10 DECEMBRIE2019Pagina copiilorBucuria lecturiide Letiţia CozaTărâmul PiSiFiCatEpisodul IIINoaptea, cerul înstelatS-a înnourat treptat,Astfel că spre dimineațăFulgii albi, ușori, de gheațăAu pornit înspre pământPurtați pe aripi de vânt.Din culcușul călduros,Un pisoi mai curiosSe ridică-n graba mareȘi privește cu mirareJocul fulgilor de nea;Să îi prindă parc-ar vrea:„Ce de fluturi minunați!”„Stropi de apă înghețați,”Mama sa l-a lămurit,„Semn că iarna a sosit,De-acum vom purta ghetuțeȘi călduroase hăinuțe,Căciulițe și mănuși...”Se deschid câteva ușiȘi cu picioarele goalePășesc pe zăpada moaleDoi motani zdraveni de tot,Ba chiar se mânjesc pe bot,Căci e bună – nu-i așa? –Frișca spumoasă de nea.Invitație la cunoaștereVoluntariatulVoluntariatul este activitatea desfășurată din proprieinițiativă de către orice persoană, prin care aceasta își oferătimpul, talentele și energia în sprijinul altora, fără o recompensăfinanciară. Activitatea de voluntariat se face în beneficiulpublic (al unei comunități sau situații), nu urmăreșteun câștig bănesc și, de regulă, are loc într-un cadru organizat(sub tutela unei organizații sau a unui grup de inițiativă). Voluntariatuleste un mod de a-ți face prieteni noi, de a ajuta lacorectarea unor probleme sociale și de a te dezvolta ca individ.Implicarea personală este esențială pentru a ne asiguracă participăm, cu tot ce putem, la rezolvarea problemelor dincomunitățile noastre. Sunt sute de cauze care merită timpulnostru, fie că este vorba despre persoane care nu au adăpost,despre victime ale violenţei domestice sau despre animaleaflate în situații critice. Iar voluntarii sunt o parte esenţială amecanismului de corectare a nedreptăţilor și de rezolvare aproblemelor.Picii-atât au așteptat,Au zbughit-o de sub patȘi-i imită pe cei mari;Doar cocoșul în clăpariCocoțat pe gard declară:„Stau aici până la vară!”Dar te pui cu Baba-Iarnă?!Dintr-odată-n lume toarnăLapoviță în rafale...Vai de picioarele goale!Unde sunt vitejii oare?S-au retras în dormitoare...Au o poftă de mâncare!Sunt poftiți curând la masă;Focul arde-n sobă; în casăReîmpăduririTășuleasa SocialE plăcut; au ațipitȘi-și torc somnul liniștit.Somnu-i bun și la amiază;Dar o minte este trează,Un plan inedit creează.Pe la ora trei cu toțiiS-au și strâns în dreptul porții;Planul „C” l-au acceptat,Așa că s-au echipatCu bocanci și hanoraceCăci frigul nu prea le place.Câte-un braț de fân și sareAu primit – și fiecareEcologizareLet’s Do It, Romania!În ce acțiuni de voluntariat ai dori să te implici?Se îndreaptă spre cărare;Greu prin neauă își fac drum.Când zăpada va fi mare,Va fi vai de căprioare,De aceea planu-i bun:Hrană de pe-acum le punVoluntarii inimoși.Căpriorii-s sperioși,Dar Catifelin apareLângă stejarul cel mare:„Tărâmul PiSiFiCatPentru noi e minunat,Iar voi toți, vecini frumoși,Sunteți foarte... omenoși!”Exemple de acțiuni realizate cu ajutorul voluntarilor:SocialO masă caldă
Dan Caragea - Critic literarPortugalia, Redactor-șef ORPronunțarea mai intensăsau pe un ton mai înalta silabei unui cuvânt poartănumele de accent. Când suntrostite izolat, cuvintele monosilabicesunt neaccentuate,pentru că nu se poate stabiliun contrast între silabe accentuateși neaccentuate. Învorbire însă ele primesc accent,în înlănțuirea cuvintelor:pe mal, la deal, pălăriede pai.Nu au accent formele ziseneaccentuate ale pronumelorpersonale și reflexive: l-, mi-,s- etc., și nu pot forma singuresilabă: l-am văzut, mi-aspus, s-a dus.De asemenea, sunt considerateneaccentuate, încomunicarea orală sau înversificație, unele părți devorbire monosilabice: articolelenehotărâte (un, o); articolulhotărât proclitic lui (luiIon), articolele posesiv-genitivale(a, al, ai), prepozițiile(a, cu, de, din, în, pe, prin,sub etc.), conjuncțiile (și,nici, dar, iar, sau, ori, deci,că, să etc.).În unele contexte cândnu sunt rostite izolat, acesteapot totuși primi accent:„articolul un”, „se foloseșteprepoziția la”. Vezi, de asemenea,accentul sintactic.În limba română, accentul,numit și accent de intensitate,nu are o poziție fixă.În funcție de silaba pe carecade accentul, cuvintele seîmpart în:● cuvinte oxitone, care auaccentul de pe ultima silabă(pal-ton, ma-ga-zin);● cuvinte paroxitone, careau accentul pe penultima silabă(ca-să, co-li-vi-e);● cuvinte proparoxitone,care au accentul pe antepenultimasilabă (du-mi-ni-că,mar-ti-e).Cuvintele mai pot fi accentuatepe a patra silabă(co-bi-li-ță, fer-fe-ni-ță, gărgă-ri-ță,go-go-ri-ță, la-povi-ță,lu-be-ni-ță, pre-pe-liță,pri-mă-va-ra, răz-me-riță,șli-bo-vi-ță, ve-ve-ri-ță)sau chiar pe a cincea silabă(șap-te-spre-ze-ce).În flexiunea substantivului,adjectivului sau pronumelui,accentul se menținestabil, pe aceeași silabaaccentuată de la forma-tipde nominativ și acuzativ,singular, nearticulat (așacum apare în dicționar): teren,terenuri; carte, cărți;pasăre, păsări; veveriță,veverițe. Accentul rămânestabil și la formele articulate:terenul, terenului, terenurile,terenurilor; cartea,cărții, cărțile, cărților; pasărea,păsării, păsările, păsărilor;veverița, veveriței,veverițele, veverițelor.Fac excepție de la aceastăregulă, două substantive dinfondul vechi: soră, surori;noră, nurori, precum și unnumăr mic de substantiveneologice: zero, zerouri;moto, motouri; radio, radiouri.Nu același lucru se petreceîn flexiunea verbului,unde deplasarea accentuluide pe radical pe desinențăeste un fenomen obișnuit:cânt, cântam, cântai, cântase,(a) cânta, cântat, cântândetc.■ Reguli de ortoepie șiortografieLa conjugările a II-a șiIII-a, la indicativ prezent,diferă modul de accentuarela persoanele I și a II-a plural:scădem, scădeți; tăcem,tăceți, dar mergem, mergeți;facem, faceți; zicem, ziceți(nu mergem, mergeți; făcem,făceți; zicem, ziceți).La verbul a fi , la indicativprezent, accentuarea corectăla persoanele I și a II-a pluraleste suntem, sunteți (nu suntem,sunteți).Accentul de intensitateare rol lexical atunci cânddistinge omografe: adună șiadună; colonie și colonie;copii și copii; haină și haină;mobilă și mobilă; veselăși veselă etc.Educaţie şi cultură DECEMBRIE2019 11Dublete accentuale. Lao serie de cuvinte, sunt acceptatedouă forme de accentuare,una datorată etimologieiși o alta care apare prinevoluția limbii și a felului încare vorbitorii „reașează”accentul prin analogie cualte cuvinte: acatist și acatist;antic și antic; agriș șiagriș; aripă și aripă; buldogși buldog; candid și candid;colaps și colaps; fi rav și fi -rav; furie și furie; gingaș șigingaș; intim și intim; jilavși jilav; penurie și penurie;picnic și picnic; ponei șiponei; profesor și profesor;precaut și precaut; regizorși regizor; revizor și revizor;simbol și simbol; trafi cși trafi c. În toate cazurile demai sus, prima formă este șicea recomandată.În poezie, pot apărea varianteaccentuale impuse deritm:„Și de-aceea tot cemișcă-n țara asta, râul, ramul,Mi-e prieten numai mie,iară ție dușman este,Dușmănit vei fi de toate,far-a prinde chiar de veste”(M. Eminescu, ScrisoareaIII)Unele dintre aceste dubletes-au specializat, dinpunct de vedere semantic:apendice (adaos) și apendice(prelungire a intestinului);companie (unitate militară)și companie (tovărășie, societate,întreprindere); corector(persoană) și corector(aparat); director (persoană)și director (adj. care indicădirecția); vestibul (cavitatea urechii) și vestibul (încăpere).CHESTIUNI DEGRAMATICĂ A LIMBIIROMÂNE: ACCENTUL■ Reguli de ortoepie șiortografieSubstantivele proprii,nume de persoane sau geografice,cunosc și ele dubleteaccentuale. Se aude desArmand Călinescu, în loc deArmand Călinescu; Balaci,în loc de Balaci; MironCozma, în loc de M ironC ozma; Simona H alep, în locde Simona Halep, Pescariu,în loc de Pescariu; Ștefancel Mare, în loc de Ștefan celMare. La fel și unele numelegeografice: Budapesta, în locde Budapesta; Copenhaga,în loc de Copenhaga; U-crai-na, ca în rusă, în loc deU-cra-i-na, ca în ucraineană.O serie de cuvintesunt rostite greșit: acvilă(pronunțat acvilă, în loc deacvilă); alibi (pronunțat alibi,în loc de alibi); amnistie(pronunțat amnistie, în locamnistie); avarie (pronunțatavarie, în loc de avarie,deși forma avarie era consideratăcorectă în secolultrecut); bolnav (pronunțatbolnav, în loc de bolnav);butelie (pronunțat butelie,în loc de butelie); caracter(pronunțat caracter, înloc de caracter); Carrefour(pronunțat Carfur, în loc deCarfur); capsula (pronunțatcapsulă, în loc de capsulă;forma corectă capsulăpare să fie evitată din motivecacofonice); călugăriță(pronunțat călugăriță, înloc de călugăriță); conductor(conductor, cu sensul de„cablu” sau „corp prin caretrece curentul electric”, înloc de conductor); doctoriță(pronunțat doctoriță, înloc de doctoriță); duminică(pronunțat duminică,cu accent pe a patra silabă,în loc de duminică); editor(pronunțat editor, în loc deeditor); fenomen (fenomen,în loc de fenomen); NewYork (pronunțat Niu Iorc, cuaccentul pe „i”, deși americaniipronunță Niu Iorc);(premiul) Nobel (pronunțatNobăl, în loc de Nobel, ca înfranțuzește, cu accentul pe„e”); prevedere (pronunțatprevedere, în loc de prevedere);regizor (regizor, în loc deregizor).Accentul sintactic.Pronunțarea mai intensă, peun ton mai ridicat sau prinlungirea vocalei accentuateetc. a unui anumit cuvântdin propoziție sau din frază:Acuuum să vii acasă!Accentul grafic. În limbaromână nu se folosesc accentegrafice: accent ascuțit(´), accent grav (`) și accentcircumfl ex (^), ca în celelaltelimbi romanice.■ Remarcă. În modconvențional, majoritateadicționarelor limbii românefolosesc accentul ascuțitpentru a indica locul accentuluiîn cuvântul de bazăsau în formele flexionate aleacestuia.REGÍZOR, -OÁRE,regizori, -oare, s. m. și f. 1.Specialist care regizează opiesă de teatru, un film etc.2. (Înv.) Administrator alunei moșii; vechil. [Acc. și:regizór] – Din fr. régisseur,germ. Regisseur. (DEX,2009)De asemenea, se poatefolosi accentul ascuțitpentru a aduce o lămurireîn pronunție: „Se pronunțătaxí, ca în franceză, de undel-am împrumutat, deși astăzicam toată lumea zice táxi șimaxitáxi.”A consemnat: DanCaragea (Portugalia)Critic literar, publicist,eseist, critic de artă, criticde teatru și traducător român.Este lusitanist, specialistîn psihologie și lingvisticăcomputațională. Din2011, Senior Editor, iar din2019, redactor-șef în cadrulredacției OccidentulRomânesc.