1821 – REVOLUȚIA GREACĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE-Pe urmele lui Alexandru Ipsilanti
1821 – REVOLUȚIA GREACĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE-Pe urmele lui Alexandru Ipsilanti - DIMITRA STASINOPOULOU
1821 – REVOLUȚIA GREACĂ ÎN ȚĂRILE ROMÂNE-Pe urmele lui Alexandru Ipsilanti - DIMITRA STASINOPOULOU
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
COMUNITĂȚILE<br />
GRECEȘTIDINROMÂNIA<br />
La mijlocul secolu<strong>lui</strong> al XVI-lea, mulți imigranți<br />
greci (din Macedonia, Tracia, Epir, <strong>Pe</strong>lopones) au<br />
căutat să câștige o viață mai bună în România,<br />
părăsind ogoarele nefertile din patriile lor.<br />
Aduseseră cu ei spiritul antreprenorial, răbdarea și<br />
perseverența în obținerea succesu<strong>lui</strong>. În<br />
Transilvania, la Brașov, Sibiu și Oradea înființează<br />
comunități negustorești, „Companiile”. Aceste<br />
companii se asemănau cu o breaslă negustorească,<br />
un corp profesional, al cărui nucleu era format din<br />
imigranți greci. Criteriul fundamental pentru a<br />
deveni membru nu era apartenența etnică, de clan<br />
sau confesiunea, ci calitatea de negustor și<br />
cunoașterea limbii grecești. Prima Companie<br />
grecească a luat naștere la Sibiu în 8 iulie 1636,<br />
constituind prima organizație colectivă de tip<br />
naționalîncuprinsulelenismu<strong>lui</strong>înepocastăpânirii<br />
otomane, dar și cea mai veche companie<br />
negustoreascădinSud-Estuleuropean.<br />
COMUNITATEA<strong>GREACĂ</strong>DINBRAȘOV<br />
În1550,negustoriigrecidinMacedoniașidinTracia<br />
s-au stabilit în orașul fortificat Brașov <strong>–</strong> în afara<br />
zidurilor,încartierulSchei,undelocuiaușiromânii,<br />
întrucâtînincintacetățiitrăiaudoarsașii.<br />
În1561,G.Coresitraducedingreacăprimelelucrări<br />
religioase în limba română, aducând mai aproape<br />
celedouăpopoarecaretrăiauînafarazidurilor.În<br />
1678greciiobținpermisiuneadea-șiînființapropria<br />
companie. 7 negustori greci, în frunte cu<br />
comerciantul de blănuri, Panaiot Hatzinicos, epirot<br />
din Ioannina, ridică prin donațiile lor biserica<br />
greacă Sf. Treime, aflată în interiorul cetății (este de<br />
altfel prima biserică ortodoxă construită în incinta<br />
cetății Brașov). De asemenea, grecii au înființat un<br />
cimitir,undeputemcitișiastăziinscripțiilefunerare<br />
îngreacăcunumeleșiloculdebaștinăallocuitorilor.<br />
P.Hatzinikosaînființat,deasemenea,școalagreacă,<br />
unde au predat mari profesori greci, precum Neofit<br />
Duca, Iosip Moisiodax etc., biblioteca, precum și o<br />
fundațiedebinefacerepentrunevoiașiidinoraș.<br />
Timp de un secol întreg după 1750, greaca a fost<br />
limba comerțu<strong>lui</strong> în Balcani. Cei mai mulți<br />
negustori, indiferent de originea lor etnică, vorbeau<br />
grecește. Negustorii greci și-au apărat și ținut vie<br />
religia, conștiința națională și mândria originii lor.<br />
Scriitorul român Ioan Slavici precizează că poporul<br />
românaasociatcuvântul„grec”cucelde„negustor”;<br />
iarcândromâniispuncăseducla„Grecul”vorsă<br />
zicăcăseducla„băcăniaunuigrec”.<br />
În secolul al XVII-lea, pe măsura industrializării<br />
EuropeiOccidentalecreșteșicerereapentruproduse<br />
agricole din Orient. Produse precum grâul,<br />
bumbacul, inul etc., înfloresc în regiune, dar în<br />
același timp și Orientul își deschide piața pentru<br />
produsele industriale ale Occidentu<strong>lui</strong>. Schimburile<br />
comerciale aveau loc la bâlciuri organizate cu ocazia<br />
sărbătorilor, pe rutele terestre ale Europei Centrale<br />
ce uneau Orientul cu Occidentul. Atunci au început<br />
marile transporturi de marfă cu șlepuri pe Dunăre.<br />
Exploatarea fluviu<strong>lui</strong> și dezvoltarea circulației<br />
mărfurilor se datorează în mare parte Greciei. Se<br />
spune că Pontul Euxin era altădată „lac grecesc”, așa<br />
cumșiDunăreaadevenitorutădecomerț<br />
„grecească”, cum nu a existat o altă cale fluvială în<br />
lume. De la simplul marinar până la căpitan și la<br />
armator, grecii au scris primele pagini din istoria<br />
navigației dunărene. O mulțime de marinari și<br />
armatori din Heptanez, cei mai mulți din Cefalonia<br />
și din Itaca, întreprindeau constant transporturi de<br />
mărfuri la Dunărea de Jos cu șlepuri, remorchere,<br />
câștigându-șicuprisosințăporeclade„Fluvialii”.<br />
TratatuldepacedelaKuciuk-Kainargi(1774) afost<br />
extrem de important pentru dezvoltarea economică<br />
și pentru progresul navigației comerciale grecești.<br />
Rusia i-a impus sultanu<strong>lui</strong> să permită arborarea<br />
pavilionu<strong>lui</strong> rusesc pe vasele supușilor creștini din<br />
cuprinsul stăpânirii otomane, consacrând astfel<br />
principiul liberei navigații în Mediterana otomană.<br />
Pânăla<strong>1821</strong>,mulțiinsulariauajunsînbazinulMării<br />
Negre făcând comerț cu grâne. În 1813, insulele din<br />
Egeeaveauoflotăde615corăbii,echipajeleînsumau<br />
18000demarinariși6000detunuricaechipament<br />
necesarpentrucombatereapirateriei.Acestecorăbii<br />
au intrat în luptă mai târziu în războiul de<br />
independență. Mulți negustori de grâne au finanțat<br />
planurile de luptă ale Societății Amicilor (Eteria),<br />
înființată în 1814 la Odessa. Theodoros<br />
Kolokotronis, în discursul său de la Pnyx din 1836,<br />
afirmaînmodcaracteristic:„acestecorăbiidegrâne<br />
s-auluptatcusultanul”.<br />
La începutul secolu<strong>lui</strong> XX, cele mai multe vase se<br />
aflau în mâinile grecilor. În conformitate cu<br />
catagrafiile întocmite de corpul de căpitani și<br />
navigatori în 1901, 73 din cele 88 de vase erau<br />
grecești, și doar 7 românești. Chiar și Eleftherios<br />
Venizelos, când a vizitat Brăila în 1913, a spus că<br />
„nici în portul Pireu nu am văzut atâtea steaguri<br />
greceșticaînporturiledelaDunăre”.<br />
COMUNITATEA<strong>GREACĂ</strong>DINBRĂILA<br />
Comunitatea greacă din Brăila a fost înființată în<br />
1863, cu scopul de a mobiliza aproximativ 5 000 de<br />
greci prin construirea mai întâi de toate a unei<br />
biserici grecești. Sfințirea bisericii Buna Vestire a<br />
Maicii Domnu<strong>lui</strong> a avut loc în 1872. Limba de cult<br />
era greaca, iar preoții slujitori de națiune greacă, în<br />
timp ce administrarea locașu<strong>lui</strong> și a bunurilor<br />
revenea unui comitet ales din rândul membrilor<br />
comunității grecești. Arhitectul bisericii a fost<br />
AvraamIoannidisdinBrusa,iarîntrepictoriifrescei<br />
îl remarcăm pe cefalonnitul Constantin Livadas-<br />
Liokis.Comunitateaamanifestatuninteresdeosebit<br />
pentruoperasocialășicaritabilă,cuprecăderedea<br />
acorda ajutor medical și farmaceutic pentru sute de<br />
greci.<br />
Spre sfârșitul anilor 1860, s-au înființat la inițiativa<br />
asociațiilorgreceștioșcoalăprimarădebăiețișiuna<br />
defete,careseocupaudeeducațiacopiilorsăraci.<br />
Aceste institute de învățământ, ce au fost preluate în<br />
următorii ani de comunitatea greacă din oraș, nu<br />
erau singurele școli grecești din Brăila. Aici existau<br />
foarte multe școli particulare. În 1889, comunitatea<br />
din Brăila număra 10 mii de membri, fiind cea mai<br />
mare dintre comunitățile străine ale orașu<strong>lui</strong>. Grecii<br />
carenuseocupaucuoformăsaualtadecomerț<br />
exercitau profesii liberale: profesori, medici și<br />
avocați.<br />
În anii 1950 și 1951, s-a abătut o mare nenorocire<br />
asupra comunității grecești, aproximativ 50% din<br />
grecii Brăilei au preferat să părăsească orașul din<br />
cauzaschimbăriiregimu<strong>lui</strong>politic.<br />
https://www.yumpu.com/en/embed/view/s8iCWhdIw7KE4RSO<br />
(FragmentdincarteameaRomâniainimiimele,2005)<br />
https://www.tovima.gr/2008/11/24/archive/sti-braila-sto-galatsi/
Change language