Raport ICCJ pe anul 2019 (coperta inclusa)

crearea unui index de conflicte de competenţă care să permită identificarea rapidă
a jurisprudenței secţiei în această materie, precum şi a altor instrumente care să
permită un acces mai eficient la deciziile pronunţate în precedent;
• instituirea unui colectiv format din magistraţi-asistenţi, coordonat de preşedintele
secţiei, care să actualizeze instrumentele deja create şi prezentarea lor
în format electronic;
• şedinţe de pregătire profesională pentru grefieri şi magistraţi-asistenţi necesare
pentru îndeplinirea corespunzătoare a actelor de procedură, în scopul
îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie.
Secţia I civilă
3. Obiectivele pentru anul 2020
Cel mai important deziderat este acela al creșterii calității actului de justiție în scopul
îndeplinirii de către instanța supremă a menirii de serviciu public în slujba cetățeanului
și a societății românești.
Creșterea calității actului de justiție înseamnă asigurarea respectării ordinii de drept,
a libertăților fundamentale, a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice
și persoanelor juridice, aplicarea legii și garantarea supremației acesteia.
Acest lucru presupune şi unificarea jurisprudenței, dar şi o comunicare mai bună
cu celelalte instanţe în scopul orientării practicii judiciare, atât prin mecanismele
formale prevăzute de Codul de procedură civilă, cât şi prin întâlniri care să iden ti -
fice dificultăţile întâmpinate de curţile de apel şi utilizarea unor instrumente care
sistematizează jurisprudenţa secţiei în scopul cunoaşterii acesteia de către judecători,
dar şi de către practicieni şi justiţiabili. Realizarea acestui obiectiv ar fi de
natură să contribuie la transparenţa şi predictibilitatea actului de justiţie, precum şi
la securitatea circuitului civil şi la asigurarea ordinii de drept.
Este important să subliniem că termenul rezonabil de rezolvare a cauzelor şi
calitatea actului de justiție depind de timpul alocat pentru studiul dosarelor, dar și
pentru a cerceta doctrina, jurisprudența și a analiza modificările legislative, astfel
încât judecătorii să-și poată îndeplini sarcinile jurisdicționale în mod eficient și cu
profesionalism.
Cerințele menționate devin un deziderat din ce în ce mai greu de realizat, în contextul
aglomerării instanței supreme, urmare a opțiunii legiuitorului de a stabili
competența de soluționare pe fond a recursurilor pentru o largă varietate de cauze,
în paralel cu alte trei feluri de proceduri specifice Înaltei Curți: participarea la
Completurile de 5 judecători în materie civilă, participarea la Completurile pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept și la Completurile competente să soluționeze
recursul în interesul legii.
O competență lărgită a Înaltei Curți presupune furnizarea de resurse umane și materiale
pe termen mediu și lung și eforturi ample pe termen scurt pentru a putea face față
numărului mare de cauze și, de aceea, trebuie avute în vedere și propuneri legislative
de modificare a competenței instanței supreme, în sensul restrângerii acesteia.
În contextul în care se afirmă preeminența rolului de unificare a practicii judiciare,
instanța supremă trebuie să propună măsuri care să-i asigure premisele îndeplinirii
acestei atribuții de o importanță covârșitoare pentru creșterea calității actului de
justiție în beneficiul cetățeanului și al societății în ansamblul său.
Obiectivele stabilite pentru anul 2020 presupun continuitate prin raportare la anul
2019, dar şi conformarea acestora la cerințele activității desfășurate, la evoluțiile
legislative, conectarea la cerințele societății și adaptarea permanentă la evoluțiile
jurisprudențiale ale Curții Constituționale, precum și ale instanțelor europene.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Raport de activitate pentru anul 2019 25