Occidentul romanesc nr 113 - editia septembrie 2020

More documents

Recommendations

Info

14 SEPTEMBRIE2020Prof. Irina Georgescu Şova- California/USAFamilia, în orice societate,joacă rolul cel mai importantîn formarea şi socializarea copiluluideoarece ea reprezintăcadrul fundamental în interiorulcăruia sunt satisfăcutenevoile sale psihologice şisociale şi împlinite etapele întreguluisău ciclu de creştere şidezvoltare fiind astfel primulsău intermediar în relaţiile cusocietatea şi, de asemenea,constituie matricea care îi imprimăprimele şi cele mai importantetrăsături caracterialeşi morale.Privită ca nucleu social,familia este prima care influenţeazădezvoltarea copiluluideoarece îşi pune amprentape întreaga sa personalitate iartrăinicia edificiului depindede calitatea temeliei. În altăordine de idei, rolul familieieste acela de a pregăti copilulpentru viaţă oferindu-i cel maipotrivit cadru în care să îşi formezeprincipalele deprinderi,pentru transmiterea principalelorcunoştinţe asupra realităţiişi pentru formarea primelorprincipii de viaţă.În primii ani copilul estedependent de membrii careformează familia, în specialde părinţi, fapt care reprezintăo etapă importantă în ciclulsău de viaţă deoarece acumsunt dobândite principalelemotivaţii şi deprinderi ale viitoruluiadult.Importanţa acestora constăîn capacitatea individuluide a răspunde cerinţelor socialeşi în integrarea activă înviaţa societăţii din care faceparte. Astfel, orice experienţăde viaţă, orice reacţie afectivăsau comportamentală vor firesimţite în funcţie de bazeleoferite de familie.Familia reprezintă pentrucopil structura socio-afectivăsecurizantă, principala structurăprotectoare, oricând şiîntotdeauna primitoare absolutnecesară existenţei lui. Înfamilie copilul are parte deprimele lecţii de viaţă, părinţiisunt cei care îi oferă un primmodel de învăţare.În cadrul familiei, copilulîşi însuşeşte normele şi valorilesociale devenind apt sărelaţioneze cu ceilalţi membriiai societăţii. Relaţia părinţicopiiare o deosebită importanţăatât în fixarea celor maiadecvate deprinderi comportamentale,cât şi în asigurareaunor condiţii psihologice normale.Temelia bunei desfăşurăria acestei relaţii constă înnorme precise care corespundurmătoarelor obiective:• dragostea p ărinteascăconcretizată în asigurarea protecţiei,securităţii şi orientăriicopilului, în formarea unoraptitudini şi atitudini pozitivepresupune încredere şi siguranţădin partea copilului,afecţiune şi înţelegere din parteapărinţilor;• asigurarea unor raporturirelaţionale, juste şi echilibratecare se concretizează datoritămodelelor de conduită adecvatăoferită copiilor de cătrepărinţi deoarece calităţile şiatitudinile lor au o influenţăformativă decisivă;• complementaritatea rolurilorparentale presupune capărinţii să formeze în raportcu copilul o unitate inseparabilăcare-şi împarte rolurileşi sarcinile, care trebuie să secompleteze reciproc astfel încâttatăl să reprezinte autoritateasupremă iar mama, afectivitateacăminului.Sentimentul de siguranţă,pentru copil, se întemeiază pesentimentul de a fi acceptat aşacum este şi drept ceea ce estede către anturajul său imedi-Părinţi şi copiiCopiii noştri, cei mai severi judecătoriat, dar mai cu seamă de cătrepărinţi iar pentru a se simţi acceptatînseamnă mai înainte deorice a se simţi iubit.Sentimentul de iubire nupoate fi pentru copil un sentimentabstract motiv pentrucare dragostea trebuie să fiesimţită de către copil, să fieexprimată prin acordarea unorsatisfacţii concrete. Dovadaacestei iubiri constă în atâttandreţea părinţilor faţă decopil cât şi în calitatea hraneişi a îngrijirilor, în gingăşiacontactelor sale cu mama, înduioşia micilor sale jocuri cumama şi tata.De asemenea, în timp, copilulva simţi dragostea părinţilorşi din bunăvoinţa ce i searată, din bucuriile ce i se oferă,şi, în special, din interesulpe care părinţii îl acordă faptelorlui şi din timpul pe carei-l consacră.Un copil nu se va simţiiubit dacă nu are posibilitateaca, la rândul lui, să exprimesentimente de afecţiune pringesturi ca: se agaţă de gâtulmamei, povesteşte ceva, cândîmbrăţişează şi sarută, oferăpărinţilor o mâzgâlitură fărăpretenţii sau un desen frumos,ajută pe mama la pusul meseisau pe tata la treaba din grădinădovedind astfel dorinţa dea contribui la bunăstarea familiei,de a participa prin aporturireale la viaţa anturajului.Aceasta este modalitatea luide a-şi confirma apartenenţala grup.Este binecunoscut faptulcă foarte mulţi părinţi îşi copleşesccopiii cu tot felul decadouri în locul sentimentelorvizibile de duioşie. În aceastăsituaţie copilul trăieşte intenssentimentul îndoielii de a fiiubit. El are nevoie să ştie, săsimtă că este un izvor de bucurieşi de mulţumire pentrupărinţi, că sunt bucuroşi că îlau şi că reprezintă un elementde fericire pentru cei apropiaţi.În caz contrar, dacă copilulsimte că este în plus, dacăpărinţii îl minimalizează, îlneglijează şi nu îi oferă ocaziade a-şi da seama ce multînseamnă pentru ei atunci vorapărea tulburări caracteriale îndezvoltarea personalităţii lui.După cum am precizatdeja, dragostea părinteascăpresupune încredere şi siguranţă,afecţiune şi înţelegeredin partea părinţilor. Cu altecuvinte, dragostea părinţiloreste un element securizantpentru copil. Atunci cândacesta este lipsit de dragosteapărintească el devine timid,instabil, interiorizat şi complexat.Importanţa prezenţeifamiliei în viaţa copilului constăîn faptul că acesta se identificăcu ei motic pentru care eitrebuie să fie atenţi atât la ceeace spun cât şi la ceea ce fac deoareceeventualele divergenţesau neconcordanţe provoacădezorientare şi derută cu efectenegative asupra dezvoltăriipersonalităţii copilului.Părinţii, pe lângă sentimentulde securitate, sentimentulde iubire şi acceptare,au câteva responsabilităţi faţăde copil necesare în procesulde creştere şi educare:• asigurarea subzistenţei şieducaţiei;• educarea şi dirijarea trebuinţelorfiziologice în raportcu oportunităţile familiale şicu standardele sociale şi culturaleale vieţii;• dezvoltarea aptitudinilor,a limbajului şi stimulareaexersării capacităţilor practice,cognitive, tehnice şi socialecare au rolul de a facilitasecuritatea personală, şi comportamentulautonom;• orientarea spre lumeaimediată a universului familial,spre comunitatea mai largă,spre societate, în aşa fel încâtadolescentul să fie pregătit săse confrunte cu marea varietatede situaţii şi poziţii socialecare vor interveni în viaţa deadult.
Depresia - Boala secoluluiPeste 350 de milioane depersoane din întreaga lume şipeste 2 milioane de românisuferă de depresie, iar numărulpersoanele care intră îndepresie este într-o creşterealarmantă, se arată într-un raportal Organizaţiei Mondialea Sănătăţii.Factorii declanşatori ai„bolii secolului”, în opiniaspecialiştilor, sunt diferiţi înprezent faţă de acum câtevadecenii. La ora actuală, dificultăţileeconomice, şomajul,catastrofele şi conflictele potcreşte semnificativ riscul dedepresie.Netratată la timp, depresiapoate duce la sinucidere, iaranual numărul persoanelorcare au ales să-şi pună capătzilelor ajunge la un million,în lume. În acest context, psihologiitrag un puternic semnalde alarmă şi consideră căun tratament aplicat din timppoate opri boala să escaladezeîn forma sa cea mai gravă -dorinţa de sinucidere sau chiarsinuciderea.Tinerii de azi, mai depresividecât tinerii de ieriSpecialiştii afirmă că tineriidin ziua de azi sunt mai depresivifaţă de tinerii din generaţiiletrecute, deoarece factoriideclanşatori din actualitatesunt mai mulţi, mai variaţi şimai elevaţi (ţin de satisfacereaunor nevoi mai sofisticate).„Tinerii de azi se confruntăcu efectul unei rate crescutea divorţurilor, cu efectulplecării părinţilor la muncăîn străinătate, cu încercareaaproape disperată câteodatăde a fi la înălţimea cerinţelorsocietăţii de consum - hainede firmă, telefoane deştepte,tot ce acum este apreciat şiînainte nici măcar nu exista”,afirmă psihologul MihaelaSârbu, preşedintele Centruluide consiliere şi educare pentrusănătate.Alţi factori declanşatori aidepresiei în rândul tinerilor, pecare specialiştii i-au identificatsunt explozia de tehnologie şide concepţii exportate, coroboratecu timpul din ce în cemai puţin pe care părintele îlacordă copilului, lipsa de mişcareşi de activităţi sănătoase,monotonia etc. – „toate acesteaduc inevitabil la stres, anorexie,comportamente bizare,consum de droguri şi alcoolşi, evident, la depresie, iar numărulde sinucideri în rândultinerilor a crescut alarmantşi numărul celor care intenţioneazăsă întreprindă acţiunipentru combaterea fenomenuluinu acoperă nevoile reale.De asemenea, lipsa unui mediustabil si sănătos în familie,lipsa de comunicare directă(nu prin intermediul mijloacelorindirecte- Facebook, etc),slaba acoperire a nevoilor debază - alimentaţie sănătoasă,mişcare, chiar şi micilearticole vestimentare care neoferă mici bucurii, lipsa sauslaba exprimare afectivă -prin gesturi ale apropiaţilor,duc inevitabil la nemulţumirişi acumulează frustrări caredacă nu sunt manifestate sauconştientizate se transformăîn simptome fizice, comportamentaleşi instabilitate emoţională”,adaugă psihologulMihaela Sârbu.Cum ne dăm seama cândObiceiuri care pot dăuna relaţiei taleCrize de gelozie, prea multebârfe, posesivitatea excesivăa unuia dintre parteneri.Iată doar câteva dintre greşelilecare pot duce la destrămareaunei frumoase poveşti deiubire.Prea multe criticiFiecare îşi doreşte de lapartenerul său tot ce e maibun, însă nu este bine să îţicritici mereu jumătatea. Acestecomentarii nu fac altcevadecât să îi erodeze mândria desine şi personalitatea şi să îispună că nu este îndeajuns debun(ă) pentru tine. Dacă totuşie un dezastru ce trebuie reparat,este indicat să petreceţifoarte mult timp împreună,iar în 80% din cauze să aducilaude. Cele 20% formate dincritici nu vor mai fi astfel atâtde evidente.Schimbări bruşte destareAcum râzi, acum suspini.Te recunoşti? Chiar dacăaceste lucruri sunt rezultatulSfaturi utile SEPTEMBRIE2020 15Un român din zece suferă de depresieTinerii de azi, mult mai depresivi decât tinerii de iericineva intră în depresie şi cetrebuie să facem?Semnele unei depresii suntvizibile şi se împart pe categorii.“Principalele simptome- uşor de observat, dacăsuntem atenţi sunt: modificăriîn dispoziţia afectivă - aparetristeţea, apatia, iritabilitatea,izolarea socială, pierdereainteresului pentru orice activitate,pierderea interesului pentruactivitatea sexuală, nimicnu ne mai bucură şi nu ne maiproduce placere sau stârneşteinteres. Dacă suntem atenţiunul la celălalt se vede, se simte.Persoana care se apropiede depresie sau are deja una,nu se mai îngrijeşte, nu îşi maischimbă hainele, nu mai faceduş, mănâncă mai mult decâtde obicei, sau nu are poftă deteaptă momentul potrivit şimai bine poartă o discuţie cujumătatea.Purtare melodramaticăŢipi la el/ea ori de câte orite superi, îl/o ameninţi că plecişi nu te mai întorci, îi şterginumărul de telefon din agendăşi alte asemenea scene?Dacă da, atunci ar fi bine ca,înainte de a te avânta în astfelde purtări teatrale, să evaluezisituaţia, să vezi dacă într-adevărmerită scandalul. Dacă ofaci doar ca să te descarci detensiunea acumulată, mai binepetreci un moment de singurătate,faci exerciţii de respiraţieşi apoi te desfăşori. Totuşi,este indicat să o faci cu multtact. Nimeni nu este obligat săîţi suporte ieşirile.Comportament mămosÎţi cocoloşeşti mereu partenerulde viaţă şi nu îl laşisă aibă iniţiative? Nu e binedeloc. Atunci când nu îi laşispaţiu pentru pasiunile sale,pentru a ieşi din când în cândmâncare, apare insomnia sauhipersomnia. În majoritateacazurilor, oamenii neavândinformaţiile necesare, încep sameargă pe la toţi medicii, crezândca sunt bolnavi - pentrucă apar simptome fizice - somatizărinoi le spunem. Nu îşidau seama că au depresie, iardacă au norocul să întâlneascăun medic care să-i trimită lapsiholog, zic că nu sunt nebunisau că depresia este un fason.Este un cerc vicos”, explicăpsihologul Mihaela Sârbu.Primii paşi pe care trebuiesă îi urmăm pentru a ajuta opersoană care a intrat în depresieeste să îi asigurăm cănu sunt singuri în tot acestproces, să îi acceptăm fără săîi criticăm, să le oferim afecţiuneşi atenţie, să petrecemcu prietenii, îi spui să nu doarmăsau să mănânce când arechef şi, în general, când eştiposesiv(ă), îl/o poţi pierde definitiv.Nimeni nu vrea să se întoarcăla mama. Dacă totuşinu poţi rezista unui astfel decomportament este bine să îioferi dreptul de a alege. În locsă îi spui ce să facă şi ce nu,este mai bine să îi sugerezi cătu ai vrea un anumit lucru, darfără a folosi un ton autoritar.Prea mult timp împreunăA fi cât mai mult timp împreunăcu jumătatea este unlucru cât se poate de plăcut.Dar, prea mult? Dependenţanu este bună, asta e clar, înspecial în cazul bărbaţilor, careau nevoie de mai mult spaţiudecât femeile şi nu le place săaibă pe cineva „agăţat” de ei.Rămâi bărbatul independentsau rămâi femeia puternică dedinainte de relaţie, iar el/ea teva aprecia. Acest lucru nu înseamnăsă îţi neglijezi familia,vieţii agitate pe care o trăim înfiecare zi, nu-i aşa că te deranjeazăşi pe tine? Ia gândeştetela partenerul de viaţă. Esteun calvar să trăieşti alături deo persoană care este mai tottimpul tristă. Dacă te înscriiîn această descriere, ia repedemăsuri - fii o persoană veselă,chiar dacă nu ai tot timpul motiveşi astfel vei deveni o companieplăcută, a cărei prezenţăva fi dorită.Prea multe bârfeA împărtăşi din când încând prietenilor amănuntedin viaţa ta sentimentală nueste un lucru rău, însă dacăfaci asta foarte des este o problemă.De asemenea, nu estebine nici dacă îţi implici rudeleîn certurile voastre din cuplu.Cum se spune, rufele trebuiespălate în familie. Dataviitoare când ai o presimţirecă, de exemplu, te înşală saute minte, nu pune mâna petelefon să îţi suni amicii saumama. Rezistă tentaţiei, aştimpcu ei, cu multă răbdare şiblândeţe, ne sfătuiesc specialiştii.„Este nevoie şi de ajutorulunui specialist, câteodatăchiar de tratament medicamentos.Este foarte importantsă îi motivăm, să fim sportivi,pozitivi, prezenţi, disponibilişi deschişi. Este foarte importantsă ştie că depresia se vindecă,se ameliorează, se tratează”,afirmă Mihaela Sârbu,psiholog - psihoterapeut.Nu există niciun programguvernamental care să previnăşi să combată depresia„Deocamdată nu cred căexistă un program guvernamentalcare să combată acestîngrijorător flagel, deşi estemare nevoie de el”, declarăpsihologul Mihaela Sârbu.Specialiştii sunt de părere cădar vă oferă şansa de a nu văplictisi niciodată unul de altul.Crize de gelozieCine le doreşte? Te surprinzicăutându-i prin buzunare,prin telefon, în portofel şivrei să ştii tot ce face în timpulcât nu e cu tine? În acest caz teafli pe o pantă foarte abruptăşi periculoasă, care nu ducela nimic bun. Dacă partenerultău de viaţă nu a făcut sau nua spus nimic ce poate fi interpretatdrept o dovadă clară, renunţăla suspiciuni şi poartă-tecât mai normal. Dacă observăcă bănuieşti mereu ceva, se vaascunde de tine. Arată-i cât deaceste proiecte naţionale menitesă lupte împotriva depresieitrebuie să pornească câtmai urgent, prin ample campaniide informare în massmedia,în şcoli şi în licee,accesibile sau chiar gratuite.Psihologii din toată ţara ar trebuisă ia parte la aceste acţiunide responsabilizare socială şisă îi înveţe pe copii şi părinţicum să recunoască, cum săprevină, cum să trateze şi cumsă ajute persoanele care, dinvarii motive, intră în depresie.***Persoană de contact:Mihaela Sârbu - PsihologTelefon: 0040/745053342E-mail: mihasir@yahoo.comTransmite:Drd. Tănase Tasenţe - DirectorGeneral/Plus Communicationmult îl/o iubeşti, asigură-te căare tot ce îi trebuie în căminulvostru şi discutaţi cât maimult.Te laşi pe-o urecheI-ai câştigat inima, ţi-aiatins scopul de a fi cu el/ea,şi acum laşi totul să vină dela sine, spunându-ţi că nu maiai de ce să mai faci eforturi?Este o atitudine greşită, pentrucă partenerului tău de viaţă sigurîi place în continuare să fie„agăţat” şi cucerit prin diversemetode, chiar dacă sunteţiîmpreună sau chiar căsătoriţi.Aşadar, nu fi leneş/ă în relaţieşi menţine flacăra aprinsă.
Page 1 and 2: occidentul romanescwww.occidentul-r
Page 3 and 4: Kasandra Kalmann-NăsăudeanDirecto
Page 7 and 8: Juridic SEPTEMBRIE2020 07Ioana Bră
Page 9 and 10: România SEPTEMBRIE2020 09Ministeru
Page 11 and 12: Educaţie şi cultură SEPTEMBRIE20
Page 13: Noi susţinem excelenţa! SEPTEMBRI
Page 17 and 18: Prof. Tiberiu Grădişteanu- Timiş
Page 19 and 20: Grădina SEPTEMBRIE2020 19Paradisul
Page 21 and 22: Corina Simionescu HudgensMedic tera
Page 23: Mica publicitate SEPTEMBRIE2020 23I

Occidentul romanesc nr 113 - editia septembrie 2020

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?