80 Occidentul romanesc

16 OCTOMBRIE
2017
Psiholog
Anxietatea
socială, un
fapt comun al
zilelor noastre
Ţi se întâmplă deseori să refuzi
invitaţii în grupuri sociale
de teamă că nu te vei simţi în
largul tău? Te temi că vei fi judecat
de ceilalţi când intri întro
încăpere? Sau este chiar mai
rău de atât: gândul de a fi întrun
grup de oameni îţi dă palpitaţii?
Este imposibil să eviţi
viaţa socială în totalitate dacă
vrei să duci o viaţă normală şi
ştim, din numeroase studii şi
cercetări psihologice realizate
de-a lungul anilor, că relaţiile
sociale bune sunt un factor major
în fericirea noastră. „Anxietatea
socială este cea mai
comună formă de tulburare de
anxietate. Studiile au arătat că
afectează aproximativ 13-14%
din oameni la un moment dat
în viaţa lor, iar izolarea creată
de anxietatea socială poate
duce la singurătate şi depresie,
care nu fac altceva decât
să scadă stima, încrederea de
sine şi multe alte efecte negative”,
explică Eugen Popa, preşedintele
Asociaţiei Române
de Hipnoză.
De ce avem emoţii în public?
Emoţia este definită ca o
reacţie afectivă de intensitate
mijlocie şi de durată relativ
scurtă, însoţită de modificări
în activitatea organismului,
oglindind atitudinea individului
faţă de realitate. Cuvântul
„emoţie” provine din cuvântul
latin „emotionis”, în traducere
„impulsul ce aduce reacţii”.
„Emoţiile pot fi traduse şi prin
energii în mişcare (e-motion,
energy motion), deci au rolul
de a face ca lucrurile să se întâmple
în jurul nostru, deoarece
suntem puşi în mişcare. Cu
toţii avem nevoi de bază adânci
– pentru afecţiune, securitate,
iubire, hrană, adăpost. Avem
nevoie de statut, de semnificaţie,
de atenţie. Avem nevoie de
stimulare, de exersarea creativităţii.
Unele emoţii ne conduc
către experienţe care ne ajută
să ne satisfacem aceste nevoi,
iar altele ne îndepărtează de
experienţe sau situaţii care,
credem noi, ne-ar împiedica
să satisfacem nevoile noastre
esenţiale. Gândeşte-te la
poftă, dragoste, mânie – sunt
emoţii care ne motivează spre
o experienţă. Şi gândeşte-te la
emoţii care ne îndepărtează de
ceva – frică, teroare, dezgust.
Sperăm întotdeauna că emoţiile
noastre îşi fac bine treaba
şi ne conduc spre ceea ce este
bun pentru noi. Dar uneori nu
reuşesc. Fobia sau anxietatea
socială este una dintre aceste
situaţii. O altă problemă este
că, cu cât eviţi mai mult o situaţie,
cu atât creşte frica în jurul
ei. Creierul tău emoţional trage
concluzii din comportamentul
tău: dacă eviţi o situaţie tot
timpul, înseamnă că este periculoasă.
Aşa că o să-ţi ridice
şi mai mult teama de această
situaţie pentru a se asigura
că vei sta departe”, este de
părere hipnoterapeutul Eugen
Popa, preşedintele Asociaţiei
Române de Hipnoză.
Ce este anxietatea socială?
Există o diferenţă între senzaţia
de a nu te simţi confortabil
într-un loc în care nu cunoşti
pe nimeni şi disperarea care
poate să apară chiar şi atunci
când eşti însoţit de prieteni sau
familie. De asemenea, există
o diferenţă radicală între anxietatea
socială şi starea de
introversie, care este o caracteristică
a personalităţii noastre,
a temperamentului nostru.
„Nimănui nu îi place să fie judecat,
criticat, să fie neplăcut
de alţii, însă pentru unii frica
de a primi reacţii negative din
partea celorlalţi se poate transforma
în paranoia şi panică în
momentul în care intră în contact
cu cineva. Persoanele cu
tulburare de anxietate socială
Eugen Popa
au o frică iraţională de a fi urmărite,
judecate sau evaluate,
se simt iraţional jenate şi umilite.
Anxietatea şi disconfortul
devin atât de extreme în unele
cazuri, încât interferează cu
viaţa de zi cu zi. Diferenţa între
timiditate normală şi anxietate
socială este dată de severitatea
şi persistenţa simptomelor care
se manifestă”, explică hipnoterapeutul
Eugen Popa. Persoanele
care suferă de tulburare
de anxietate socială prezintă
atât simptome emoţionale, cât
şi fizice.
Dintre simptomele emoţionale,
amintim: frica intensă
de situaţii şi locuri în care nu
cunoşti alte persoane, de a fi în
centrul atenţiei, de a nu spune
ceva nepotrivit, de situaţiile
în care ai putea să fii judecat,
imposibilitatea de a stabili un
contact vizual cu oamenii,
teama că ceilalţi ar putea să îţi
descopere frica, ruşinea, teama
de a părea prost, ciudat,
teama de a mânca în faţa altor
oameni, teama de a purta discuţii
telefonice de faţă cu alte
persoane, teama de a fi tachinat,
de a se glumi pe seama ta
etc. Dintre simptomele fizice,
cele mai evidente sunt: îmbujorarea,
transpiraţia abundentă,
tremuratul, tensiune musculară,
bătăile puternice de inimă,
probleme de respiraţie, gură
uscată, bâlbâială etc. „Consecinţele
tulburării de anxietate
socială pot fi devastatoare, indivizii
care suferă de aceasta
fiind mai susceptibili de a fi
singuri, de a atinge niveluri
mai scăzute de educaţie şi de
a se îndrepta şi către alte afecţiuni
precum depresia, abuzul
de droguri şi alcool. În general,
un individ care suferă de
anxietate socială are puţini oameni
în jurul său şi un istoric
de muncă neregulat”, explică
Eugen Popa, unul dintre cei
mai cunoscuţi şi bine pregătiţi
traineri holistici din România,
specializat atât în metode de
terapie şi dezvoltare personală
cccidentale, cât şi orientale.
Anxietatea socială poate
fi combătută prin hipnoterapie.
În opinia specialistului,
anxietatea socială provine, de
obicei, dintr-o anumită traumă
ascunsă, inconştientă, şi având
în vedere că este o problemă
care provine din subconştientul
nostru, eforturile noastre
conştiente de a lupta împotriva
situaţiei pot eşua cu uşurinţă.
Acest lucru nu va face nimic
altceva decât să ne scadă şi
mai mult încrederea de sine.
„Anxietatea socială este un
comportament învăţat. Nu teai
născut cu această reacţie; la
un moment dat în viaţa ta s-a
întâmplat ceva care a provocat
mintea să gândească şi să
acţioneze în acest fel. Cu toate
acestea, poţi învăţa mintea
să gândească şă să acţioneze
într-un mod complet diferit folosind
hipnoterapia. Această
metodă te ajută să îţi schimbi
sistemul de credinţe şi legăturile
adânci care îţi afectează
viaţa. Îţi poate stimula stima
de sine şi creşte încrederea,
ceea ce va duce la schimbarea
atitudinii faţă de tine, dar
şi faţă de ceilalţi. Te ajută să
te relaxezi şi să anulezi disconfortul
fizic pe care îl simţi
când intri în contact cu alte
persoane. De fapt, hipnoza te
ajută să ajungi la baza problemei
şi este cel mai eficient
mod prin care îţi poţi gestiona
anxietatea socială”, consideră
specialistul.
Autor: Dr. Tănase Tasenţe
De ce purtăm
Cât de mare este nevoia
noastră de a fi apreciaţi de cei
din jurul nostru? Până unde
suntem dispuşi să mergem
doar pentru ca apropiatul nostru
să aibă şi să-şi menţină o
părere bună despre noi? Ce
mască şi câte suntem dispuşi
să purtăm pentru a fi pe placul
oamenilor?
Studiile arată că peste 75%
„masca
perfecţiunii”
pe Facebook?
dintre internauţi recunosc că
îşi „confectionează” o viaţă,
în social media, astfel încât
să pară mai interesantă şi mai
aventuroasă. Totodată, trei oameni
din patru îşi judecă prietenii
şi colegii pe bază profilelor
lor de Facebook, Snapchat
sau I nstagram, iar jumătate
dintre aceştia postează imagini
frumoase doar pentru a
Laura Maria Cojocaru
provocă gelozie între prieteni
şi familie.
În opinia psihologului
Laura Maria Cojocaru, fondatorul
Institutului de Neuro-
Programare Lingvistică
Somato-Integrativă (INLPSI),
de cele mai multe ori alegem
să purtăm şi în viaţa de zi cu zi,
nu doar pe Facebook, „masca
perfecțiunii” şi punem o bari-
eră emoţională între noi şi cei
din jur, deoarece nu vrem să
scoatem în evidenţă slăbiciunile
noastre. Astfel, lumea va
vedea doar aspectele pozitive
din viaţa noastră, mereu zâmbind
şi fericiţi şi ne va trata ca
pe un supraom care are puterea
de a rezolva problemele vieţii.
Lumea nu ştie că şi noi plângem,
că şi pe noi ne doare şi va
caută la noi „secretul perfecţiunii”
sau doar va deveni geloasă
pe viaţa noastră „perfectă”. În
realitate, întreg acest joc este o
mare minciună, în urma căreia
mulţi dintre noi vom ajunge să
experimentăm depresia în cele
mai diverse forme, fie că este
vorba de viaţa reală sau de mediul
virtual.
„Cumva, la un moment dat
în evoluţia sa, omul a ajuns la
concluzia că a fi uman, deci
imperfect, este o dovadă de
slăbiciune, un motiv pentru
ceilalţi să-l arate cu degetul.
Această idee a apărut din
teamă, iar teama a venit din
experienţă. Cineva, la un moment
dat, a ales să fie el însuşi,
fără mască, a ales să nu
se mai urce cu picioarele pe
umbra lui ca s-o ascundă, ci
să o lase să se vadă. Şi experienţa
i-a spus că acele persoane
care-ţi văd umbra pleacă
de lângă tine. Culmea ironiei
este că şi cei care pleacă de
lângă noi, la rândul lor, se
tem: că nu vor fi acceptaţi, înţeleşi,
apreciaţi, se tem că vor
rămâne singuri. Atunci când
oamenii ne văd fără mască,
deci imperfecţi, îşi proiectează
propriile defecte, le recunosc
şi aleg să fugă de lângă noi
deoarece nu le place situaţia.
Dacă ar alege să rămână, ar
însemna să recunoască faptul
că nici ei nu sunt perfecţi”, explică
psihologul Laura Maria
Cojocaru, psihoterapeut şi
trainer în programare neurolingvistică.
Specialistă în psihoterapie
integrativă, hipnoză clinică,
relaxare şi psihoterapie ericksoniană,
psihoterapie de cuplu
şi familie, psihologie clinică,
neuro-programare lingvistică,
terapii florale Bach, Laura
Maria Cojocaru ghidează, de
opt ani, oamenii înspre accesul
şi utilizarea la potenţial maxim
a resurselor lor interioare.
Autor: Dr. Tănase Tasenţe