80 Occidentul romanesc

More documents

Recommendations

Info

16 OCTOMBRIE 2017 Psiholog Anxietatea socială, un fapt comun al zilelor noastre Ţi se întâmplă deseori să refuzi invitaţii în grupuri sociale de teamă că nu te vei simţi în largul tău? Te temi că vei fi judecat de ceilalţi când intri întro încăpere? Sau este chiar mai rău de atât: gândul de a fi întrun grup de oameni îţi dă palpitaţii? Este imposibil să eviţi viaţa socială în totalitate dacă vrei să duci o viaţă normală şi ştim, din numeroase studii şi cercetări psihologice realizate de-a lungul anilor, că relaţiile sociale bune sunt un factor major în fericirea noastră. „Anxietatea socială este cea mai comună formă de tulburare de anxietate. Studiile au arătat că afectează aproximativ 13-14% din oameni la un moment dat în viaţa lor, iar izolarea creată de anxietatea socială poate duce la singurătate şi depresie, care nu fac altceva decât să scadă stima, încrederea de sine şi multe alte efecte negative”, explică Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De ce avem emoţii în public? Emoţia este definită ca o reacţie afectivă de intensitate mijlocie şi de durată relativ scurtă, însoţită de modificări în activitatea organismului, oglindind atitudinea individului faţă de realitate. Cuvântul „emoţie” provine din cuvântul latin „emotionis”, în traducere „impulsul ce aduce reacţii”. „Emoţiile pot fi traduse şi prin energii în mişcare (e-motion, energy motion), deci au rolul de a face ca lucrurile să se întâmple în jurul nostru, deoarece suntem puşi în mişcare. Cu toţii avem nevoi de bază adânci – pentru afecţiune, securitate, iubire, hrană, adăpost. Avem nevoie de statut, de semnificaţie, de atenţie. Avem nevoie de stimulare, de exersarea creativităţii. Unele emoţii ne conduc către experienţe care ne ajută să ne satisfacem aceste nevoi, iar altele ne îndepărtează de experienţe sau situaţii care, credem noi, ne-ar împiedica să satisfacem nevoile noastre esenţiale. Gândeşte-te la poftă, dragoste, mânie – sunt emoţii care ne motivează spre o experienţă. Şi gândeşte-te la emoţii care ne îndepărtează de ceva – frică, teroare, dezgust. Sperăm întotdeauna că emoţiile noastre îşi fac bine treaba şi ne conduc spre ceea ce este bun pentru noi. Dar uneori nu reuşesc. Fobia sau anxietatea socială este una dintre aceste situaţii. O altă problemă este că, cu cât eviţi mai mult o situaţie, cu atât creşte frica în jurul ei. Creierul tău emoţional trage concluzii din comportamentul tău: dacă eviţi o situaţie tot timpul, înseamnă că este periculoasă. Aşa că o să-ţi ridice şi mai mult teama de această situaţie pentru a se asigura că vei sta departe”, este de părere hipnoterapeutul Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. Ce este anxietatea socială? Există o diferenţă între senzaţia de a nu te simţi confortabil într-un loc în care nu cunoşti pe nimeni şi disperarea care poate să apară chiar şi atunci când eşti însoţit de prieteni sau familie. De asemenea, există o diferenţă radicală între anxietatea socială şi starea de introversie, care este o caracteristică a personalităţii noastre, a temperamentului nostru. „Nimănui nu îi place să fie judecat, criticat, să fie neplăcut de alţii, însă pentru unii frica de a primi reacţii negative din partea celorlalţi se poate transforma în paranoia şi panică în momentul în care intră în contact cu cineva. Persoanele cu tulburare de anxietate socială Eugen Popa au o frică iraţională de a fi urmărite, judecate sau evaluate, se simt iraţional jenate şi umilite. Anxietatea şi disconfortul devin atât de extreme în unele cazuri, încât interferează cu viaţa de zi cu zi. Diferenţa între timiditate normală şi anxietate socială este dată de severitatea şi persistenţa simptomelor care se manifestă”, explică hipnoterapeutul Eugen Popa. Persoanele care suferă de tulburare de anxietate socială prezintă atât simptome emoţionale, cât şi fizice. Dintre simptomele emoţionale, amintim: frica intensă de situaţii şi locuri în care nu cunoşti alte persoane, de a fi în centrul atenţiei, de a nu spune ceva nepotrivit, de situaţiile în care ai putea să fii judecat, imposibilitatea de a stabili un contact vizual cu oamenii, teama că ceilalţi ar putea să îţi descopere frica, ruşinea, teama de a părea prost, ciudat, teama de a mânca în faţa altor oameni, teama de a purta discuţii telefonice de faţă cu alte persoane, teama de a fi tachinat, de a se glumi pe seama ta etc. Dintre simptomele fizice, cele mai evidente sunt: îmbujorarea, transpiraţia abundentă, tremuratul, tensiune musculară, bătăile puternice de inimă, probleme de respiraţie, gură uscată, bâlbâială etc. „Consecinţele tulburării de anxietate socială pot fi devastatoare, indivizii care suferă de aceasta fiind mai susceptibili de a fi singuri, de a atinge niveluri mai scăzute de educaţie şi de a se îndrepta şi către alte afecţiuni precum depresia, abuzul de droguri şi alcool. În general, un individ care suferă de anxietate socială are puţini oameni în jurul său şi un istoric de muncă neregulat”, explică Eugen Popa, unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri holistici din România, specializat atât în metode de terapie şi dezvoltare personală cccidentale, cât şi orientale. Anxietatea socială poate fi combătută prin hipnoterapie. În opinia specialistului, anxietatea socială provine, de obicei, dintr-o anumită traumă ascunsă, inconştientă, şi având în vedere că este o problemă care provine din subconştientul nostru, eforturile noastre conştiente de a lupta împotriva situaţiei pot eşua cu uşurinţă. Acest lucru nu va face nimic altceva decât să ne scadă şi mai mult încrederea de sine. „Anxietatea socială este un comportament învăţat. Nu teai născut cu această reacţie; la un moment dat în viaţa ta s-a întâmplat ceva care a provocat mintea să gândească şi să acţioneze în acest fel. Cu toate acestea, poţi învăţa mintea să gândească şă să acţioneze într-un mod complet diferit folosind hipnoterapia. Această metodă te ajută să îţi schimbi sistemul de credinţe şi legăturile adânci care îţi afectează viaţa. Îţi poate stimula stima de sine şi creşte încrederea, ceea ce va duce la schimbarea atitudinii faţă de tine, dar şi faţă de ceilalţi. Te ajută să te relaxezi şi să anulezi disconfortul fizic pe care îl simţi când intri în contact cu alte persoane. De fapt, hipnoza te ajută să ajungi la baza problemei şi este cel mai eficient mod prin care îţi poţi gestiona anxietatea socială”, consideră specialistul. Autor: Dr. Tănase Tasenţe De ce purtăm Cât de mare este nevoia noastră de a fi apreciaţi de cei din jurul nostru? Până unde suntem dispuşi să mergem doar pentru ca apropiatul nostru să aibă şi să-şi menţină o părere bună despre noi? Ce mască şi câte suntem dispuşi să purtăm pentru a fi pe placul oamenilor? Studiile arată că peste 75% „masca perfecţiunii” pe Facebook? dintre internauţi recunosc că îşi „confectionează” o viaţă, în social media, astfel încât să pară mai interesantă şi mai aventuroasă. Totodată, trei oameni din patru îşi judecă prietenii şi colegii pe bază profilelor lor de Facebook, Snapchat sau I nstagram, iar jumătate dintre aceştia postează imagini frumoase doar pentru a Laura Maria Cojocaru provocă gelozie între prieteni şi familie. În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, fondatorul Institutului de Neuro- Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), de cele mai multe ori alegem să purtăm şi în viaţa de zi cu zi, nu doar pe Facebook, „masca perfecțiunii” şi punem o bari- eră emoţională între noi şi cei din jur, deoarece nu vrem să scoatem în evidenţă slăbiciunile noastre. Astfel, lumea va vedea doar aspectele pozitive din viaţa noastră, mereu zâmbind şi fericiţi şi ne va trata ca pe un supraom care are puterea de a rezolva problemele vieţii. Lumea nu ştie că şi noi plângem, că şi pe noi ne doare şi va caută la noi „secretul perfecţiunii” sau doar va deveni geloasă pe viaţa noastră „perfectă”. În realitate, întreg acest joc este o mare minciună, în urma căreia mulţi dintre noi vom ajunge să experimentăm depresia în cele mai diverse forme, fie că este vorba de viaţa reală sau de mediul virtual. „Cumva, la un moment dat în evoluţia sa, omul a ajuns la concluzia că a fi uman, deci imperfect, este o dovadă de slăbiciune, un motiv pentru ceilalţi să-l arate cu degetul. Această idee a apărut din teamă, iar teama a venit din experienţă. Cineva, la un moment dat, a ales să fie el însuşi, fără mască, a ales să nu se mai urce cu picioarele pe umbra lui ca s-o ascundă, ci să o lase să se vadă. Şi experienţa i-a spus că acele persoane care-ţi văd umbra pleacă de lângă tine. Culmea ironiei este că şi cei care pleacă de lângă noi, la rândul lor, se tem: că nu vor fi acceptaţi, înţeleşi, apreciaţi, se tem că vor rămâne singuri. Atunci când oamenii ne văd fără mască, deci imperfecţi, îşi proiectează propriile defecte, le recunosc şi aleg să fugă de lângă noi deoarece nu le place situaţia. Dacă ar alege să rămână, ar însemna să recunoască faptul că nici ei nu sunt perfecţi”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, psihoterapeut şi trainer în programare neurolingvistică. Specialistă în psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare şi psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu şi familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, Laura Maria Cojocaru ghidează, de opt ani, oamenii înspre accesul şi utilizarea la potenţial maxim a resurselor lor interioare. Autor: Dr. Tănase Tasenţe
Pagina copiilor OCTOMBRIE 2017 17 Cartea cu multe pisici de Letiţia Coza Pe Daisy o-mbrăţişează Şi mult succes îi urează. (...) La casting, ce s-a-ntâmplat, Nu vom şti cu-adevărat... Anul trece, Mika scrie Pe blogul ei o poezie: „La mare sunt prima oară! Ziua a trecut. E-o seară Luminoasă. Luna plină Se-oglindeşte-n marea lină, Va fi o noapte divină. Adie şi-o briză dulce, Mă mângâie şi-mi aduce Câteva acorduri clare, Da! Se-aud nişte chitare! Pe faleză – lume multă! Se opreşte şi ascultă Noul concert estival Pe plajă, chiar lângă mal, Pe-un afiş citeşti – de vrei – „Daisy şi copiii ei”. „Mika scrie poezie” Vedeta Cum v-am spus şi prima oară, Daisy cântă la chitară Folk şi muzică uşoară. Pe YouTube a pus un clip. „Filmată în fel şi chip, Are-n ea ceva de-artistă; Niciodată nu e tristă. Acum pare-ngândurată; A primit aşa, deodată, O invitaţie clară: Vino la casting diseară! Pe internet a căutat Şi adresa a aflat; Deşi este cam departe, S-a hotărât să ia parte. Letty – jucăuşă, dar discretă – Îi strecoară în poşetă O urare strict secretă: Mamă, să ajungi vedetă! Tessa este cam geloasă – Vezi – ea este cea frumoasă – Ba chiar are şi talent Muzical – e evident! Fredonează ziua toată Câte-o arie. Demodată! Betty o apostrofează; În secret, şi ea visează Să urce cândva pe scenă... (Acum are o problemă La picior – cum vă spuneam); Rory iese doar la geam, Are febră şi strănută: Mami, nu sta vreme multă! Rossi nici habar nu are, Turează motorul tare Şi-i trimite un pupic... Sunt îngrijorată-un pic Zice Daisy cu glas mic, Dar tuşica Bubulina: O să te duc cu maşina, Nu te teme de nimic, Are grijă-aici Mammina!” Mika Blu se-opri din scris, Poarta mare a deschis, De aceea-s bucuroasă: Am o mătuşă faimoasă Şi mai am cinci verişori – Patru fete şi-un băiat – Au crescut şi s-au schimbat, Eu vă spun adevărat: Toţi sunt artişti amatori! Oferă un nou concert, De la folk, în ritm alert, La pop-dance şi-apoi la jazz. Ce formaţie cu haz! Rossi – la chitară bas, Voce – Betty (are-un glas!), Letty, Rory – armonie, Solo – Daisy (câte ştie!), Tessa bate tobele. Timpul zboară repede... Am cazare foarte bună Şi mai stau o săptămână. Ziua-înot şi mă bronzez, Foarte bine mă distrez; La concert nu zic nici pis, La final, mai cer un... bis”! O formaţie cu haz Completează numele corecte ale membrilor formaţiei „Daisy şi copiii ei” Mika s-a-ntors de la mare Şi e bucuroasă tare: „Multă lume-am cunoscut Şi câte locuri am văzut! Va fi timp să-ţi povestesc, Însă astăzi mă grăbesc Să pun pozele-n album...” Eu nu aş putea să spun De ce a omis să scrie Numele sub fotografie! Chiar aşa de greu să fie?? Dac-ai citit cu atenţie, Poţi să-i dai o lecţie Sigur, de... caligrafie! Sper c-ai început deja Să completezi pagina ta. L..........y – armonie R...........y – armonie Voce – B..........y Solo – D...........y T.............a – bate tobele R...........i – chitară bas
Page 1 and 2: occidentul romanesc www.occidentul-
Page 3 and 4: Kasandra Kalmann-Năsăudean Chief
Page 6 and 7: 06 OCTOMBRIE 2017 Participarea mini
Page 8 and 9: 08 OCTOMBRIE 2017 Comunitate Ziua E
Page 10 and 11: 10 OCTOMBRIE 2017 Educaţie şi cul
Page 12 and 13: 12 OCTOMBRIE 2017 Interviu „Să n
Page 14 and 15: 14 OCTOMBRIE 2017 Au fost semnate c
Page 18 and 19: 18 OCTOMBRIE 2017 Opinii Dr. Gabrie
Page 20 and 21: 20 OCTOMBRIE 2017 12 Octombrie: Ziu
Page 22 and 23: 22 OCTOMBRIE 2017 Corina Simionescu

80 Occidentul romanesc

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?