Occidentul romanesc nr 113 - editia septembrie 2020

Grădina SEPTEMBRIE
2020 19
Paradisul verde din balcon
Să fim realişti, cine nu şiar
dori o grădină mare, plină
de flori, pomi fructiferi şi legume?
Dar realist ar fi să vorbim
despre cei care vor să fie
înconjuraţi de viaţă, de natură,
de verdeaţă dar au la dispoziţie
un simplu balcon. Nu vă
uitaţi gol în razele soarelui,
pentru că e păcat să nu vă bucuraţi
inclusiv de legume eco
produse… acasă.
În primul rând, e indicat
să vopsiţi balconul cu o soluţie
lavabilă. După ce aţi spălat
geamurile, vă ocupaţi şi de aspectul,
dar şi de utilitatea acestui
spaţiu. Orice decorator recomandă
ca, la fiecare geam,
să puneţi un ghiveci mic, din
materiale naturale – argilă,
metal, sticlă, ceramică şi să
evitaţi ghivecele din plastic.
În fiecare ghiveci pe care
îl dispuneţi în linie dreaptă pe
lângă geamuri, plantaţi o singură
panseluţă. Sunt singurele
plante perfect pretabile pentru
balcon: înfloresc şi primăvara
şi vara şi toamna, deci veţi
avea flori până târziu în iarnă.
În plus, sunt şi cele mai ieftine
răsaduri din piaţă.
Dacă vă doriţi un aspect
cât mai curat, alegeţi pentru fiecare
geam o culoare diferită.
Spre exemplu, doar panseluţe
galbene la un geam, doar panseluţe
albe la următorul şi tot
aşa, în funcţie de spaţiu.
Cum fac grădină de legume
pe balcon?
Pe lângă flori, într-un balcon
chiar mic puteţi să aveţi şi
o mini grădină. Cresc perfect
plantele condimentare – busuioc,
cimbru, salvie, mărar,
pătrunjel, leuştean. Ideal ar
fi ca pentru leuştean să cumpăraţi
răsaduri şi nu să puneţi
seminţe. Celelalte plante condimentare
nu au nevoie de
răsad, deoarece vor răsări din
seminţe fără probleme. Astfel,
aveţi asigurate ingredientele
aromatice de bază care vor
transforma orice preparat întrunul
mai mult decât delicios.
Roşia de pe balcon
O altă plantă care se pretează
pentru balcon este roşia,
în varianta cherry. Este vorba
despre o plantă ultrarezistentă,
cu producţie mare şi care
e pretabilă într-un spaţiu restrâns.
Puneţi seminţele în
recipiente mici şi, când planta
atinge 10 centrimetri, schimbaţi-i
ghiveciul. Acesta se
ţine direct în soare. Odată ce
planta creşte, în ghiveci va fi
necesar un băţ subţire, de 1,5
metri.
Acesta se înfige în pământ
şi roşia se leagă în 4-5 puncte
cu şireturi groase sau cu fundiţe
de grădină. Nu folosiţi aţă
pentru că veţi deteriora struc-
tura plantei. Astfel, roşia nu
va ocupa spaţiul din balcon.
Va fi o plantă desfăşurată pe
lungime şi nu pe lăţime, care
vă va furniza salata zilnică
din iulie până în noiembrie,
aceasta dacă găsiţi soiul de roşii
cherry de grădină, adică cel
mai rezistent.
Producţia la fiecare fir de
roşie este atât de mare încât nu
veţi reuşi să o consumaţi. Veţi
putea să faceţi inclusiv conserve
din roşii sau să le puneţi
la congelator, pentru iarnă.
Spre exemplu, dacă aveţi suficient
spaţiu şi plantaţi 10 fire
de roşii, veţi face sigur suc de
roşii pentru iarnă din grădina
de pe balcon.
Plantele au nevoie doar de
soare puternic. Nu le inundaţi
cu apă, pentru că le reduceţi
producţia. De asemenea, nu
au nevoie să fie toaletate frecvent,
aşa cum se întâmplă cu
roşiile de dimensiuni mari. Şi
încă un detaliu. Ţin perfect
iarna la congelator, nu ocupă
spaţiu mult şi arată, firesc, preum
cireşele mari şi coapte.
Unde îmi beau cafeaua?
În prezent, aveţi la toate
magazinele mari de grădină,
mobilier foarte mic pentru
balcon. Este vorba de mese
şi scaune, dar şi de canapele
mici destinate grădinii. În felul
acesta, vă veţi bea cafeaua
dimineaţa, în aer liber, şi nu în
casă. Lângă acest tip de mobilier,
ar fi pretabil un coş mare
de metal plin cu pământ, în
care să plantaţi levănţică.
Miroase frumos, florile
pot fi uscate şi păstrate. Până
apar aceste plante, în coşul de
metal puneţi flori uscate, spice
de grâu uscate sau crenguţe de
pomi fructiferi. Veţi avea un
colţ în care să vă încărcaţi cu
energie înainte de a merge la
serviciu. Plasaţi şi un felinar
mare de grădină, pe care îl
puteţi aprinde seara şi astfel
să vă relaxaţi afară, înainte de
somn.
Pentru optimizarea spaţiului,
pe orice balcon agăţaţi
ghivece mari, din materiale
naturale, cu flori care vor curge.
Secretul este să renunţaţi
la ghivecele din plastic, deloc
aspectuoase şi care nu sunt
propice plantelor, în favoarea
celor din metal, din ceramică,
din pământ, din sticlă.
Sunt materiale care arată
spectaculos alături de plante.
Spectaculos arată şi câteva
pietre mari aduse de la munte,
de la deal, de la mare, pe care
să le plasaţi printre plante. Sau
umpleţi un ghiveci mare din
metal cu pietre de rău. În felul
acesta, vă apropiaţi de natură
chiar într-un banal balcon de
bloc.
Plante aromatice cultivate în bucătărie
Vă place să gătiţi, să condimentaţi
bine mâncarea şi
să încercaţi diverse arome?
Atunci, puteţi să cultivaţi ierburile
aromatice preferate în
ghivece şi să le aveţi tot anul
la dispoziţie, proaspete şi gustoase.
Iată care sunt plantele
care se adaptează bine la condiţiile
din apartament.
Leuşteanul iubeşte umbra
Este bine să ţineţi ghiveciul
cu leuştean la loc umbros,
planta fiind dependentă şi de
un sol umed, dar nu excesiv
de umed. Leuşteanul se înmulţeşte
prin seminţe, pe care
le puteţi cumpăra din magazinele
de specialitate sau din
hipermarketuri, dar şi prin răsad
sau rădăcină. Planta are o
rădăcină ce se poate dezvolta
foarte mult, astfel că este indicat
să-l cultivaţi într-un ghiveci
de dimensiuni mari.
Pătrunjelul creşte în pământ
cu nisip
Aveţi nevoie de seminţe
pe care le puteţi cumpăra din
magazinele de grădinărit sau
hipermarketuri, de un ghiveci
mai mare şi de un pământ de
flori (amestecat cu nisip), prin
care apa să se scurgă cu uşurinţă.
După ce aţi plantat seminţele,
trebuie să le acoperiţi cu
o folie transparentă de plastic
şi să îi faceţi câteva găuri
pentru a avea aer. Folia poate
fi îndepărtată în momentul în
care plantele încep să se vadă.
Ghiveciul trebuie ţinut într-un
loc luminos, cu o temperatură
constantă, de peste 20°C.
Rozmarinul are nevoie de
multă lumină
Planta are nevoie de multă
lumină pe toată perioada
anului. Rozmarinul nu are nevoie
de multă apă, ci doar de
puţină umezeală. Este indicat
să puneţi apă în farfuria ghiveciului,
pentru ca planta să-şi
poată trage cât are nevoie. Vă
trebuie pământ de flori cumpărat
de la magazine, amestecat
cu puţin nisip.
Busuiocul are şi efecte medicinale
Are proprietăţi aromatice,
dar şi medicinale, având un
efect antioxidant, anticancer,
antiviral şi antibacterian. Planta
are nevoie de un sol bine
drenat şi trebuie ţinut în permanenţă
la lumină. De aceea
este indicat să poziţionaţi
ghiveciul pe un pervaz al unui
geam orientat către sud. Frunzele
de busuioc sunt folosite
adesea la prepararea salatelor,
pastelor, fripturilor, a diferitelor
sosuri, dar şi în combinaţie
cu fructe.
Frunzele cimbrului se culeg
imediat după înflorire
Poate fi crescut în ghiveci
printr-un butaş lăsat să prindă
rădăcini. Cimbrul este o plantă
iubitoare de lumină. Este
indicat să culegeţi frunzele
imediat ce acesta a înflorit.
Cimbrul este utilizat pentru
a da savoare cărnii, salatelor,
supelor, sosurilor, pâinii, mâncărurilor
cu legume şi carne,
deserturilor.
Salvia se adaptează la aerul
uscat al casei
Ca să cultivaţi salvia în
ghivece puteţi să porniţi cu un
butaş de la o plantă din grădină.
Salvia tolerează bine aerul
uscat din interiorul casei şi are
nevoie de lumină puternică.
E folosită pentru a da aromă
fripturilor, brânzeturilor sau la
prepararea diverselor garnituri
de legume şi sosuri.
Oregano se înmulţeşte prin
butaşi
Cel mai bine este să plantaţi
în casă un butaş procurat
prin tăierea unei ramuri din
planta din curte sau din magazinele
de specialitate sau
hipermarketuri. Plantaţi-l întrun
ghiveci şi ţineţi-l lângă o
fereastră orientată spre sud.
Măghiranul se udă ponderat
Măghiranul creşte bine în
orice ghiveci, sub forma unei
tufe din care puteţi culege
frunzuliţele. Are nevoie de lumină
multă, se udă ponderat.
Mărarul se dezvoltă repede
la căldură
Ghiveciul în care aţi plantat
mărarul trebuie ţinut în locurile
calde şi luminoase ale
bucătăriei sau balconului. Este
recomandat să îl udaţi moderat,
pentru că rădăcinile sale
pot putrezi.
În caz că vreţi să puneţi la
păstrare plantele aromatice,
iată câteva metode simple:
În oţet
Busuiocul, mărarul, tarhonul,
feniculul sau cresonul
îi dau oţetului un gust aparte.
Aveţi grijă ca plantele să fie
curate, pentru ca în oţet să nu
pătrundă impurităţi şi să altereze
compoziţia. Oţetul din
vin de fructe pur are un gust
mai bun decât combinaţia oţet
de fructe cu oţet din vin. La fel
ca în cazul conservării în ulei,
puteţi să amestecaţi mai multe
soiuri de plante, realizând
amestecuri pentru salată, de
exemplu.
În ulei
Pentru această modalitate
de conservare sunt potrivite
lavanda, măghiranul, oregano,
rozmarinul, salvia şi cimbrişorul.
Puteţi utiliza orice tip
de ulei comestibil. Ca să folosiţi
mai târziu compoziţia rezultată,
la pizza, de exemplu,
puteţi să realizaţi un amestec
de plante pe care să-l conservaţi
în ulei. În funcţie de
preferinţele dumneavoastră,
amestecaţi şi usturoi, piper
sau ardei iute.
Cu sare aromată
Puteţi conserva plantele
şi cu sare: 100 g plante se taie
mărunt şi se amestecă bine cu
20 g sare. Păstraţi sarea aromată
la loc uscat şi împachetată
etanş. Atenţie la folosirea ei
în bucătărie, întrucât se comportă
precum plantele pe care
le conţine (cimbrişorul şi rozmarinul
pot fi combinate, însă
pătrunjelul cu mărarul, nu).
Prin uscare
Cimbrul, mărarul, tarhonul,
lavanda, leuşteanul,
măghiranul, oregano, pătrunjelul,
menta iute, rozmarinul,
salvia, ţelina şi cimbrişorul
sunt plante care pot fi conservate
prin uscare. Se aşază
plantele în mănunchiuri, întrun
loc umbros, cu frunzuliţele
în jos, până ce se usucă total şi
devin sfărâmicioase (timp de
două-trei săptămâni).
De asemenea, atunci când
vreţi să uscaţi plantele la
cuptor (la circa 40 de grade),
trebuie să lăsaţi uşa acestuia
întredeschisă, pentru a ieşi
vaporii de apă. E indicat să
nu faceţi mănunchiuri groase,
pentru că acestea nu se usucă
aşa cum trebuie şi pot apărea
ciuperci.
Prin congelare
Iată următoarele plante
care pot fi congelate: mărarul,
anasonul, coriandrul, roiniţa,
ţelina şi menta. Puteţi congela
plantele separat sau amestecate.
Cea mai simplă metodă
este de a le împacheta şi a le
pune în congelator. Le puteţi,
de asemenea, îngheţa rapid
pe o suprafaţă plată (o tavă,
de exemplu) şi introduse pur
şi simplu într-un recipient din
care le puteţi lua mai uşor la
nevoie. În plus, pentru congelare
puteţi să tăiaţi plantele
mărunt.
Important
• Se introduce un mănunchi
de plante într-o sticlă
în care se află ulei sau oţet.
Plantele trebuie să fie acoperite
cu lichid. Timp de opt zile
depozitaţi sticlele într-un loc
călduros înainte să le aşezaţi
într-un loc întunecat şi rece.
Astfel, amestecul păstrează
toate proprietăţile plantelor.
***
Materiale realizate de
Florentina Popa - Craiova
Documentare: Expert
în cultivarea plantelor de
interior / David G. Hessayon,
Plante aromatice - Cultivare,
gastronomie, cosmetică,
e fecte terapeutice / Andrea
R ausch, Am şi eu gradina
mea / Nela Vlad