare deosebită.<br />
Aripioare de pui cu<br />
miere<br />
Ingrediente:<br />
• 25 aripioare de pui<br />
• 1 legătură ceapă verde<br />
• 5 linguri miere<br />
• 2 linguri sos de soia<br />
• 1 ardei iute roșu<br />
• 1 bucată de 2 cm ghimbir ras<br />
• câteva crenguțe cimbru<br />
(frunze)<br />
Mod de preparare:<br />
Amestecă toate ingredientele<br />
într-un castron şi ai grijă<br />
să obţii un sos lipicios. Pune<br />
aripioarele de pui curăţate pe<br />
o tavă largă şi toarnă sosul<br />
tru a se pătrunde bine. Poţi<br />
băga la cuptor 10 minute,<br />
dacă vrei o crustă perfectă şi<br />
aurie pe aripioarele crocante<br />
cu miere.<br />
Opțional: Sos de usturoi cu<br />
iaurt<br />
• 2 cutii de 150 g iaurt natural<br />
• 15 căței de usturoi<br />
Se prepară un mujdei de<br />
usturoi, fără sare sau ulei,<br />
la care se adaugă cele 300 g<br />
de iaurt. Se amestecă foarte<br />
bine și se consumă cu aripioarele<br />
cu miere.<br />
Salată de cartofi cu ceapă roșie<br />
Cocktail de vară<br />
Ingrediente:<br />
• 7 cartofi mari albi<br />
• 3 castraveți acri<br />
• 2 cepe roșii<br />
• 3 ouă<br />
• 4 linguri maioneză<br />
• 1 praf sare, piper (frunze)<br />
Mod de preparare:<br />
Se spală bine cartofii<br />
și se pun la fiert în apă cu<br />
sare, în coajă. Cele 5 ouă<br />
se fierb tari, iar castraveții<br />
murați se taie cuburi. Ceapa<br />
se taie peștișori. Odată<br />
fierți cartofii, se curăță de<br />
coajă, se taie cuburi și se<br />
amestecă imediat cu maioneza,<br />
cât sunt calzi. Se<br />
adaugă restul ingredientelor,<br />
castraveții bine scurși<br />
de zeama pe care și-o lasă,<br />
sare si piper. În salată se<br />
adaugă cele 3 ouă fierte<br />
tari, care se taie felii și se<br />
folosesc drept decor.<br />
Ingrediente:<br />
• 500 ml apă minerală<br />
• 1 ananas proaspăt<br />
• 250 g căpşuni sau fructe<br />
de pădure<br />
• 4 mandarine sau 2 portocale<br />
• 200 g cireșe fără sâmburi<br />
• 1 lămâie<br />
• 1-2 linguri miere<br />
• cuburi de gheaţă<br />
Mod de preparare:<br />
Ananasul se curăţă de<br />
coajă şi se taie în rondele<br />
și cubulețe. Se pune într-un<br />
bol mare, transparent şi se<br />
amestecă cu toate celelalte<br />
fructe spălate, curăţate şi<br />
tăiate felii sau cubuleţe.<br />
Se stropesc cu zeama de la<br />
o lămâie, se amestecă uşor<br />
şi se lasă deoparte.<br />
Mierea se diluează în<br />
puţină apă minerală şi se<br />
toarnă peste fructe. Se<br />
adaugă apoi şi restul de<br />
apă minerală, se acoperă<br />
şi se lasă la rece jumătate<br />
de oră. Când se serveşte,<br />
se adaugă cuburi de gheaţă.<br />
Cine doreşte mai poate<br />
adăuga câteva linguriţe de<br />
gin.
22 AUGUST<br />
2017<br />
Corina Simionescu Hudgens<br />
Medic terapeut – Norwich/ Anglia<br />
Pentru obţinerea rapidă<br />
a unui bronz rezistent,<br />
organismul tău are nevoie<br />
de antioxidanţi din belşug.<br />
Antioxidanţi pe care îi poţi<br />
obţine din alimentele pe care<br />
le consumi – iată ce alimente<br />
te ajută să te bronzezi repede<br />
şi să obţii un bronz de durată.<br />
Există o serie de alimente<br />
care accelerează procesul<br />
de bronzare a pielii, dar<br />
care totodată contribuie şi la<br />
pigmentarea pielii. Pentru<br />
obţinerea bronzului ideal,<br />
ar fi bine să introduci aceste<br />
alimente în dieta ta cu o<br />
săptămână / două înainte de<br />
a pleca în vacanţă, dar şi în<br />
timpul zilelor de vacanţă,<br />
petrecute la soare. Iată lista<br />
alimentelor care îţi garantează<br />
un bronz frumos, sănătos<br />
şi de durată!<br />
Morcovul – bogaţi în betacaroten,<br />
proteina care este<br />
adesea folosită în produsele<br />
autobronzante întrucât închide<br />
culoarea pielii, morcovii<br />
îţi pigmentează pielea, contribuind<br />
la obţinerea bronzului<br />
ideal. Consumă morcovi<br />
cruzi pe post de gustare<br />
între mese în zilele de vacanţă<br />
şi vei observa imediat<br />
diferenţa.<br />
Caisele – toate fructele de<br />
culoare portocalie ar trebui<br />
să fie incluse în dieta noastră<br />
de vacanţă, iar caisele nu<br />
lipsesc din această listă. Asta<br />
pentru că aceste fructe conţin,<br />
ca şi morcovii, betacaroten<br />
din belşug. Betacarotenul<br />
activează producţia de melanină,<br />
pigmentul care colorează<br />
pielea.<br />
Roşiile şi ardeiul gras<br />
roşu – şi aceste două legume<br />
ar trebui să facă parte din dieta<br />
ta de vacanţă, asta pentru<br />
Terapia verde<br />
Să ne bronzăm rapid și sănătos<br />
că sunt bogate în conţinutul<br />
de betacaroten, despre care<br />
am stabilit deja că îţi accentuează<br />
bronzul.<br />
Produsele lactate – laptele<br />
şi brânza cottage conţin<br />
cantităţi mari de calciu, care<br />
facilitează pigmentarea pielii.<br />
Totodată, acestea conţin<br />
şi vitamina A, care stimulează<br />
producţia de melanină.<br />
Căpşunele – conţinutul<br />
ridicat de vitamina C al căpşunelor<br />
face din acestea un<br />
aliat de preţ pentru obţinerea<br />
bronzului ideal asta pentru că<br />
protejează pielea de efectele<br />
negative ale radiaţiilor UV şi<br />
îţi asigură un bronz sănătos.<br />
Uleiul de măsline – bogat<br />
în vitamina E, despre<br />
care se ştie că are proprietăţi<br />
antioxidante puternice, acest<br />
ulei asigură protecţie pielii<br />
şi o ajută să se protejeze de<br />
efectele dăunătoare ale radiaţiilor<br />
solare. Vitamina E previne<br />
îmbătrânirea prematură,<br />
luptând cu radicalii liberi.<br />
Totodată, uleiul de măsline<br />
menţine pielea hidratată, iar<br />
acest lucru este mai mult decât<br />
binevenit în zilele în care<br />
îţi expui pielea razelor de<br />
soare şi temperaturilor extreme<br />
din termometre.<br />
Varza Kale – varza Kale<br />
este bogată în conţinutul de<br />
vitamina A, care protejează<br />
şi repară totodată pielea.<br />
Această legumă conţine şi<br />
vitamina K, vitamina care<br />
previne depigmentarea pielii,<br />
precum şi vitamina C, care<br />
protejează pielea de radiaţiile<br />
UV.<br />
Spanacul – şi spanacul<br />
conţine cantităţi mari de betacaroten,<br />
care accelerează<br />
procesul de bronzare şi ajută<br />
şi la menţinerea bronzului<br />
pentru o perioadă cât mai<br />
îndelungată.<br />
Creveţii – seleniul este<br />
esenţial pentru obţinerea<br />
unui bronz fără cusur, iar<br />
creveţii conţin cantităţi considerabile<br />
de seleniu.<br />
Ouăle – în special gălbenuşul<br />
de ou, întrucât<br />
conţine vitamina B6, acizi<br />
graşi Omega-3 şi acizi graşi<br />
O mega-6, care hidratează<br />
pielea şi favorizează bronzarea<br />
pielii.<br />
Protecţia solară a feţei – când este<br />
necesară şi ce produse să foloseşti<br />
Tenul este expus razelor<br />
soarelui mai mult decât orice<br />
altă parte a corpului aşa<br />
că trebuie neapărat să îl protejăm<br />
folosind o cremă cu<br />
factor de protecţie împotriva<br />
radiaţiilor UV. Cu toate că<br />
expunerea la radiaţiile solare<br />
fără protecţie corespunzătoare<br />
ne predispune la afecţiuni<br />
grave precum cancerul<br />
de piele, avem tendinţa de a<br />
neglija importanţa protecţiei<br />
solare. Mai mult decât atât,<br />
folosind un produs care să<br />
ne protejeze, prevenim îmbătrânirea<br />
prematură a pielii,<br />
precum şi petele inestetice ce<br />
pot apărea pe faţă din cauza<br />
soarelui.<br />
Cum alegi produsul cu<br />
SPF potrivit tenului tău: În<br />
primul rând, specialiştii ne<br />
sfătuiesc să alegem întotdeauna<br />
un produs care să<br />
ofere protecţie atât împotriva<br />
radiaţiilor UVA, cât şi împotriva<br />
radiațiilor UVB. Primele<br />
radiaţii sunt cele care penetrează<br />
pielea şi determină<br />
apariţia ridurilor, accelerând<br />
procesul de îmbătrânire. Radiaţiile<br />
UVB însă sunt cele<br />
care “ard” pielea, făcând-o să<br />
se înroşească şi să se inflameze.<br />
Aşadar, ai nevoie de protecţie<br />
împotriva amândurora,<br />
deci ai nevoie de un produs<br />
cu spectru larg de protecţie<br />
UVA şi UVB.<br />
Apoi, ar trebui să alegem<br />
întotdeauna un produs cu factor<br />
de protecţie de cel puţin<br />
30. Dacă ai pielea foarte albă<br />
sau sensibilă, dermatologii te<br />
sfătuiesc să începi, la debutul<br />
verii, cu un produs cu factor<br />
de protecţie 50, iar apoi, după<br />
ce pielea se colorează puţin,<br />
să treci la cel cu factor 30.<br />
Pentru ca produsul să fie eficient<br />
şi chiar să îţi protejeze<br />
pielea, e nevoie să foloseşti o<br />
jumătate de linguriţă de produs<br />
pe faţă şi pe gât.<br />
În cazul în care te machiezi<br />
în fiecare dimineaţă, e<br />
suficient ca unul dintre produse<br />
să aibă factor de protecţie,<br />
fie că este vorba despre crema<br />
hidratantă, bază de machiaj,<br />
fondul de ten sau pudră.<br />
Alegerea produsului trebuie<br />
să fie făcută în funcţie de<br />
tipul tău de ten. Spre exemplu,<br />
dacă ai tenul uscat, alege o<br />
cremă hidratantă cu factor de<br />
protecţie 30. Aceasta îţi va hidrata<br />
pielea şi o va proteja totodată<br />
de radițiile solare. Pe de<br />
altă parte, dacă tenul tău este<br />
gras, e recomandat să alegi o<br />
pudră cu factor de protecţie<br />
întrucât îţi va matifia tenul,<br />
nu numai că îl va proteja. Mai<br />
mult decât atât, pudra poate<br />
fi reaplicată pe timpul zilei, o<br />
dată la câteva ore.<br />
Produsele de make-up care<br />
oferă protecţie solară sunt<br />
ideale pentru femeile care se<br />
expun sporadic la soare pe<br />
parcursul zilei. Femeile care<br />
petrec toată ziua în soare trebuie<br />
neapărat să folosească o<br />
loţiune de plajă cu factor de<br />
protecţie întrucât aceasta le<br />
va oferi protecţia de care au<br />
nevoie. În zilele în care trebuie<br />
să te machiezi dar şi să stai<br />
în soare ore în şir, este indicat<br />
să foloseşti produse de makeup<br />
minerale întrucât acestea<br />
pot funcţiona precum o barieră<br />
protectoare dacă sunt aplicate<br />
peste un strat de loţiune<br />
cu factor de protecţie.<br />
Nu uita de buze întrucât<br />
acestea sunt extrem de sensibile<br />
şi pot fi cu uşurinţă arse<br />
de soare. Foloseşte un balsam<br />
de buze cu factor de protecţie<br />
30 sau 50.<br />
Cum prelungeşti rezistenţa bronzului<br />
Îţi place să ai pielea bronzată<br />
şi să te simţi cel mai bine<br />
când te întorci din vacanţă şi<br />
culoarea pielii tale este foarte<br />
închisă? Iată ce poţi face<br />
pentru a prelungi rezistenţa<br />
bronzului căpătat în vacanţa<br />
de vară! Pentru a obţine un<br />
bronz uniform şi de durată<br />
trebuie să înţelegi cum funcţionează<br />
procesul de bronzare<br />
a pielii. Celulele pielii se<br />
regenerează în mod constant.<br />
Expunerea la radiaţiile<br />
UVA şi UVB declanşează<br />
pigmentarea pielii, care astfel<br />
te protejează de soare.<br />
Dacă te expui la soare fără<br />
protecţie solară, nu numai că<br />
te expui riscurilor precum arsuri<br />
solare şi cancer de piele,<br />
însă obţii un bronz care nu va<br />
dura foarte mult întrucât pielea<br />
se va regenerara rapid şi<br />
se va exfolia. Aşadar, pentru<br />
un bronz de durată, pielea ta<br />
trebuie să fie pregătită pentru<br />
plajă, protejată de soare şi<br />
hidratată cu mare atenţie atât<br />
înainte cât şi după expunerea<br />
la soare. Paşii pe care trebuie<br />
să îi urmezi dacă vrei un<br />
bronz de durată:<br />
Exfoliază şi hidratează<br />
– pentru ca bronzul tău să fie<br />
uniform, pielea are nevoie de<br />
exfoliere şi hidratare înainte<br />
de a fi expusă razelor soarelui.<br />
Aşadar, prepară un scrub<br />
DIY pe bază de ulei de măsline<br />
şi mălai ori gel de duș şi<br />
cafea, cu care îţi vei masa,<br />
folosind mişcări circulare,<br />
pielea de pe tot corpul. Clăteşte<br />
apoi bine şi ieşi din duş.<br />
Aplică protecţie solară<br />
– după ce ieşi din duș, înlocuieşte<br />
loțiunea de corp pe<br />
care o foloseşti de obicei cu<br />
o loţiune cu factor de protecţie<br />
împotriva radiaţiilor ultraviolete.<br />
Pentru ca loțiunea de<br />
plajă să te protejeze în mod<br />
eficient de efectele nocive<br />
ale radiaţiilor, aceasta trebuie<br />
aplicată înainte de a merge la<br />
plajă, pentru a avea suficient<br />
timp să acţioneze.<br />
Reaplică loțiunea de<br />
plajă – nu este suficientă o<br />
singură aplicare a loțiunii de<br />
plajă, ci aceasta trebuie reaplicată<br />
pe parcursul zilei pentru<br />
a îşi păstra eficienţa. Alege<br />
o loţiune de plajă cu factor<br />
de protecţie de cel puţin 30.<br />
Hidratează-te – hidratarea<br />
este importantă nu numai<br />
pentru piele, ci pentru<br />
întregul organism. Asigurăte<br />
aşadar că bei suficientă<br />
apă atunci când stai la plajă,<br />
pentru a menţine celulele hidratate.<br />
Fructele zemoase şi<br />
sucurile naturale pot fi şi ele<br />
consumate pentru menţine-<br />
rea hidratării.<br />
Evită epilatul câteva zile<br />
după plajă – după ce te întorci<br />
din vacanţă, evită epilatul<br />
întrucât acesta exfoliază<br />
stratul superficial al pielii şi,<br />
odată cu acesta, bronzul îşi<br />
pierde din intensitate.<br />
Hidratează pielea în continuu<br />
după ce te bronzezi –<br />
pielea trebuie să fie hidratată<br />
pentru a-şi menţine culoarea<br />
închisă. Aşadar, imediat ce te<br />
întorci de la plajă, asigură-te<br />
că aplici o cremă hidratantă,<br />
lucru pe care îl vei face de<br />
mai multe ori pe zi, preţ de<br />
câteva săptămâni, pentru ca<br />
bronzul să persiste cât mai<br />
mult.<br />
Foloseşte o loţiune pigmentată<br />
– odată ce ai obţinut<br />
bronzul dorit, poţi folosi<br />
o loţiune de corp uşor pigmentată,<br />
care să accentueze<br />
culoarea pielii tale, intensificând<br />
pigmentul pielii. Ideal<br />
ar fi să alegi o loţiune pe bază<br />
de ulei întrucât aceasta oferă<br />
strălucire bronzului.<br />
***
Mica publicitate AUGUST<br />
2017 23<br />
Important pentru cititori!<br />
• Vă rugăm să verificaţi textul<br />
anunţului şi numărul de telefon<br />
înainte de a fi trimis spre publicare<br />
redacţiei noastre!<br />
• Publicaţia <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />
nu îşi asumă răspunderea pentru<br />
numerele de telefon greşite<br />
sau conţinutul anunţurilor de la<br />
mica publicitate!<br />
MUNCĂ - OFERTE<br />
Caut cofetar cu experiență<br />
pentru a realiza prăjituri românești<br />
într-un laborator de cofetărie din<br />
Comunitatea Madrid. Telefon:<br />
687 760 067.<br />
Angajez bucătăreasă cu<br />
experiență în bucătăria românească<br />
și internațională (minimum<br />
5 ani), cu vârsta până în 40 de<br />
ani, pentru un restaurant în Albir<br />
( Provincia Alicante). Persoanele<br />
interesate, pot trimite C.V. la adresa<br />
de mail: marinelcluj@yahoo.es<br />
Ofer și cer, multă seriozitate.<br />
Căutăm internă/externă serioasă,<br />
cu experiență, pentru a<br />
avea grijă de o persoană în vârstă,<br />
între orele 09:00 și 19:00,<br />
în Navalmoralejo (Toledo). Mai<br />
multe informații, la telefon: 617<br />
940 205.<br />
Se caută persoană prezentabilă,<br />
cu vârsta până în 35 de ani,<br />
rezidentă, să lucreze ca internă<br />
într-o casă din Madrid. Cerințe:<br />
experiență în îngrijirea persoanelor<br />
în vârstă, curățenie, carnet de<br />
conducere, aptitudini de ospătar,<br />
experiență ca șofer în Madrid. Mai<br />
multe detalii, la telefon: 616 974<br />
Laborator de cofetărie din comunitatea Madrid caută cofetar<br />
specialist, cu experiență în tehnica modernă de decorare a torturilor<br />
personalizate pentru ocazii speciale (torturi aniversări,<br />
torturi pentru copii, torturi basme & animații, torturi nunți și<br />
botezuri). Cei interesați pot suna la telefon: 642 963 280.<br />
290, 616 974 290.<br />
Angajăm internă cu experiență,<br />
nefumătoare, responsabilă, pentru<br />
a lucra într-o casă din Madrid. Se<br />
cere: limba spaniolă, carnet de<br />
conducere, multă seriozitate. Telefon:<br />
665 254 050.<br />
Avem nevoie de o internă<br />
cu experiență, pentru a lucra în<br />
M onda (Málaga). Informații, la telefon:<br />
722 142 835, 639 469 363.<br />
MUNCĂ - CERERI<br />
Bărbat serios, punctual și harnic,<br />
caut de muncă în domeniul<br />
construcțiilor și al reformelor.<br />
Telefon: 642 072 927.<br />
Doamnă, din comunitatea<br />
Madrid, caut de muncă ca și ajutor<br />
de bucătar, pentru un restaurant<br />
cu bucătărie românească. Am<br />
multă experienţă în domeniu. Telefon:<br />
642 124 140.<br />
Caut de muncă ca şofer categoria<br />
B: distribuitor, taxi, transport<br />
persoane etc. Oriunde în<br />
Europa. Multă experienţă. Mobil:<br />
606 750 991.<br />
Doamnă seriosă 46 de ani cu<br />
expierență în serviciul domestic,<br />
caut loc de muncă ca şi externă<br />
în comunitatea Madrid. Disponibilitate<br />
imediată. Telefon: 642<br />
087 102.<br />
Caut de muncă ca și i nternă<br />
în Comunitatea Madrid. Am<br />
experiență și bune recomandări.<br />
Telefon: 632 547 527.<br />
Doamnă 43 de ani, curată,<br />
gospodină, caut de muncă în<br />
Comunitatea Madrid, ca externă,<br />
în curățenie, îngrijit copii sau<br />
persoane în vârstă, sau în domeniul<br />
confecțiilor. Am experiență<br />
și referințe foarte bune. Telefon:<br />
625 736 494.<br />
Doamnă serioasă, cu experiență<br />
în domeniul curățeniei, caut<br />
de muncă ca și externă, cu ora, în<br />
Coslada sau zone apropiate. Telefon:<br />
642 859 842.<br />
Tânăr, 24 de ani, caut de muncă<br />
în comunitatea Madrid, ca<br />
șofer sau peón în construcții. Sunt<br />
serios și disponibil. Telefon: 642<br />
364 613.<br />
Domn, 48 de ani, serios, corect<br />
și responsabil, foarte bun șofer,<br />
fără obligații și cu disponibilitate<br />
maximă, caut de muncă în toată<br />
Spania în domeniile în care am<br />
experiență: zidărie, electricitate,<br />
mecanică auto, grădinărit sau îngrijit<br />
persoane în vârstă. Telefon:<br />
602 568 457.<br />
Tânăr, 35 de ani, posesor permis<br />
conducere categoria B de<br />
16 ani, caut de muncă în orice<br />
domeniu, în zona Alicante și împrejurimi.<br />
Mă puteți contacta la<br />
numărul de telefon: 642 482 379.<br />
Doamnă responsabilă, cu<br />
experiență, caut de muncă ca și<br />
externă, după orele 12:00, de<br />
luni până vineri, sau sâmbătă și<br />
duminică toată ziua, în Alcalá de<br />
Henares sau împrejurimi. Telefon:<br />
642 893 153.<br />
Doamnă serioasă, responsabilă,<br />
cu experiență, caut de muncă în<br />
Madrid ca externă. Telefon: 642<br />
190 130.<br />
ÎNCHIRIERI - OFERTE<br />
Se închiriază cameră spațioasă<br />
de matrimoniu cu baie propie în<br />
Meco, lângă Alcalá de Henares.<br />
Telefon: 642 866 699.<br />
Închiriez cameră pentru o persoană,<br />
în Madrid, zona Moncloa.<br />
Preț avantajos. Telefon: 637 993<br />
720 sau 642 340 275.<br />
Închiriez cameră pentru o fată,<br />
în zona San Fermin / Madrid, Linia<br />
3, stația de metrou Doce de<br />
Octubre. Preț: 160 €. Detalii suplimentare<br />
la telefon: 642 925 210.<br />
VÂNZĂRI<br />
Vând apartament la cheie,<br />
în Ploiești, cu 3 camere, centrală<br />
proprie, utilat cu mobilă<br />
nouă. Preț informativ: 50.000€.<br />
Detalii suplimentare la telefon:<br />
0034/642 925 210 (Spania);<br />
0040/772 929 916 (România).<br />
Vând teren intravilan pentru<br />
construcții în zona de vile, sat<br />
Frățești, județul Giurgiu, la 50 km<br />
de București și 10 km de Giurgiu,<br />
cu suprafața totală de 1.012 mp.<br />
Preț negociabil: 13.500 €. Terenul<br />
se poate vinde și parcela, fiecare<br />
parcelă având 506 metri pătrați,<br />
preț 7.000 € ușor negociabil. Mai<br />
multe relații la telefon: 663 385<br />
792. Pentru cei interesați, pot trimit<br />
poze cu terenul, pe WhatsApp.<br />
Vând casă în Botoşani, construită<br />
în 2013, compusă din şase<br />
camere, două bucătării, două băi,<br />
garaj, beci, cămară, netencuită pe<br />
afară, parterul locuibil.<br />
Acoperişul este din tablă lindab<br />
austriacă, termopane. Telefon:<br />
0034/666 299 144.<br />
DIVERSE<br />
Angajăm pe perioadă nedeterminată<br />
persoană administrativ<br />
pentru punct de lucru,<br />
fabrica Zaragoza. Cerințe: bun<br />
vorbitor de limba română și<br />
spaniolă, abilități de comunicare<br />
și organizare. Intermediază<br />
comunicarea și face diverse<br />
activități administrative. Se<br />
oferă salariu atractiv și decont<br />
transport. Trimiteți CV la adre-<br />
sa: lavinia.turcanu@jpsgroup.<br />
ro. Relații la telefon:<br />
0040 / 733 927 231<br />
Cedez (traspaso) magazin<br />
alimentar cu specific românesc,<br />
în Coslada ( Madrid).<br />
Mai multe informații la telefon:<br />
677 521 706.<br />
Căutăm agent comercial<br />
cu experiență în vânzări de<br />
produse românești și portofoliu<br />
de clienți format. Salariul<br />
interesant! Informații suplimentare<br />
la telefon: 615 410<br />
243 - Marius, sau 615 417 691<br />
- Sándor.<br />
MATRIMONIALE<br />
Bărbat, 40 de ani, din<br />
Barcelona, caut o doamnă de<br />
vârstă apropiată, pentru o relație<br />
serioasă. Telefon: 676 272 617.<br />
Doamnă, 59 de ani, divorțată,<br />
160/58, fără obligații, din<br />
C omunitatea Madrid, doresc să<br />
cunosc un domn de vârstă apropiată,<br />
pentru prietenie/căsătorie.<br />
Telefon: 603 842 980.<br />
Domn, 48 de ani, doresc să cunosc<br />
o doamnă până în 45 de ani,<br />
din comunitatea Madrid pentru o<br />
relație serioasă/căsătorie. Telefon:<br />
642 502 842.<br />
Anunţurile de mică publicitate sunt<br />
GRATUITE!<br />
E-mail: redactia@<br />
occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />
Telefon: 642 298 948 - DIGI<br />
(de luni până vineri: 09:00 –18:00)<br />
România în finala Jocurilor Mondiale<br />
Finalul lunii iulie a programat<br />
la Wroclaw, Polonia,<br />
J ocurile Mondiale 2017 – The<br />
World Games, organizate de<br />
International World Games<br />
Association, un eveniment<br />
care se organizează odată la<br />
patru ani și care desfășoară întreceri<br />
pe mai multe discipline<br />
sportive. Între acestea, dansul<br />
are o paletă largă de exprimare<br />
cuprinzând cinci secțiuni:<br />
dansurile latino-americane,<br />
standard, breakdance, salsa și<br />
rock acrobatic.<br />
România a fost reprezentată<br />
la primele două secțiuni<br />
de perechile campioane calificate<br />
la aceste „jocuri” alături<br />
de alte 24 de perechi la nivel<br />
mondial. Perechea campioană<br />
a României, Paul Moldovan<br />
– Cristina Tătar, fostă multiplă<br />
campioană mondială de tineret<br />
și deținătoarea locului 13<br />
mondial, a reușit performanța<br />
de a se califica în finala acestei<br />
secțiuni acolo unde s-a<br />
clasat pe locul VI. La cealaltă<br />
secțiune, standard, perechea<br />
noastră campioană formată<br />
din Paul Rednic și Roxana<br />
Lucaciu, locul 46 mondial, a<br />
ajuns până în faza semifinalelor<br />
unde a încheiat competiția<br />
pe locul VIII.<br />
O prioritate pentru<br />
Federația Română de Dans<br />
Sportiv în perioada imediat<br />
următoare este dezvoltarea<br />
diviziei breakdance, această<br />
disciplină devenind olimpică<br />
și care va fi prezentă la<br />
Jocurile Olimpice de Tineret<br />
de la Buenos Aires 2018.