Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
O să vă întrebaţi probabil ce legătură au toate acestea cu problema
controlului greutăţii. Tocmai despre asta este vorba: în toţi anii în care am
crezut că nu există Creator, către cine m-am îndreptat de câte ori am avut
nevoie de protecţie, îndrumare sau de un sfat pertinent? Către specia cea mai
inteligentă de pe planetă. Omul a devenit Dumnezeul meu. Ca să fiu mai exact,
oamenii de ştiinţă, experţii, persoanele educate, profesioniştii, posesorii unei
tehnologii avansate au devenit Dumnezeul meu. Atâta vreme cât argumentele
preoţilor erau atât de categorice şi, în acelaşi timp, contradictorii şi pline de
lacune, le-am respins. Marea greşeală pe care am comis-o a fost că am respins
şi ideea unui Creator. Am negat totul, fără discriminare. Nu m-am gândit
atunci că nu teoria creaţiei era greşită, ci interpretarea celor care pretindeau că
se află în centrul lucrurilor.
Vreau de fapt să subliniez un alt aspect: mulţi oameni sunt de părere că
rasa umană este rezultatul unei simple coincidenţe. Încă şi mai mulţi cred că
suntem opera unui Creator, dar au îndoieli serioase în ceea ce priveşte forma în
care acesta există şi motivele care l-au determinat să ne creeze. Sunt unii care
au mai puţine îndoieli. Însă nici cei mai fervenţi credincioşi nu sunt în stare să
îl sune şi să îl întrebe ce feluri de mâncare ne recomandă. În acelaşi timp,
omenirea a ajuns cu mult înaintea rivalilor săi, atingând performanţe
tehnologice incredibile în ultimii ani. Ne mai mirăm atunci că apelăm la experţi
umani când avem nevoie de un sfat? În fond, avem vreo altă soluţie?
Din fericire mai există o soluţie. Ne putem lăsa ghidaţi de Mama Natură,
aşa cum fac şi animalele sălbatice. Aveţi poate senzaţia că mă contrazic. Am
vorbit mai devreme despre incontestabila superioritate a speciei umane asupra
rivalilor săi, ca în secunda următoare să insinuez că mai avem încă multe de
învăţat de la animalele sălbatice. Nu este doar o aluzie, este o afirmaţie
categorică. Pentru că suntem de departe specia cea mai avansată de pe planetă
şi pentru că mulţi dintre noi cred că nu avem legătură directă cu Creatorul, am
devenit aroganţi şi avem tendinţa de a ne considera Dumnezeu sau, mai
degrabă, oameni de ştiinţă, experţi, persoane educate, profesionişti, posesori ai
unei tehnologii avansate.
Poate că am devenit aroganţi, însă ce e rău în a ne folosi inteligenţa ca să
îmbunătăţim creaţiile Mamei Naturi, tocmai pentru a ne menţine superioritatea
asupra celorlalte specii? Tocmai despre asta este vorba. Mă tem că, din păcate,
nu mai facem acest lucru. Dimpotrivă, acţionăm în contradicţie cu Mama
Natură în foarte multe cazuri, incluzând aici şi obiceiurile noastre alimentare.
Ar fi timpul să cerem sfatul aşa-zişilor experţi.
Să privim îndeaproape ce a realizat cea mai inteligentă specie de pe
planetă
7. Cea mai inteligentă specie de pe planetă.
Am învăţat să construim bombe care pot distruge Pământul de câte ori
este nevoie. Cum justificăm crearea acelor bombe? Au menirea de a opri
războaiele. Aşadar, Coreea, Vietnam, Golful Persic, Insulele Falkland, Iugoslavia
etc. Sunt simple plăsmuiri ale imaginaţiei noastre. Bomba nu poate fi folosită
pentru a preveni războaiele pentru că ne-ar putea distruge pe noi şi ar ucide
orice altă viaţă de pe planetă. Am creat o bombă apocaliptică, dar aceasta nu