Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Aţi avut vreodată ocazia să folosiţi un aparat de tuns iarba? E un
sentiment extraordinar. Lama pătrunde lin şi fără efort prin iarbă şi din când în
când mai loveşte câte o pietricică. Ne zgârie auzul ca roţile care scrâşnesc. Ştim
că aparatul de tuns iarba nu a fost construit să taie pietre şi facem tot ce
putem să evităm o atare situaţie.
Acum gândiţi-vă că organismul vostru este o maşină care a fost
concepută pentru a îndeplini o sumedenie de funcţii, una dintre cele mai
importante fiind sistemul digestiv. Noi mâncăm ca să producem combustibilul
sau energia necesară pentru ca maşina să funcţioneze. Spre deosebire de o
maşină, corpul vostru are capacitatea de a se autorepara şi de a se
autoîntreţine şi are nevoie de o mulţime de substanţe nutritive pentru a înlocui
milioanele de celule care mor zilnic. Aceste substanţe esenţiale se găsesc în
mâncarea pe care o consumăm.
S-a întâmplat cel puţin o dată în viaţa unui părinte ca propriul copil să
înghită o monedă, un ac de siguranţă ori un obiect la fel de periculos şi
nedigerabil. S-a ajuns oare la deces sau la operaţie? Nu, de obicei obiectul este
în mod miraculos eliminat pe cale naturală, lăsând atât copilul, cât şi moneda
absolut teferi.
Cred că incidente de acest fel, la care se adaugă experienţele unor idioţi
care înghit foc, sticlă spartă sau chiar metal, şi totuşi supravieţuiesc, ne fac să
credem că putem mânca aproape orice fără să se întâmple nimic. Organismul
nostru este un adevărat miracol. Poate supravieţui şi poate tolera asemenea
traume, la fel cum maşina de tuns iarba rezistă şi după ce loveşte câte o piatră.
Dar cât credeţi că ar putea rezista acestă maşină dacă aţi încerca să nivelaţi o
plajă plină de pietre?
Doar gândul că am face un asemenea gest ni se pare de neconceput. Asta
fac însă cei mai mulţi membri ai societăţii occidentale cu cea mai preţioasă
maşinărie pe care o posedă – ÎN FIECARE ZI DIN VIAŢĂ!
Principiile după care sistemul digestiv poate funcţiona eficient sunt
aceleaşi ca în cazul unei linii de producţie – asigurarea unui stoc regulat de
materiale de bază în cantitatea şi de calitatea corespunzătoare şi un sistem
fluid de procesare şi distribuţie a produselor finite şi a deşeurilor, fără blocaje,
supraaprovizio-nare, obstrucţii sau căderi în vreo etapă a procesului.
Să aflăm mai multe despre cum funcţionează ghidul creat de Mama
Natură. V-aţi întrebat vreodată:
Cum reuşesc animalele sălbatice să facă diferenţa între hrană şi otravă?
15. Cum reuşesc animalele sălbatice să facă diferenţa între hrană şi
otravă?
Am spus ceva mai devreme că animalele sălbatice ştiu din instinct care
este diferenţa dintre ce este comestibil şi ce este otrăvitor. V-aţi întrebat
vreodată cum? Pentru noi este simplu -suntem fiinţe inteligente. Avem grijă să
nu le dăm copiilor ceva ce le-ar putea fi dăunător, iar ca să îi protejăm cu
adevărat, ne asigurăm că substanţele toxice sunt închise într-un loc sigur,
unde ei nu pot avea acces. Suntem învăţaţi ce poate fi mâncat şi ce este
otrăvitor. Dar animalele sălbatice de unde ştiu cum să facă deosebirea?