1821 – REVOLUȚIA GREACĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE-Pe urmele lui Alexandru Ipsilanti

More documents

Recommendations

Info

COMUNITATEAGREACĂDINBRAȘOV–TRANSILVANIA BisericaSf.Treime(1787)șiCimitirul
COMUNITĂȚILE GRECEȘTIDINROMÂNIA La mijlocul secolului al XVI-lea, mulți imigranți greci (din Macedonia, Tracia, Epir, Pelopones) au căutat să câștige o viață mai bună în România, părăsind ogoarele nefertile din patriile lor. Aduseseră cu ei spiritul antreprenorial, răbdarea și perseverența în obținerea succesului. În Transilvania, la Brașov, Sibiu și Oradea înființează comunități negustorești, „Companiile”. Aceste companii se asemănau cu o breaslă negustorească, un corp profesional, al cărui nucleu era format din imigranți greci. Criteriul fundamental pentru a deveni membru nu era apartenența etnică, de clan sau confesiunea, ci calitatea de negustor și cunoașterea limbii grecești. Prima Companie grecească a luat naștere la Sibiu în 8 iulie 1636, constituind prima organizație colectivă de tip naționalîncuprinsulelenismuluiînepocastăpânirii otomane, dar și cea mai veche companie negustoreascădinSud-Estuleuropean. COMUNITATEAGREACĂDINBRAȘOV În1550,negustoriigrecidinMacedoniașidinTracia s-au stabilit în orașul fortificat Brașov – în afara zidurilor,încartierulSchei,undelocuiaușiromânii, întrucâtînincintacetățiitrăiaudoarsașii. În1561,G.Coresitraducedingreacăprimelelucrări religioase în limba română, aducând mai aproape celedouăpopoarecaretrăiauînafarazidurilor.În 1678greciiobținpermisiuneadea-șiînființapropria companie. 7 negustori greci, în frunte cu comerciantul de blănuri, Panaiot Hatzinicos, epirot din Ioannina, ridică prin donațiile lor biserica greacă Sf. Treime, aflată în interiorul cetății (este de altfel prima biserică ortodoxă construită în incinta cetății Brașov). De asemenea, grecii au înființat un cimitir,undeputemcitișiastăziinscripțiilefunerare îngreacăcunumeleșiloculdebaștinăallocuitorilor. P.Hatzinikosaînființat,deasemenea,școalagreacă, unde au predat mari profesori greci, precum Neofit Duca, Iosip Moisiodax etc., biblioteca, precum și o fundațiedebinefacerepentrunevoiașiidinoraș. Timp de un secol întreg după 1750, greaca a fost limba comerțului în Balcani. Cei mai mulți negustori, indiferent de originea lor etnică, vorbeau grecește. Negustorii greci și-au apărat și ținut vie religia, conștiința națională și mândria originii lor. Scriitorul român Ioan Slavici precizează că poporul românaasociatcuvântul„grec”cucelde„negustor”; iarcândromâniispuncăseducla„Grecul”vorsă zicăcăseducla„băcăniaunuigrec”. În secolul al XVII-lea, pe măsura industrializării EuropeiOccidentalecreșteșicerereapentruproduse agricole din Orient. Produse precum grâul, bumbacul, inul etc., înfloresc în regiune, dar în același timp și Orientul își deschide piața pentru produsele industriale ale Occidentului. Schimburile comerciale aveau loc la bâlciuri organizate cu ocazia sărbătorilor, pe rutele terestre ale Europei Centrale ce uneau Orientul cu Occidentul. Atunci au început marile transporturi de marfă cu șlepuri pe Dunăre. Exploatarea fluviului și dezvoltarea circulației mărfurilor se datorează în mare parte Greciei. Se spune că Pontul Euxin era altădată „lac grecesc”, așa cumșiDunăreaadevenitorutădecomerț „grecească”, cum nu a existat o altă cale fluvială în lume. De la simplul marinar până la căpitan și la armator, grecii au scris primele pagini din istoria navigației dunărene. O mulțime de marinari și armatori din Heptanez, cei mai mulți din Cefalonia și din Itaca, întreprindeau constant transporturi de mărfuri la Dunărea de Jos cu șlepuri, remorchere, câștigându-șicuprisosințăporeclade„Fluvialii”. TratatuldepacedelaKuciuk-Kainargi(1774) afost extrem de important pentru dezvoltarea economică și pentru progresul navigației comerciale grecești. Rusia i-a impus sultanului să permită arborarea pavilionului rusesc pe vasele supușilor creștini din cuprinsul stăpânirii otomane, consacrând astfel principiul liberei navigații în Mediterana otomană. Pânăla1821,mulțiinsulariauajunsînbazinulMării Negre făcând comerț cu grâne. În 1813, insulele din Egeeaveauoflotăde615corăbii,echipajeleînsumau 18000demarinariși6000detunuricaechipament necesarpentrucombatereapirateriei.Acestecorăbii au intrat în luptă mai târziu în războiul de independență. Mulți negustori de grâne au finanțat planurile de luptă ale Societății Amicilor (Eteria), înființată în 1814 la Odessa. Theodoros Kolokotronis, în discursul său de la Pnyx din 1836, afirmaînmodcaracteristic:„acestecorăbiidegrâne s-auluptatcusultanul”. La începutul secolului XX, cele mai multe vase se aflau în mâinile grecilor. În conformitate cu catagrafiile întocmite de corpul de căpitani și navigatori în 1901, 73 din cele 88 de vase erau grecești, și doar 7 românești. Chiar și Eleftherios Venizelos, când a vizitat Brăila în 1913, a spus că „nici în portul Pireu nu am văzut atâtea steaguri greceșticaînporturiledelaDunăre”. COMUNITATEAGREACĂDINBRĂILA Comunitatea greacă din Brăila a fost înființată în 1863, cu scopul de a mobiliza aproximativ 5 000 de greci prin construirea mai întâi de toate a unei biserici grecești. Sfințirea bisericii Buna Vestire a Maicii Domnului a avut loc în 1872. Limba de cult era greaca, iar preoții slujitori de națiune greacă, în timp ce administrarea locașului și a bunurilor revenea unui comitet ales din rândul membrilor comunității grecești. Arhitectul bisericii a fost AvraamIoannidisdinBrusa,iarîntrepictoriifrescei îl remarcăm pe cefalonnitul Constantin Livadas- Liokis.Comunitateaamanifestatuninteresdeosebit pentruoperasocialășicaritabilă,cuprecăderedea acorda ajutor medical și farmaceutic pentru sute de greci. Spre sfârșitul anilor 1860, s-au înființat la inițiativa asociațiilorgreceștioșcoalăprimarădebăiețișiuna defete,careseocupaudeeducațiacopiilorsăraci. Aceste institute de învățământ, ce au fost preluate în următorii ani de comunitatea greacă din oraș, nu erau singurele școli grecești din Brăila. Aici existau foarte multe școli particulare. În 1889, comunitatea din Brăila număra 10 mii de membri, fiind cea mai mare dintre comunitățile străine ale orașului. Grecii carenuseocupaucuoformăsaualtadecomerț exercitau profesii liberale: profesori, medici și avocați. În anii 1950 și 1951, s-a abătut o mare nenorocire asupra comunității grecești, aproximativ 50% din grecii Brăilei au preferat să părăsească orașul din cauzaschimbăriiregimuluipolitic. https://www.yumpu.com/en/embed/view/s8iCWhdIw7KE4RSO (FragmentdincarteameaRomâniainimiimele,2005) https://www.tovima.gr/2008/11/24/archive/sti-braila-sto-galatsi/
Page 1 and 2:
1821-REVOLUȚIAGREACĂÎNȚĂRILERO
Page 3 and 4:
HELLENOROMANICA București,29martie
Page 5 and 6:
Fratele său, Dimitrie Ipsilanti, a
Page 7 and 8:
REVOLUȚIAGREACĂ ÎNȚĂRILEROMÂN
Page 9 and 10:
ȚărileRomâne, hartaepocii, marș
Page 11 and 12:
CâmpiafertilăaIașului
Page 13 and 14:
BisericaTreiIerarhi-1637 Aici a avu
Page 16:
FRAGMENTDINPROCLAMAȚIALUIIPSILANTI
Page 22 and 23:
BustulpoetuluinaționalMihaiEminesc
Page 24 and 25:
EXPOZIȚIE-200DEANIDELAREVOLUȚIE,C
Page 26 and 27:
EvangheliapecareajuratIpsilantilaBi
Page 28 and 29:
Chitanțăpentru încasareaunei con
Page 30 and 31:
StemaMoldovalahiei-vulturulșibouru
Page 32 and 33:
NicolaosSkoufas,EmmanouilXanthos,At
Page 34 and 35:
TabloualluiPetervonHess
Page 36:
ProclamațialuiAlexandruIpsilanti-8
Page 40:
MANASTIREAGOLIA(1653) MănăstireaG
Page 55 and 56:
PalatulRosetti-Roznoveanu-1832. Ast
Page 58:
TEATRULNAȚIONAL1894-înstilneoclas
Page 62:
PalatulCulturii(inauguratîn1926der
Page 71 and 72:
CERAMICAFAZEICUCUTENIA-B
Page 73 and 74:
CasaDosoftei.În1679,episcopul Doso
Page 79 and 80:
PalatulCulturii
Page 84:
Casadeoaspețiamănăstiriiundealoc
Page 100:
Pisanie-clopotulmănăstirii,dărui
Page 117 and 118:
BUCUREȘTI
Page 119 and 120:
BustulluiRigasVelestinlis,încurtea
Page 121 and 122:
PlanulrevoluționaralluiRigasjoacă
Page 123:
MĂNĂSTIRILEISTORICEDINCARTIERULCO
Page 128 and 129:
FamiliaAlexandrușiEcaterinaIpsilan
Page 130:
MormântulprințuluiGheorgheIpsilan
Page 138:
FAMILIACANTACUZINO
Page 146 and 147:
Aiciîn1582aufosttipăriteprimeleTe
Page 151:
CENTRULISTORIC
Page 158:
NicolaeMavrocordatșidoamnaSmaragda
Page 162:
PATRIARHIA ROMÂNIEI ,1658 Biserica
Page 170:
SPITALULȘIBISERICACOLȚEA FAMILIAC
Page 173 and 174:
BustulluiMihailCantacuzino
Page 178:
AteneulRomân(1888). Salădeconcert
Page 188:
PALATULCANTACUZINO-astăziMuzeulEne
Page 192:
CASALUICOSTACHESUȚU,1833 (Muzeulor
Page 204:
TUDORVLADIMIRESCU(1780-1821) În ur
Page 208 and 209:
Armedintimpullupteipentruindependen
Page 210 and 211:
TUDORVLADIMIRESCU
Page 212:
Portretullui TUDOR VLADIMIRESCU - C
Page 215 and 216:
RomâniaînepocaRevoluției
Page 217 and 218:
FamiliaGhica
Page 219 and 220:
Portretderevoluționară(Revoluția
Page 221 and 222:
Grigore Brâncoveanu, cărturar și
Page 225 and 226:
PoetulIenăchițăVăcărescu
Page 227:
MUZEULDEARTĂ-CÂTEVADINEXPONATELED
Page 248:
MĂNĂSTIREACĂLDĂRUȘANI,1638 Afl
Page 257:
BISERICASFÂNTULGHEORGHE
Page 271:
CURTEADOMNEASCĂDINTÂRGOVIȘTE,131
Page 285:
BĂTĂLIADELAGALAȚI1MAI1821 În 21
Page 290:
Dunărea
Page 298 and 299:
CURTEADEARGEȘ,1310 Muntenia Ctitor
Page 305:
MănăstireaCurteadeArgeș afostfon
Page 322 and 323:
DRĂGĂȘANI MONUMENTALEROILORBATAL
Page 324:
RÂULOLT
Page 328 and 329:
MonumentulBatalionuluiSacrudin1821,
Page 330 and 331:
Trecătorule,anunțăcănoineodihni
Page 332:
BisericaridicatădeUniuneaElenădin
Page 346:
MĂNĂSTIRILEDINOLTENIA TISMANA(137
Page 356:
MĂNĂSTIREAHOREZU,1690-DEDICATĂSF
Page 364:
TRANSILVANIA(înepocăparteaAustrie
Page 370:
SCULENI,17IUNIE,1821 BĂTĂLIADELAS
Page 374:
ΜĂNĂSTIREANEAMȚ,1457 Sfârșitu
Page 390: LUPTADELAMĂNĂSTIREASECU Lupta de
Page 403 and 404: TheodorosBryzakis,1858 GRECIARECUNO
Page 415: MĂNĂSTIREAAGAPIA MănăstireaAgap
Page 425: ELENISMULÎNSPAȚIULROMÂNESC Pe p
Page 451: Cartepoștalădin1905cuurăridePaș
Page 471: Vecheașcoalăgreacă
Page 480:
1821-REVOLUȚIAGREACĂÎNȚĂRILERO
show all

1821 – REVOLUȚIA GREACĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE-Pe urmele lui Alexandru Ipsilanti

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?