Corola de lumini, Nr. 18 (1/2018)

Corola de lumini
Revistă şcolară
Din noianul de amintiri
De dimineaţă, mama, foarte nerăbdătoare, se pregătea să plece la piață.
Așa știam noi. De fapt, se ducea la cineva care avea de vânzare
căţeluși albi şi jucăuşi, de doar şase săptămâni din rrasa rasa mea
preferată – Bichon. . Eu şi sora mea, micuţe fiind, am rămas
acasă doar cu unchiul care urma să aibă grijă de noi. Nici un
moment nu ne-am gândit ce plan ghiduş are mama şi câtă
bucurie va fi în casa noastră când ea se va întoarce.
Mama a plecat, iar noi trei am rămas acasă. Ne-am jucat,
am povestit şi, la un moment dat, mama s-a întors, zâmbind,
acasă. Avea, în braţe, un îngeraş alb şi mic. Era atât de creţ şi
mătăsos! L-am numit Maxi. Am fost atât de fericită când l-am
luat în braţe...
De atunci viaţa noastră s-a schimbat. Suntem mai fericiţi şi
mai jucăuşi pentru că Maxi ne luminează, zi de zi, viaţa. În
prezent, are doi ani şi este, de departe, cel mai iubit membru al
familiei noastre.
Pop Andreea, V B
Caietul uitat
Era seară și Cătălin a început să facă curățenie în camera lui și să-și
pregătească ghiozdanul pentru a doua zi. Lucrurile îi erau împrăștiate peste tot.
-Ce dezordonat sunt! Își spuse el. Vai de mine! Nu am voie !
Își făcu ordine pe birou și își așeză cărțile și penarul în ghiozdan. Pe podea
mai erau cateva caiete. Le ridică și le puse și pe acestea. Dintr-o dată a auzit o
voce de sub pat:
-Pe mine nu mă vrea! S-a săturat de mine și m-a aruncat cât colo!
-Cine vorbește?
-Sunt eu, caietul de matematică!
-Ei, pe unde ești?
- Ai și uitat că atunci când ți-ai terminat lecțiile și ți-ai luat kendama am
căzut? Nici nu m-ai băgat în seamă! Stau sub pat și-mi plâng de milă…
- Dar cine ești tu să comentezi? Rămâi acolo sub pat! Mâine nu am mate!
- De ce ești rău cu mine? Vreau doar să fiu alături de suratele mele!
Băiatul a rămas pe gânduri. S-a întors, a luat caietul și a început să-i
aranjeze coperta și paginile.
- Ai dreptate! Imi pare rău! Ești caietul meu și voi avea grijă de tine!
L-a așezat și pe el la locul lui, promițându-și i să fie mai ordonat pe viitor.
Herepean Darius , III B
37