Raport ICCJ pe anul 2019 (coperta inclusa)

Concluzii. Direcții de acțiune
Pentru realizarea acestui obiectiv pot fi adoptate măsuri precum:
i) Continuarea publicării documentelor de interes public;
ii) Continuarea şi îmbunătăţirea activităţii de publicare a jurisprudenţei instanţei
supreme;
iii) Elaborarea unor strategii de comunicare menite să asigure formularea de
mesaje publice clare şi coerente;
iv) Continuarea şi îmbunătăţirea activităţii de asigurare a liberului acces la informaţiile
publice;
v) Creşterea gradului de transparenţa decizională printr-un management de tip
participativ;
c) Reducerea duratei procedurilor, în componenta privind activitatea de redactare
a hotărârilor judecatoreşti
Durata activităţii alocate redactării hotărârilor judecătoreşti a devenit, în timp, una
dintre vulnerabilităţile instanţei supreme, pe fondul creşterii volumului de activitate,
a complexităţii ridicate a cauzelor, dar şi a lipsei resurselor umane alocate.
Având în vedere vizibilitatea şi impactul hotărârilor instanţei supreme, precum şi
imperativul respectării principiului soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil,
în mod evident se impune adoptarea unor măsuri menite să eficientizeze acest tip
de activitate, cu consecinţa reducerii duratei de realizare a activităţii de redactare
şi, implicit, creşterea calităţii lucrărilor.
La nivelul secţiilor şi al Completurilor de 5 Judecători ar putea fi puse în discuţie
direcţii de acţiune precum:
i) standardizarea hotărârilor pronunţate în cauzele repetitive ori unde practica
în materie este unitară şi consolidată, prin utilizarea aceloraşi argumente în
considerentele hotărârii;
ii) reducerea formatului şi a părţii expozitive a hotărârilor pronunţate în recurs,
în conformitate cu dispoziţiile art. 499 din Codul de procedură civilă;
iii) stabilirea unei proceduri interne pentru utilizarea şi aplicarea eficientă a
dispoziţiilor art. 426 alin. (5) din Codul de procedură civilă în situaţia cauzelor
complexe, care necesită alocarea unui timp suplimentar pentru motivare;
iv) urmărirea unui echilibru al volumului activităţii de redactare.
La nivelul Completurilor de soluţionare a recursului în interesul legii şi a Comple
turilor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ar putea fi adoptate măsuri
precum:
i) regândirea conţinutului şi a structurii hotărârilor pronunţate, având în vedere
natura şi scopul acestor hotărâri;
ii) respectarea formei şi a tehnicii de redactare (limbajul utilizat să fie clar,
fluent, inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce,
cu menţinerea unei forme şi a unei estetici a exprimării care nu trebuie să
prejudicieze stilul juridic);
d) Unificarea jurisprudenţei
Unificarea jurisprudenţei a constituit şi trebuie să rămână unul dintre obiectivele
principale ale instanţei supreme, eforturile susţinute în acest sens vizând dez voltarea
unei culturi a disciplinei jurisdicţionale, creșterea transparenței și accesibilității
hotărârilor pronunțate, deschiderea unui dialog constructiv și susținut al instanţei
106 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Raport de activitate pentru anul 2019