CERCETĂRI CLINICO-BIOLOGICE ALE ... - Gr.T. Popa
CERCETĂRI CLINICO-BIOLOGICE ALE ... - Gr.T. Popa
CERCETĂRI CLINICO-BIOLOGICE ALE ... - Gr.T. Popa
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
U. M. F. "<strong>Gr</strong>.T.<strong>Popa</strong>" Iaşi<br />
FACULTATEA DE MEDICINA DENTARĂ<br />
DISCIPLINA de PARODONTOLOGIE<br />
Rezumatul tezei de DOCTORAT<br />
<strong>CERCETĂRI</strong> <strong>CLINICO</strong>-<strong>BIOLOGICE</strong> <strong>ALE</strong> INTERFERENŢEI<br />
BOLII PARODONT<strong>ALE</strong> – BOLI METABOLICE<br />
Coordonator ştiinţific:<br />
Prof.univ.dr.Silvia Mârţu<br />
IAŞI 2010<br />
Doctorand:<br />
Dr. MOCANU RAMONA ELENA
INTRODUCERE-P.1<br />
STUDII PERSON<strong>ALE</strong><br />
CAP.5 – STUDII <strong>CLINICO</strong>-STATISTICE PRIVIND STARE DE SĂNĂTATE<br />
ORALĂ LA PACIENŢII CU DIABET- P.2<br />
5.1 INTRODUCERE-SCOPUL TEMEI DE CERCETARE- P.2<br />
5.2 MATERIAL ŞI METODĂ UTILIZATE ÎN CADRUL PROTOCOLULUI DE<br />
INVESTIGARE -ALGORITMUL DE SELECTARE A SUBIECŢILOR<br />
INCLUŞI ÎN LOTUL DE STUDIU- P.67<br />
5.3 REZULTATELE STUDIULUI CLINIC- P.3<br />
� 5.3.1 Rezultate demografice generale- P.3<br />
� 5.3.2 Rezultate obţinute în urma efectuării examenului clinic- P.4<br />
� 5.3.3 Rezultate obţinute în urma aplicării chestionarelor referitoare la<br />
senzaţiile subiective ale pacienţilor corelate cu satea de sănătate<br />
generală şi locală- P.7<br />
5.4 CONCLUZII- P.9<br />
CAP.6 – STUDII <strong>CLINICO</strong>-STATISTICE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE<br />
ORALĂ LA PACIENŢII CU DISFUNCŢII <strong>ALE</strong> METABOLISMULUI LIPIDIC-<br />
P.9<br />
6.1 INTRODUCERE-Elemente asociative între greutatea corporală și<br />
apariţia şi evoluţia infecției parodontale-P.9<br />
6.2 SCOPUL STUDIULUI-P.9<br />
6.3 MATERIAL ŞI METODE -P.10<br />
6.4 METODE STATISTICE -P.10<br />
6.5 REZULTATE OBTINUTE IN URMA ANALIZEI VARIABILELOR-P.10<br />
6.6 DISCUŢII-P.11<br />
6.7 CONCLUZII -P.12<br />
CAP.7 –INVESTIGAŢII PRIVIND MODIFICĂRILE PARAMETRILOR<br />
BIOCHIMICI ŞI STAREA DE AFECTARE PARODONTALĂ LA PACIENŢII<br />
CU DIABET - P.12<br />
� 7.1 STUDII BIOCHIMICE ŞI CLINICE PRIVIND CORELAŢIA DINTRE<br />
NIVELUL GLICEMIEI DIN SÂNGELE SULCULAR ŞI CEL CAPILAR- P.12<br />
� 7.1.1 INTRODUCERE- P.12<br />
� 7.1.2 SCOPUL STUDIULUI- P.12<br />
� 7.1.3 MATERIAL ŞI METODĂ- P.13<br />
� 7.1.4 REZULTATE- P.14<br />
� 7.1.5 DISCUŢII- P.17<br />
� 7.1.6 CONCLUZII- P.17<br />
� 7.2 EVALUAREA <strong>CLINICO</strong>-BIOLOGICĂ A DIABETULUI LA POPULAȚIA<br />
TÂNĂRĂ ÎN SCOPUL DE A EVALUA MARKERII PREJUDICIULUI<br />
PARODONTAL- P.18<br />
� 7.2.1 CONTEXTUL STUDIULUI- P.18<br />
� 7.2.2 OBIECTIVUL <strong>CERCETĂRI</strong>I- P.18<br />
� 7.2.3 MATERI<strong>ALE</strong> ŞI METODE- P.18<br />
� 7.2.4 REZULTATE ŞI DISCUŢII- P.18<br />
� 7.2.5 CONCLUZII- P.20<br />
CAP.8 – INVESTIGAŢII PRIVIND MODIFICĂRILE PARAMETRILOR<br />
BIOCHIMICI ŞI STAREA DE AFECTARE PARODONTALĂ LA PACIENŢII<br />
CU DISLIPIDEMII-P.21
� 8.1 NIVELELE LIPIDELOR PLASMATICE LA PACIENTII CU BOALA<br />
PARODONTONTALĂ -P.21<br />
� 8.1.1 INTRODUCERE-P.21<br />
� 8.1.2 SCOPUL STUDIULUI -P.21<br />
� 8.1.3 MATERIAL ŞI METODE -P.22<br />
� 8.1.4 REZULTATE -P.22<br />
� 8.1.5 DISCUŢII-P.26<br />
� 8.1.6 CONCLUZII -P.26<br />
CAP.9 – INVESTIGAŢII PRIVIND MODIFICĂRILE PARAMETRILOR<br />
PARODONTALI ŞI RĂSPUNSUL LA TERAPIA ETIOLOGICĂ LOCALĂ LA<br />
PACIENŢII CU DISFUNCŢII METABOLICE- P.27<br />
� 9.1 STUDIU <strong>CLINICO</strong>-STATISTIC PRIVIND MODIFICĂRILE<br />
PARAMETRILOR PARODONTALI DUPĂ TRATAMENTUL ETIOLOGIC<br />
LA PACIENŢII CU MODIFICĂRI METABOLICE- P.27<br />
9.1.1 INTRODUCERE- P.27<br />
9.1.2 SCOPUL STUDIULUI- P.27<br />
9.1.3 MATERIAL ŞI METODĂ- P.28<br />
9.1.4 REZULTATE- P.28<br />
� 9.1.4.1 REZULTATE OBŢINUTE ÎNAINTE DE APLICAREA<br />
TRATAMENTULUI- P.28<br />
� 9.1.4.2 REZULTATE OBŢINUTE DUPĂ APLICAREA<br />
TRATAMENTULUI ETIOLOGIC PARODONTAL- P.30<br />
9.1.5 DISCUŢII- P.35<br />
9.1.6 CONCLUZII- P.35<br />
� 9.2 STUDIU CLINIC PRIVIND RĂSPUNSUL LA TRATAMENT ÎN<br />
URMA DETARTRAJULUI CONVENTIONAL ŞI TERAPIEI<br />
MEDICAMENTOASE LA PACIENŢII CU DIABET ZAHARAT- P.36<br />
9.2.1 SCOPUL STUDIULUI- P.36<br />
9.2.2 MATERIAL ŞI METODĂ- P.36<br />
9.2.3 REZULTATE- P.36<br />
9.2.4 DISCUŢII- P.38<br />
9.2.5 CONCLUZII- P.38<br />
CONCLUZII GENER<strong>ALE</strong> CU APLICABILITATE PRACTICĂ - P.39<br />
BIBLIOGRAFIE- P.40
INTRODUCERE<br />
Factorii sistemici, condiţii ce afectează starea generală a<br />
organismului, pot avea efecte defavorabile asupra ţesuturilor<br />
parodontale.<br />
Manifestările parodontale ale bolilor generale variază în funcţie<br />
de boala specifică, răspunsul individual şi de factorii locali existenţi.<br />
Se admite, că factorii sistemici nu pot provoca prin ei înşişi un<br />
răspuns inflamator al gingiei. Totuşi, aceşti factori pot juca rol în<br />
etiologia bolii parodontale prin scăderea rezistenţei ţesuturilor<br />
parodontale sau prin inducerea unor fenomene tisulare, care le fac mai<br />
vulnerabile la efectele factorilor locali.<br />
Studiile epidemiologice arată că procentul şi gradul de afectare<br />
parodontală sunt mai mari la pacienţii cu afecţiuni sistemice deoarece<br />
apare scăderea potenţialului biologic de apărare ca şi favorizarea<br />
distrofiilor parodontale.<br />
Pe lângă faptul că un factor de risc pentru boli cardiovasculare,<br />
anumite tipuri de cancer şi diabet zaharat de tip II; obezitatea a fost<br />
sugerată, de asemenea a fi un factor de risc pentru parodontită (Saito<br />
et al. 2001, Genco et al. 2005, Nishida et al. 2005).<br />
Mecanismul modului în care obezitatea afectează parodontiul<br />
este în prezent prost înţeles, dar ceea ce este cunoscut este faptul că<br />
obezitatea are mai multe efecte nocive biologice care ar putea fi legate<br />
de patogeneza periodontitei. Conform cunoştinţelor actuale, efectele<br />
adverse ale obezităţii pe periodontium ar putea fi mediate prin<br />
intermediul toleranţei la glucoză, dislipidemie sau prin niveluri crescute<br />
de diferite substanțe bioactive secretat de ţesut adipos (Saito &<br />
Shimazaki 2007).<br />
Existenţa unui raport de cauzalitate între obezitate şi<br />
parodontopatii ar avea mai multe implicaţii. Aceasta ar clarifica, de<br />
asemenea, rolul obezităţii, în relaţia cu parodontita la alte boli sau<br />
condiţii sistemice.<br />
pg. 1
CAP.5<br />
STUDII <strong>CLINICO</strong>-STATISTICE PRIVIND STAREA DE<br />
SĂNĂTATE ORALĂ LA PACIENŢII CU DIABET<br />
5.1 Introducere<br />
Scopul studiului<br />
Relaţia dintre diabet şi boala parodontală a prins contur în anii<br />
1920-1930, când s-a constatat că diabetul provoacă schimbări specifice<br />
în ţesutul gingival şi. induce boala parodontală.Rolul diabetului privitor<br />
la intensitatea răspunsului gazdei, iniţiat de o etiologie locală, ca factor<br />
predispozant sau modificator, a fost între timp confirmat de multe studii<br />
din literatură. Oricum, prezenţa de factori etiologici locali precum placa<br />
sau tartrul supra/subgingival, a variat la studiile efectuate: în mare<br />
parte, aceşti factori au fost descoperiţi ca fiind similari, iar nivelurile<br />
scăzute sau ridicate de diabet la populaţia studiată comparativ cu<br />
pacienţii non diabetici au fost, de asemenea, înregistrate.<br />
Obiectivele caracteristice ale studiului :<br />
1. de evaluat dacă evaluările dentare sunt în corelație cu<br />
echilibrul metabolic din diabet ,<br />
2. de a descrie cauzele de succes sau de esec și<br />
3. evaluarea relatiilor între starea de sănătate dentară și<br />
diabetul zaharat .<br />
5.2 Material si metode<br />
Selecţia lotului de pacienti<br />
Criterii<br />
Au fost făcute încercări pentru evidenţierea rolului unor factori<br />
de risc în boala parodontală, pe loturi de pacienţi sănătoşi şi cu stare<br />
generală afectată (prin diabet zaharat), studiu ce poate fi considerat a<br />
avea o componentă originală, folosind pentru cuantificarea stării<br />
parodontale, mai precis a inflamaţiei, o serie de corelaţii clinicostatistice.<br />
Principalul obiectiv în funcţie de care ne-am ghidat criteriile de<br />
selecţie a fost să descriem și să analizăm cât mai cuprinzator relațiile<br />
dintre sănătatea dentară și diabet pe baza teoriei atribuției .<br />
Cercetările în variaţia constantelor sangvine şi a markerilor<br />
sistemici inflamatori ce ar putea ajuta la stabilirea unui diagnostic<br />
pg. 2
precoce în parodontite, au permis unele concluzii ce s-au dorit a fi o<br />
modestă contribuţie la elucidarea unor aspecte utile pentru practica<br />
stomatologică, legate de acest domeniu.<br />
Studiul a fost făcut pe 349 de pacienti (162 femei si 187 bărbați) cu<br />
diabet zaharat la care s-au prelevat probe în fiecare zi .<br />
Subiectii au fost recrutați de la clinica de diabet a UMF Iasi, din<br />
Disciplina de Parodontologie precum și din cadrul cabinetului propriu.<br />
80% dintre persoanele carora li s-a cerut să ia parte la acest studiu au<br />
fost dispusi sa faca acest lucru , iar din cei care au refuzat o treime au<br />
avut ca motiv distanta mare față de clinică.<br />
Pentru a intra in studiu subiectii trebuiau să aibă diabet zaharat de cel<br />
putin 6 luni, diabetul sa fie insulino-dependent, să nu fie implicate<br />
pancreatita, sarcina sau alcoolismul . Femeile gravide și persoanele în<br />
incapacitate de a completa chestionarul au fost excluse .<br />
5.3 Rezultatele studiului clinic<br />
5.3.1 Rezultate demografice generale<br />
Vârsta şi sexul pacienţilor<br />
pg. 3
Valorile cele mai frecvente sunt între 20-30 ani( 14 cazuri ) şi între<br />
30-40 ani ( 14 cazuri ).La femei frecvenţa maximă este între 30-40 ani( 6<br />
cazuri ) şi la bărbaţi între 20-30 ani ( 40 cazuri ).<br />
5.3.2 Rezultate obţinute în urma efectuării<br />
examenului clinic<br />
Motivele prezentării<br />
Tulb. masticatorii<br />
Mobilitate dentara<br />
Sangerare gingivala,<br />
Motivele prezentării (nr. cazuri)<br />
Tulb. fizionomice<br />
Durere<br />
16<br />
23<br />
57<br />
126<br />
177<br />
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200<br />
Din studiul efectuat, motivele prezentării au fost diferite, 177 dintre<br />
persoanele au avut ca motiv al prezentării sângerarea gingivală şi pruritul<br />
pg. 4
gingival, la o distanţă considerabilă urmând cei cu durerea în număr de<br />
câte 126.<br />
Examinare odonto-parodontală<br />
Din totalul lotului studiat, cei mai mulţi ( în număr de 48 ) sunt<br />
consumatori de cafea în cantitate scăzută, fiind în strânsă legătură cu<br />
consumatorii de alcool ( 41 la număr ). Alături de cafea şi alcool, fumatul<br />
este un factor de risc des întâlnit în rândul pacienţilor (146 dintre ei au<br />
declarat că fumează un pachet sau mai mult de ţigări contrara<br />
recomandărilor medicale).<br />
Numărul de persoane ce au declarat că prezintă bruxism nocturn<br />
şi diurn este apropiat (12 bolnavi respectiv 13 ).<br />
Ocluzia traumatică cu modificări accentuate este întâlnită la 41 de<br />
persoane.<br />
7 persoane au declarat că mai mulţi membri ai familiei suferă de<br />
boală parodontală.<br />
Riscul parodontal<br />
pg. 5
Riscul de boală parodontală are o valoare medie de 139,62 ±<br />
18,71, cu un minim de 110 şi un maxim de 188.<br />
Valoarea cea mai frecventă este între 130-140 ( 20 cazuri ).<br />
În medie, valorile riscului de boală parodontală în funcţie de sex<br />
sunt la femei 135,31 şi la bărbaţi de 141,08.<br />
Nu există o asociere semnificativă între riscul de boală<br />
parodontală şi sex ( t= -1,366, p= 0,175- NS ).<br />
Am constatat că indicele de placă bacteriană are o valoare medie<br />
de 0,34 ± 0,48, cu un minim de 0 şi un maxim de 2,20. Indicele de tartru<br />
are o valoare medie de 0,57 ± 0,52, minimul fiind de 0 şi maximul de 2,80.<br />
În lotul de studiu, valoarea cea mai frecventă a plăcii bacteriene<br />
este între 0-0,5 ( 59 cazuri ), apropiată cu cea a tartrului cu valoare tot<br />
între 0-0,5 ( 20 cazuri ).<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
41<br />
45<br />
34<br />
16<br />
16<br />
19<br />
43<br />
36<br />
47<br />
5<br />
2<br />
3<br />
S1<br />
absenta<br />
pungi<br />
simptomatologie parodontale 4-5<br />
parodontala<br />
mm adancime<br />
Valoarea minimă de 1 a CPITN-ului se află la sextanţii S1,S2, S5,<br />
fiind reprezentat de pungi parodontale de 6 mm sau mai adânci, iar cea<br />
maximă de 67 la nivelul sextantului S5 ( pungi parodontale până la 3,5 mm<br />
adâncime ).<br />
S3<br />
S1<br />
S2<br />
S3<br />
pg. 6
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
46<br />
41 35 35<br />
nu necesita<br />
igienizare<br />
9 119 9<br />
49 45 46<br />
38<br />
1 1<br />
13<br />
9 9<br />
6<br />
detartraj,<br />
igienizare si<br />
corectarea<br />
tratamentelor<br />
deficitare<br />
Valoarea minimă de 4 ( nu necesită tratament ) şi cea maximă de<br />
74 ( detartraj şi igienizare ) sunt regăsite la nivelul sextantului S5.<br />
5.3.3 Rezultate obţinute în urma aplicării chestionarelor<br />
referitoare la senzaţiile subiective ale pacienţilor corelate<br />
cu starea de sănătate generală şi orală<br />
Chestionar<br />
Datele au fost colectate prin intermediul unui chestinar cantitativ<br />
care au inclus informatii despre sanatatea orala si diabet .<br />
Chestionarul a fost dat pacientilor inainte de examenul clinic oral.<br />
Elementele dentare au fost pre-evaluate până la data de 31 la cei<br />
fără diabet , iar chestionarele , elementele dentare și cele despre diabet au<br />
fost pre-evaluate până la 21 la cei cu diabet .<br />
35<br />
30<br />
25<br />
20<br />
15<br />
10<br />
5<br />
0<br />
31<br />
ITEM 1: De cât timp sunteţi diagnosticat cu<br />
diabet zaharat (ani)<br />
17<br />
15<br />
20<br />
8<br />
4<br />
S1<br />
S2<br />
S3<br />
S4<br />
1 2 2 1 1 1<br />
0 1 2 3 4 5 6 7 8 10 11 21<br />
Lotul de studiu a fost alcătuit din 349 persoane cu diabet zaharat.<br />
52,43 % dintre ei sunt sub tratament de specialitate.<br />
pg. 7
59,22 % din lotul studiat resimte disconfort în timpul periajului,<br />
66,99 % sângerează în timpul periajului sau masticaţiei, 68,93 % au<br />
senzaţia că gingiile sunt umflate.<br />
Simptomatologia parodontală a apărut cel mai frecvent acum 5 ani<br />
( 16 cazuri ), urmată de 2 ani ( 15 cazuri ) şi de jumătate de an ( 14 cazuri).<br />
Rezultate<br />
Evaluarea proprie a subiectilor in ceea ce priveste succesul si<br />
esecul in aparitia gingivitelor, cariilor si statusului diabetic contra<br />
starea de sanatate actuala<br />
Validitatea propriilor evaluări în ceea ce priveste succesul și<br />
esecul au fost analizate prin obiectivarea clinică corespunzătoare .<br />
S-a raportat că eșecurile cu gingivita au avut valori mari ale VPI<br />
în comparatie cu succesele , dar evaluarea proprie a gingivitelor nu a<br />
avut o legatura statistică semnificativă cu indicele de sângerare<br />
gingivală .<br />
Evaluarea succesului și esecului la nivel dentar in<br />
corelatie cu evaluarea diabetului zaharat și nivelui de HbA1c<br />
Este demn de mentionat că la pacienții care au avut success in<br />
evitarea apariției gingivitelor 82% au avut succes și în menținerea<br />
statusului diabetului ,iar dintre cei la care au apărut gingivite 62% nu au<br />
avut succes în menținerea echilibului metabolic .<br />
Pe de altă parte la pacienții care au evitat cu succes apariția<br />
cariei dentare 78% au avut succes în menținerea echilibrului metabolic ,<br />
iar dentre cei la care au aparut carii 73% nu au avut succes in<br />
menținerea statusului diabetic .<br />
5.3.4 DISCUŢII<br />
Corelatiile dintre cei mai frecventi factori care<br />
mentin starea de sanatate orala si echilibrul<br />
metabolic din diabet<br />
Scopul a fost de a determina dacă există vreo legatură între<br />
cele mai frecvente 3 cauze care mentin starea de sănătate orală și<br />
echilibrul metabolic din diabet .<br />
Corelatiile găsite la evaluarea ețecurilor au fost :<br />
lipsa curătirii aproximale cu lipsa preocupării pentru<br />
tratamentul diabetului zaharat ,<br />
pg. 8
lenea ca si cauza de producere a cariilor cu lipsa<br />
preocuparii pentru tratamentul diabetului zaharat si cu<br />
lipsa motivatiei pentru ingrijirea in diabetul zaharat .<br />
In ceea ce privește cauzele menținerii cu succes a sănătății<br />
dentare și a echilibrului matabolic in diabetul zaharat nu au fost<br />
găsite corelatii semnificative statistic .<br />
5.4 CONCLUZII<br />
Lotul de pacienţi a cuprins persoane cu diabet zaharat cu<br />
complicaţii (toţi pacienţii urmau tratamentul cu injecţii cu insulină, venind<br />
în clinică pentru controale periodice pentru supravegherea<br />
tratamentului) şi pacienţi diabetici, noninsulinodependenţi, fără<br />
complicaţii, la care nu au fost constatate alte afecţiuni în afară de<br />
diabetul zaharat sau relaţionate cu acesta.<br />
CAP.6<br />
STUDII <strong>CLINICO</strong>-STATISTICE PRIVIND STAREA DE<br />
SĂNĂTATE ORALĂ LA PACIENŢII CU DISFUNCŢII <strong>ALE</strong><br />
METABOLISMULUI LIPIDIC<br />
6.1 INTRODUCERE<br />
Elemente asociative între greutatea corporală și apariţia<br />
şi evoluţia infecției parodontale<br />
Supraponderalitatea şi obezitatea sunt factori de risc important<br />
pentru diverse boli ale adulţilor, incluzând diabetul de tip 2,<br />
hiperlipemia, hipertensiunea arterială, cholelithiasis, arterioscleroza,<br />
precum şi boli cardiovasculare şi cerebrovasculare (31).<br />
6.2 SCOPUL STUDIULUI<br />
Scopul acestui studiu a fost de a examina asocierea dintre<br />
greutate corporală şi infecţia parodontală.<br />
� Studiul s-a efectuat pe un lot de subiecţii non-diabetici cu vârsta de<br />
30-49 (n=241).<br />
� Infecţia parodontală a fost măsurată prin numărul de dinţi cu pungi<br />
parodontale de 4mm sau mai profundă şi 6mm sau mai profunde.<br />
<strong>Gr</strong>eutatea corporală a fost măsurată utilizând indicele de masă<br />
corporală (IMC).<br />
pg. 9
� Am detectat o expunere slabă - asociată cu răspunsul IMC la dinţii<br />
cu pungi parodontale adâncite după controlul obiceiurilor de fumat<br />
prin limitarea unui eşantion cu subiecţii care nu au fumat niciodată,<br />
precum şi pentru alte potențiale obiceiuri prin includerea lor în<br />
modele multivariabile.<br />
6.3 MATERIAL ŞI METODE<br />
Scopul acestui studiu a fost de a examina asocierea de greutate<br />
corporală, cu infecţia parodontală.<br />
Asocierea dintre greutatea corporală şi infecţia parodontală a fost<br />
examinată cu ajutorul unor chestionare iar datele consemnate în<br />
foai de observaţie parodontologică.<br />
Studiul s-a efectuat pe pacienţi non-diabetici cu vârsta de 30-69<br />
(n=241) pe o perioadă de trei ani 2006-2008.<br />
Infecţia parodontală a fost măsurată prin numărul de dinţi cu<br />
pungi parodontale de 4mm sau mai profundă şi 6mm sau mai profunde.<br />
<strong>Gr</strong>eutatea corporală a fost măsurată utilizând indicele de masă<br />
corporală (IMC).<br />
Examinarea parodontală a constat în examen clinic, sondaj<br />
parodontal, examen ortopantomografic.<br />
� Rezultatele au arătat o asociere între greutatea corporală şi infecţii<br />
parodontale în populaţie non-diabetică, non-fumătoare, în vârstă de<br />
30-49.<br />
� Este necesară o cercetare suplimentară pentru a determina natura<br />
acestei asociaţii.<br />
6.4 METODE STATISTICE<br />
Noi am estimat riscurile relative (RR) şi intervalele de încredere<br />
(95% CI), utilizând modele de regresie Poisson. Am efectuat o analiză<br />
suplimentară (niciodată în rândul fumătorilor), unde am exclus subiecţii<br />
periodontal sănătoşi de la analiza pentru a depăşi posibile probleme<br />
legate de ipoteza de distribuţie.<br />
6.5 REZULTATE OBTINUTE IN URMA ANALIZEI<br />
VARIABILELOR<br />
Explicarea variabilelor<br />
<strong>Gr</strong>eutatea corporală a fost măsurată cu ajutorul IMC, care este o<br />
măsură de greutate corporală, în raport cu înălţimea (kg/m 2 ). IMC a fost<br />
clasificat în quintilii [prima quintilă < 22.3; quintila al doua 22.3-24.3;<br />
pg. 10
quintila a treia, 24.3-26.3; quintila a patra, 26.3-29.1; şi al cincea quintilă<br />
29.1 sau mai mult (valori rotunjite)]. Datele necesare pentru calcularea<br />
IMC au lipsit pentru un subiect. De corespondenţa între IMC (ca o<br />
variabilă continuă) şi a ţesutului adipos a fost 0.90, iar de<br />
corespondenţa între IMC şi circumferinţa taliei a fost 0.87.<br />
n<br />
1400<br />
1200<br />
1000<br />
800<br />
600<br />
400<br />
200<br />
0<br />
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28<br />
Fig. 1. Numărul de subiecţi cu dinţi cu pungi parodontale<br />
aprofundate (4mm sau mai mult) în întreaga populaţie de studiu.<br />
n<br />
700<br />
600<br />
500<br />
400<br />
300<br />
200<br />
100<br />
0<br />
6.6 DISCUŢII<br />
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28<br />
Am găsit o slabă expunere a asociaţiei de răspuns al IMC-ului cu<br />
numărul de dinţi cu aprofundate pungi parodontale, dar nu cu numărul<br />
de dinţi cariați, atunci când am controlat efectul fumatului prin limitarea<br />
probelor în cadrul subpopulaţiei de niciodată fumători şi pentru efectul<br />
de alte potenţiale cauze prin includerea acestora ca variabile<br />
concomitente în modelele multivariabile. Studiul nostru nu se adresează<br />
nici unui mecanism al modului în care obezitatea poate avea un efect<br />
negativ asupra periodonțiului. S-a sugerat în studiile anterioare<br />
afectarea de toleranţa la glucoză, perturbaţiile în profile de lipide şi de<br />
pg. 11
substanţe secretate de țesutul adipos, de exemplu, ar putea fi medierea<br />
mecanismelor (Saito & Shimazaki 2007).<br />
6.7 CONCLUZII<br />
1 Studiul nostru nu sugerează nici un mecanism biologic specific al<br />
modului în care obezitatea poate avea un efect negativ asupra<br />
parodonțiului.<br />
2 Cu toate acestea, există fapte, şi anume specificitatea şi expunerea<br />
ca asociaţie de răspuns, dar nu este dovedită prezenţa unui<br />
mecanism biologic între greutatea corporală şi infecţia parodontală.<br />
3 Efectele adverse ale obezităţii ar putea fi mediate prin mecanisme<br />
de mai multe tipuri incluzând intoleranta la glucoză, perturbaţiile în<br />
profillele lipidelor şi secreţia de substanţe din ţesutul adipos (Saito<br />
& Shimazaki 2007) sau printr-un alt mecanism.<br />
CAP.7<br />
INVESTIGAŢII PRIVIND MODIFICĂRILE<br />
PARAMETRILOR BIOCHIMICI ŞI STAREA DE<br />
AFECTARE PARODONTALĂ LA PACIENŢII CU DIABET<br />
7.1 STUDII BIOCHIMICE ŞI CLINICE PRIVIND CORELAŢIA<br />
DINTRE NIVELUL GLICEMIEI DIN SÂNGELE SULCULAR<br />
ŞI CEL CAPILAR<br />
7.1.1 INTRODUCERE<br />
Diabetul zaharat este cea mai raspandita afectiune metabolica<br />
rezultata in urma dereglarii metabolismului lipidic, proteic si<br />
carbohidratelor.<br />
Creșterea glicemiei determina afectiuni la nivelul ochilor,<br />
nervilor, pielii, vaselor sanguine si alte organe. Având in vedere<br />
impactul profund al acestei afecțiuni aproape 50% din pacienti nu sunt<br />
conștienți de problema lor.<br />
7.1.2 SCOPUL STUDIULUI<br />
Scopul acestui studiu a fost de a evalua corelația dintre<br />
glicemia din sângele capilar (CBGLs) și nivelul glicemiei din<br />
pg. 12
sângele sulcular (SBGLs), utilizând sânge din țesuturi gingivale<br />
obținut in timpul examenului parodontal de rutină, pentru a<br />
determina dacă proba de sange sulcular poate fi utilizată ca mijloc<br />
de diagnostic non-invaziv pentru determinarea glicemiei.<br />
Considerând că 50% din diabetici rămân nediagnosticați,<br />
testarea sângelui sulcular poate deveni o metodă bună în identificarea<br />
pacienților diabetici în timpul controlului stomatologic de rutină dacă<br />
exista o corelație cu sângele capilar.<br />
7.1.3 MATERIAL ŞI METODĂ<br />
In acest studiu au fost incluși 30 de pacienți non- diabetici si 30<br />
diabetici cu parodontită moderată până la severă selectaţi aleatoriu<br />
din lotul iniţial de pacienţi cu diabet şi supuși unor examene clinice<br />
parodontale de rutină.<br />
Sexul sau vârsta nu au fost folosiți in calitate de criterii de<br />
excludere. SBGLs si CBGLs au fost măsurate utilizând glucometrul.<br />
Sângele a fost prelevat folosind un tub cu diametru 1.6-1.8 mm<br />
pentru a transporta proba de la sulcusul gingival al dintilor anteriori,<br />
dupa sondajul pungii parodontale, pe stripul de test al aparatului de<br />
auto-monitorizare a glicemiei.In calitate de control, sangele capilar<br />
a fost luat prin înțepătura degetului.<br />
Probele de sânge au fost prelucrate în cadrul Clinicii de<br />
Endocrinologie.<br />
Analiza statistică a fost realizata cu ajutorul coefecientului de<br />
corelare Pearson și t-test.<br />
pg. 13
7.1.4 REZULTATE<br />
In acest studiu au participat 60 pacienti (30 barbati si 30 femei)<br />
cu varsta medie de 42.98 ani.<br />
Media glicemiei capilare (MCBG) si media glicemiei sulculare<br />
(MSBG) provenite de la toate probele a fost respectiv 190.57 si 168.6.<br />
Nivelul MCBG a fost de 269.73 in grupul test si 111.4 in grupul<br />
de control.<br />
Nivelul MSBG a fost de 240.27 la grupul test si 97.03 la grupul<br />
de control.<br />
21 (70%) din pacienti diabetici si 5 (17%) din pacienti nondiabetici<br />
au avut diabet in istoric familial.<br />
pg. 14
Minimum<br />
Media<br />
300<br />
250<br />
200<br />
150<br />
100<br />
50<br />
0<br />
Nr<br />
30<br />
30<br />
64<br />
Media glicemiei capilare (MCBG)<br />
111,4<br />
139<br />
269,73<br />
0 100 200 300<br />
269,73<br />
240,27<br />
111,4<br />
97,03<br />
grupul test grupul de<br />
control<br />
Control<br />
Test<br />
Nivelul MCBG<br />
Nivelul MSBG<br />
Nivelul de MCBG si MSCB in functie de sex și diferite grade de<br />
severitate al parodontitei nu au semnificatie statistică.<br />
Cu toate acestea, o medie mai mare a nivelului glicemiei a fost<br />
observată la pacienții cu afecțiuni parodontale severe.<br />
Indiferent de clasificare la nivel de subgrup a fost observată o<br />
corelatie crescută dintre nivelul de MSBG si MCBG in rândul tuturor<br />
participanților (r =0.997, p=0.0001).<br />
pg. 15
450<br />
400<br />
350<br />
300<br />
250<br />
200<br />
150<br />
100<br />
50<br />
0<br />
Mai mult decât atât, o corelație mare a fost observată dintre<br />
nivelul de MSBG si MCBG la pacientii cu diferite grade de severitate a<br />
afectării parodontale.<br />
250<br />
200<br />
150<br />
100<br />
50<br />
0<br />
30<br />
240,27<br />
129<br />
418<br />
Numar Media SD<br />
74,95<br />
<strong>Gr</strong>up Media Maximum<br />
Test<br />
Control<br />
Parodontita<br />
moderata<br />
Parodontita<br />
severa<br />
pg. 16
SD<br />
Media<br />
Nr<br />
92,37 95,9<br />
142,54 186,06<br />
24 36<br />
0% 20% 40% 60% 80% 100%<br />
Parodontita severa 36 186,06 95,9<br />
Parodontita moderata 24 142,54 92,37<br />
7.1.5 DISCUŢII<br />
Nr Media SD<br />
Parodontita<br />
moderata<br />
Parodontita<br />
severa<br />
Principalul obiectiv al acestui studiu a fost evaluarea intr-un<br />
mod sigur, neinvaziv si rapid a statusului diabetic al pacientului prin<br />
evaluarea SBGL in timpul examenului parodontal.<br />
7.1.6 CONCLUZII<br />
1. In limitele acestui studiu, se poate concluziona că exista o corelație<br />
mare între SBGLs si CBGLs cât la pacienti diabetici cât și la cei<br />
sănătoși, indiferent de sex. Un istoric familial de diabet zaharat și o<br />
mai mare severitate a bolii parodontale au coincis la pacienții care<br />
suferă de diabet.<br />
2. Considerând că 50% din diabetici rămân nediagnosticati, testarea<br />
sângelui sulcular poate deveni o metodă adecvată de identificare a<br />
potențialilor pacienti diabetici, în timpul ședintelor stomatologice de<br />
rutina, deoarece exista o corelație cu sângele capilar. Astfel se pot<br />
realiza trimiteri justificate și adecvate către un clinician de profil.<br />
pg. 17
7.2 EVALUAREA <strong>CLINICO</strong>-BIOLOGICĂ A DIABETULUI<br />
LA POPULAȚIA TÂNĂRĂ ÎN SCOPUL DE A EVALUA<br />
MARKERII PREJUDICIULUI PARODONTAL<br />
7.2.1 CONTEXTUL STUDIULUI<br />
În ultimii ani, a existat un interes în curs de dezvoltare în relaţie<br />
strânsă dintre diabetul zaharat (DM)- și sănătatea orală. Având în<br />
vedere rapoartele alarmante ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii<br />
(OMS) 2008, şi în perfect acord cu politica de sănătate naţională care a<br />
iniţiat pe data de 25 septembrie 2006, Programul Naţional de Diabet,<br />
am dezvoltat studiul de faţă, prin scanarea de activitate al bolii<br />
parodontale (PD) într-o populaţie juvenilă cu DM. Tendinţa de<br />
înţelegere actuală a patogenezei parodontale sugerează că degradarea<br />
parodontală de țesut este modulată în funcţie de răspunsul gazdei care<br />
va elibera diferiți mediatori, capabili să degradeze ţesutul.<br />
7.2.2 OBIECTIVUL <strong>CERCETĂRI</strong>I<br />
Luând în considerare natura ambivalentă a relaţiei DM - PD şi<br />
diabet zaharat de incidenţă în continuă creştere în rândul copiilor şi<br />
adolescenților - cu 3% în fiecare an, şi în rândul copiilor preşcolari-cu<br />
5% pe an (conform rapoartelor OMS din 2008) ne-am concentrat<br />
atenţia asupra potenţialului de investigare şi de prevenire a acestei<br />
maladii şi a complicaţiilor sale în rândul populaţiei pentru minori, prin<br />
monitorizarea mediatorilor chimici solubili în lichidul crevicular gingival<br />
(GCF) şi indexul de evaluare clinică orală.<br />
7.2.3 MATERI<strong>ALE</strong> ŞI METODE<br />
Examinarea clinică (status parodontal) şi a investigaţiilor de<br />
laborator cu privire la relaţia dintre DM şi PD au fost efectuate la 48<br />
subiecți, dintre care: sistemic sănătoşi (n = 24), copii şi adolescenţi cu<br />
diabet zaharat insulino-dependenți (IDDM) (n=24), cu diverse grade de<br />
alterare parodontală. Pacienţii cu diabet zaharat au fost împărţiți în<br />
două grupe: jumătate cu un control bun al bolii diabetice (niveluri de<br />
hemoglobină glycală-HbA1c 9%).<br />
7.2.4 REZULTATE ŞI DISCUŢII<br />
Ambele maladii, DM şi PD dețin o patogeneză relativ similară,<br />
care implică un răspuns agresiv inflamator, atât la nivel sistemic şi cât și<br />
la nivel local (lichid gingival). Bogatul conținut la final de comportare a<br />
produselor, asociat cu inflamaţia parodontală, modul ușor de colectare,<br />
pg. 18
în minim de timp, cu minim de risc, capital şi investiţii materiale, sunt<br />
motivele pentru care GCF pretinde ca un bun, disponibil micromedium<br />
pentru boala parodontală să fie evaluarea potenţialului markerilor.<br />
Rezultatele studiului prezent înregistrează corelaţii între statutul<br />
clinic parodontal și parametrii biologici de DM şi răspunsul imuninflamator<br />
ale gazdei.<br />
ISP<br />
4.5<br />
4.0<br />
3.5<br />
3.0<br />
2.5<br />
2.0<br />
1.5<br />
1.0<br />
0.5<br />
Categ. Box & Whisker Plot:<br />
Indice de sangerare - ISP<br />
1.560<br />
Martor<br />
1.694<br />
2.964<br />
DZ prost controlat<br />
DZ bine controlat<br />
LOT<br />
Analiza nivelurilor de fluid gingival al IL-1β, la pacienţii din grupul<br />
a subliniat cel mai scăzut nivel, 109.364ng/ml respectiv, la persoanele<br />
sistemic sănătoşi, cu cele mai ușoare forme de modificări parodontale<br />
(gingivită). Valorile IL-1β au crescut în mod semnificativ, în cazul<br />
acestui grup concomitent cu severitatea bolii, o creştere aproximativ de<br />
2 ori (1.93), fiind înregistrată la pacienţii cu parodontită agresivă (211.16<br />
ng / ml).<br />
PAC<br />
3.0<br />
2.5<br />
2.0<br />
1.5<br />
1.0<br />
0.5<br />
0.0<br />
-0.5<br />
-1.0<br />
Categ. Box & Whisker Plot:<br />
Pierderea de atasament PAC<br />
0.388 0.324<br />
Martor<br />
1.053<br />
Mean<br />
±SE<br />
±SD<br />
DZ prost controlat<br />
DZ bine controlat<br />
LOT<br />
Mean<br />
±SE<br />
±SD<br />
pg. 19
IL1�<br />
1400<br />
1200<br />
1000<br />
800<br />
600<br />
400<br />
200<br />
0<br />
Scatterplot: HbA 1C vs. IL1b (Casewise MD deletion)<br />
IL1 � = -209.8 + 79.187 * HbA 1C<br />
Coeficient de corelatie: r = 0.73604<br />
-200<br />
4 6 8 10 12 14 16 18 20<br />
7.2.5 CONCLUZII<br />
HbA 1C<br />
95% confidence<br />
1. Mediatori chimici (IL-1β, TNFα) analizați cu GCF relevă asocierea<br />
puternică între IDDM şi creşterea răspunsului inflamator urmărind<br />
infecţiile bacteriene. Studiul de faţă a permis identificarea unor<br />
reale dezechilibre biochimice în diabet zaharat-prejudiciul ţesutului<br />
parodontal.<br />
2. Corelaţiile între potenţialul apoptotic a unor citokine cu<br />
multivariabile analize sugerează că pierderea clinică de racordare<br />
la persoanele cu diabet zaharat ar putea fi, cel puţin parţial atribuită<br />
unor niveluri mai ridicate de TNFα şi IL-1β (model care a fost<br />
evocat, atât la nivelul parodontal cât şi la nivel sistemic).<br />
pg. 20
CAP.8<br />
INVESTIGAŢII PRIVIND MODIFICĂRILE<br />
PARAMETRILOR BIOCHIMICI ŞI STAREA DE<br />
AFECTARE PARODONTALĂ LA PACIENŢII CU<br />
DISLIPIDEMII<br />
8.1<br />
NIVELELE LIPIDELOR PLASMATICE LA PACIENTII CU<br />
BOALA PARODONTONTALĂ<br />
8.1.1 INTRODUCERE<br />
Hiperlipidemia si hiperglicemia sunt factori de risc major pentru<br />
boala cardiovasculara. In ultimii ani, au fost prezentate cateva dovezi<br />
ale asocierii bolii parodontale cu riscul crescut pentru boala<br />
cardiovasaculară.<br />
8.1.1 SCOPUL STUDIULUI<br />
In studiul prezent, am masurat timpul de metabolizare a lipidelor<br />
plasmatice, ca si glicemia in pacientii non-diabetici cu boala<br />
parodontala si in lotul de control.<br />
Mai mult, am evaluat gradul de alterare parodontala corelat cu<br />
nivelele plasmatice ale colesterolului (Pohl si col. 1995).<br />
8.1.2 MATERIAL ŞI METODE<br />
39 de pacienti cu boală parodontală (20 femei si 19 barbati, cu<br />
varsta intre 50-60 de ani, media de 54.4±3.1) și 40 de pacienți in lotul<br />
de control (25 femei si 14 barbati, cu varsta intre 50-60 de ani, media<br />
54.4±2.8) au participat la acest studiu.<br />
40<br />
20<br />
0<br />
FEMEI; ; 20<br />
BARBATI; ; 19<br />
lotul de studiu<br />
FEMEI; ; 27,4<br />
BARBATI; ;<br />
38,6<br />
FEMEI<br />
BARBATI<br />
pg. 21
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
FEMEI; ; 25<br />
BARBATI; ;<br />
14<br />
lotul de control<br />
FEMEI; ;<br />
27,4<br />
BARBATI; ;<br />
38,6<br />
FEMEI<br />
BARBATI<br />
Ambele grupuri de pacienţi şi lotul de control au fost recrutaţi<br />
secvenţial în termen de 6 de luni din cadrul pacientilor care s-au<br />
prezentat la cabinetul stomatologic particular pentru examenul de<br />
rutină.<br />
După ce au fost informati cu privire la scopul studiului, pacienţii a<br />
semnat forma de consimţământul in cunostinta de cauza.<br />
Ambelor loturi cu boala parodontala şi subiectii din lotul de control li<br />
s-a cerut să răspundă la un chestionar în ceea ce priveşte statutul lor<br />
social şi medical general. În cazul în îndoieli cu privire la starea<br />
medicală au avut examene medicale.<br />
8.1.4 REZULTATE<br />
Tabelul 1. Lipidele sanguine, precum şi nivelurile de glucoză (mg / dl; deviaţia<br />
medie şi standard) în loturile de control şi de pacienţi cu boala parodontala<br />
Control Pacienti<br />
medie Sd medie sd Valoarea p<br />
Colesterol total<br />
(mg/dl)<br />
C 39.1 243.6 37.3 0.03<br />
Colesterol LDL 165.5 35.9 187.3 37.3 0.01<br />
Colesterol HDL 55.8 17.8 52.2 11.7 nesemnificativ<br />
trigliceride 126.2 53.1 175.6 115.5 0.02<br />
Glucoza 73.3 16.5 84.5 24.5 0.02<br />
pg. 22
Lipidele sanguine, precum şi nivelurile de glucoză (mg / dl; deviaţia<br />
180<br />
160<br />
140<br />
120<br />
100<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
medie şi standard) în loturile de control<br />
165,5<br />
126,2<br />
55,8<br />
73,3<br />
Colesterol total (mg/dl) Colesterol LDL Colesterol HDL trigliceride Glucoza<br />
Conform chestionarului, nu au existat diferenţe în statutul social<br />
la pacientii cu boala parodontală şi subiecţii de control.<br />
În conformitate cu gradul de punga parodontala, cei mai multi<br />
dintre pacienţi au suferit de boala parodontala moderată ; 47.2 ±24,6%<br />
din site-uri a avut o adâncime de sondare de 4-5 mm şi 8.6 ± 16,3%<br />
din site-urile au avut o adâncime de sondare de mai mult de 5 mm.<br />
În câteva cazuri de control au fost prezente pungi parodontale<br />
de adancime moderată (8,7 ± 8,5% din site-uri), dar nu au fost prezenţe<br />
pungi parodontale adancii.<br />
Asa cum era de asteptat, sângerarea la sondare a fost mai<br />
frecventă în subiecţi afectati periodontal (25.1 ± 26,3%) decât la<br />
subiecţii de control (5,0 ± 6,9%, p = 0,0001). Subiecţii de control au<br />
avut în mod semnificativ mai puţini dinti absenti decât pacienţii cu<br />
parodontită (7.9 ± 5.7 comparativ cu 11.2 ± 7.4, P 0,03).<br />
SÂNGERARE LA SONDARE<br />
2,26%<br />
lot cu boală<br />
parodontală<br />
97,74%<br />
lot control<br />
pg. 23
O estimare calitativă de acumulare a placii nu a evidenţiat o<br />
diferenţă semnificativă între pacientii cu parodontită si subiectii de<br />
control (50± 19% fata de 48 ± 23%).<br />
Aşa cum se arată în tabelul 1, nivelele medii plasmatice de<br />
colesterol şi nivelurile de LDL colesterol la subiecţii parodontită au fost<br />
în mod semnificativ mai mari cu aproximativ 8% şi 13% în comparaţie<br />
cu subiectii de control.<br />
De asemenea, valorile trigliceridelor plasmatice au fost mai<br />
mari la pacienti decât la subiecţii de control (+39%), dar nici o diferenţă<br />
nu a fost observata pentru colesterolul HDL.<br />
Tabelul 2. Frecventa valorilor patologice ale lipidelor poasmatice si a nivelelor<br />
glicemiei la pacientii cu parodontita si subiectii de control; valorile limita sunt<br />
raportate in paranteza)<br />
Control Pacienti<br />
Valori limita<br />
(mg/dl)<br />
Colesterol total<br />
(>230)<br />
Colesterol LDL<br />
(>160)<br />
Colesterol HDL<br />
(200)<br />
Glucoza<br />
(>120)<br />
Sub Peste Sub Peste Valoarea p<br />
25 15 15 24 0.03<br />
22 18 9 30 0.003<br />
10 30 11 28 nesemnificativ<br />
38 2 26 13 0.01<br />
40 0 39 0 nesemnificativ<br />
pg. 24
Trigliceride<br />
(>200)<br />
Media glicemiei capilare (MCBG)<br />
si media glicemiei sulculare<br />
(MSBG)<br />
Glucoza<br />
(>120)<br />
Colesterol HDL<br />
(160)<br />
Colesterol total<br />
(>230)<br />
10<br />
22<br />
25<br />
11<br />
40<br />
38<br />
9<br />
15<br />
26<br />
39<br />
<strong>Gr</strong>upul test<br />
<strong>Gr</strong>upul<br />
control<br />
Diferenţe foarte semnificative între subiectii cu parodontită şi<br />
subiecţii de control au fost de asemenea observate atunci cand<br />
frecvenţa concentraţiilor plasmatice patologice lipidice au fost estimate.<br />
Frecventa hipercolesterolemiei la pacienti a fost aproximativ<br />
dubla fata de lotul de control.<br />
Acest lucru a fost valabil şi pentru colesterolul total precum şi<br />
pentru colesterolul LDL. Nivele patologice ale trigliceridelor au fost de<br />
circa 6,5 ori mai frecvente în parodontită în comparaţie cu subiecţii din<br />
lotul de control, in timp ce nu a fost observata nici o diferenta pentru<br />
colesterolul HDL (tabelul 2).<br />
Deşi diabetul zaharat a fost unul din criteriile de excludere în<br />
studiul nostru, am determinat de asemenea nivelurile de glucoză din<br />
sânge à jeun. Într-adevăr nu am observat valori patologice în pacientii<br />
cu parodontită sau pacientii de control (tabelul 2).<br />
Cu toate acestea, a existat o diferenţă semnificativă între<br />
valorile medii din ambele grupuri. Valoarea medie a glucozei sanguine<br />
a fost de aproximativ 15% mai mare la pacienţi comparative cu lotul de<br />
control (tabelul 1).<br />
pg. 25
8.1.5 DISCUŢII<br />
Este bine stabilit că parodontita marginală şi bolile cardiovasculare<br />
împărtăşesc unele elemente comune de risc, cum ar fi diabetul zaharat,<br />
fumatul, sănătate precară (DeStefano et al. 1993, Pohl et al. 1995,<br />
Papapanou 1996, Beck et al. 1998).<br />
Originea socială a celor două grupe, a fost echilibrata, iar fumătorii<br />
au fost excluşi din studiu. Cu toate că pacienţii cu diabet zaharat<br />
cunoscut s-au exclus, de asemenea din studiul nostru, valorile à jeun<br />
pentru glicemie la pacienţii cu parodontită au fost uşor, dar în mod<br />
semnificativ mai crescute decât la lotul de control.<br />
Acesta observatie poate indica faptul că aceşti pacienţi, au unele<br />
probleme de control glicemic şi sunt într- o condiţie pre-diabetică .<br />
8.1.6 CONCLUZII<br />
1. In studiul prezent, am masurat timpul de metabolizare a lipidelor<br />
plasmatice, ca si glicemia in pacientii non-diabetici cu boala<br />
parodontala si in lotul de control.<br />
2. Mai mult, am evaluat gradul de alterare parodontala corelat cu<br />
nivelele plasmatice ale colesterolului.<br />
3. Comparativ cu lotul de control, subiecţii cu parodontită au avut<br />
niveluri plasmatice mai ridicate de colesterol total, LDL cholesterol<br />
şi trigliceride, precum şi frecvenţa de profiluri de lipide patologice a<br />
fost mai ridicata la pacienţi decât în lotul de control.<br />
pg. 26
CAP.9<br />
INVESTIGAŢII PRIVIND MODIFICĂRILE<br />
PARAMETRILOR PARODONTALI ŞI RĂSPUNSUL LA<br />
TERAPIA ETIOLOGICĂ LOCALĂ LA PACIENŢII CU<br />
DISFUNCŢII METABOLICE<br />
9.1 Studiu clinico-statistic privind modificările<br />
parametrilor parodontali după tratamentul etiologic la<br />
pacienţii cu modificări metabolice<br />
9.1.1 INTRODUCERE<br />
Relaţia dintre diabet şi boala parodontală a prins contur în anii<br />
1920-1930, când s-a constatat că diabetul provoacă schimbări specifice<br />
în ţesutul gingival şi. induce boala parodontală.<br />
Aceste observaţii au fost contestate mai târziu când s-a observat,<br />
prin studii de laborator, că boala parodontală e similară histologic la<br />
animalele cu diabet sau la cele de control.<br />
De peste 40 ani, efectele diabetului asupra prevalenţei şi<br />
severităţii parodontopatiei au fost intens studiate. Inflamaţiile şi<br />
sângerările gingivale sunt mult mai frecvente la pacienţii cu diabet în<br />
comparaţie cu cei non - diabetici în condiţiile în care factorii<br />
determinanţi sau favorizanţi ai bolii parodontale ( de exemplu - nivelul<br />
plăcii dentare bacteriene ) sunt similari.<br />
9.1.2 SCOPUL STUDIULUI<br />
La adulţi, statusul diabeticilor este multifactorial şi această<br />
entitate cuprinde şi complicaţiile diabetului.<br />
Scopul acestui studiu este de a găsi relaţia dintre diabet şi<br />
severitatea afecţiunii parodontale şi dacă afecţiunile metabolice<br />
influenţează pozitiv sau negativ răspunsul organismului la terapie,<br />
bineinţeles şi evoluţia în timp, după tratament, a ţesuturilor<br />
parodontale.<br />
Cercetarea am realizat-o în cadrul clinicii de Parodontologie,<br />
Fac. de Medicină Dentară, UMF “ <strong>Gr</strong>.T <strong>Popa</strong>, sub conducerea Prof<br />
Dr. Silvia Marţu.<br />
pg. 27
9.1.3 MATERIAL ŞI METODĂ<br />
Subiecţi şi protocoale de studiu<br />
Lotul de studiu :<br />
I Lot pacienţi diabetici cu complicaţii care include 42 de pacienţi<br />
adulţi diagnosticaţi cu diabet Zaharat de tip 1. Vârsta pacienţilor<br />
este cuprinsă între 25-35 ani, selecţia facându-se în funcţie de anul<br />
naşterii. Toţi pacienţii urmau tratamentul cu injecţii cu insulină,<br />
venind în clinică pentru controale periodice pentru supravegherea<br />
tratamentului.<br />
Lotul II de control, din 10 pacienţi, de aceeaşi vârstă, sănătoşi<br />
sistemic.<br />
Informaţiile legate de caracteristicile şi trecutul medical al<br />
pacienţilor, inclusiv tipul de diabet şi ultima valoare pentru<br />
nivelul hemoglobinei glicosilate (HbA1c) au fost obţinute din<br />
fişele de pacient.<br />
9.1.4 REZULTATE<br />
9.1.4.1 REZULTATE OBŢINUTE ÎNAINTE DE APLICAREA<br />
TRATAMENTULUI<br />
Sănătatea parodontală generală a subiecţilor a fost afectată. S-a<br />
observat o diferenţă semnificativă statistic între scorurile individuale ale<br />
CPITN54 şi nivelul de educaţie, şi între durata afecţiunii şi scorurile<br />
individuale CPITN X3. Parodonţiul din dinţii maxilari anteriori era cu<br />
predilecţie sănătos, tartrul dentar putând fi regăsit cel mai frecvent în<br />
regiunea inferioară anterioară.<br />
pg. 28
70.00%<br />
60.00%<br />
50.00%<br />
40.00%<br />
30.00%<br />
20.00%<br />
10.00%<br />
0.00%<br />
180%<br />
160%<br />
140%<br />
120%<br />
100%<br />
80%<br />
60%<br />
40%<br />
20%<br />
0%<br />
≥ 1 mm ≥ 2 mm ≥ 3 mm ≥ 4 mm ≥ 5 mm<br />
%lot martor<br />
% lot diabet<br />
Prevalenţa dinţilor afectaţi de recesiune gingivală<br />
< 1 mm ≥ 1 mm ≥ 2 mm ≥ 3 mm ≥ 4 mm<br />
%diabetici<br />
% sanatosi<br />
Procentul de dinţi afectaţi de recesiune gingivală<br />
≥ 5 mm<br />
≥ 4 mm<br />
≥ 3 mm<br />
≥ 2 mm<br />
≥ 1 mm<br />
0% 20% 40% 60% 80% 100%<br />
TOTAL<br />
60 – 69<br />
50 – 59<br />
40 – 49<br />
30 – 39<br />
20-29<br />
<strong>Gr</strong>adul de recesiune în raport cu grupa de vârstă<br />
pg. 29
9.1.4.2 REZULTATE OBŢINUTE DUPĂ APLICAREA<br />
TRATAMENTULUI ETIOLOGIC PARODONTAL<br />
75% dintre pacienţi aveau parodontite cronice iar<br />
25% au avut forme agesive de parodontită generalizată.<br />
1<br />
24<br />
70<br />
94<br />
0 20 40 60 80 100<br />
Parodontită cronică Parodontită agresivă<br />
Total pacienţi<br />
Pe parcursul celor sase luni nu s-a inregistrat nici o modificare<br />
în dieta, medicamentaţia sau obiceiurile vicioase privind fumatul.<br />
Efectele tratamentului parodontal asupra parametrilor parodontali<br />
Inregistrarea parametrilor clinici parodontali subliniază<br />
severitatea şi extinderea infecţiei parodontale.<br />
La prima consultaţie pacienţii aveau un indice de placa în<br />
medie 58� 20,7% ) şi 63,5�16,4% zone de sângerare la sondaj;<br />
numărul mediu de pungi parodontale adânci era de 77�23, o pierdere<br />
de ataşament de 4,93�1,13 mm, şi pungi adânci de 4,36�0,59mm.<br />
Indicele de placă<br />
6 luni DS<br />
6 luni Val medie<br />
20.08<br />
10.42<br />
Iniţial Val medie<br />
60 58.04<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
14.29<br />
2 luni DS<br />
20.7<br />
20.9<br />
Iniţial DS<br />
2 luni Val medie<br />
pg. 30
Igiena orală s-a imbunataţit semnificativ, indicele de placă<br />
fiind în medie de 20% intre 2 şi 6 luni,<br />
Indicele de sângerare<br />
6 luni DS<br />
6 luni Val medie<br />
11.91<br />
17.1<br />
Iniţial Val medie<br />
70 63.57<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
11.57<br />
2 luni DS<br />
16.39<br />
15.8<br />
Iniţial DS<br />
2 luni Val medie<br />
Indicii de sângerare au atins valori medii de 16% la<br />
2 luni şi 17% la 6 luni.<br />
Numărul de pungi<br />
6 luni DS<br />
6 luni Val medie<br />
15.04<br />
22.91<br />
Iniţial Val medie<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
16.36<br />
2 luni DS<br />
77.08<br />
23.23<br />
27.82<br />
Iniţial DS<br />
2 luni Val medie<br />
Subiecţii au avut o scădere a numărului de pungi parodontale<br />
de la 77�23 la prima sedinţă la 28�16 la 2 luni şi 23�15 la 6 luni.<br />
pg. 31
Adâncimea pungilor<br />
6 luni DS<br />
3.19<br />
6 luni Val medie<br />
Iniţial Val medie<br />
5<br />
0.47<br />
4<br />
3<br />
2<br />
1<br />
0<br />
0.47<br />
2 luni DS<br />
0.59<br />
4.36<br />
3.25<br />
Iniţial DS<br />
2 luni Val medie<br />
Adâncimea pungilor a scazut de la 4,36 mm în medie la prima<br />
sedinţă la 3,25 mm la 2 luni şi 3,19 mm la 6 luni.<br />
Recesiune şi pierdere de ataşament<br />
6 luni DS<br />
6 luni Val medie 1.72<br />
0.94<br />
Iniţial Val medie<br />
2<br />
1.5<br />
1<br />
0.5<br />
0<br />
0.94<br />
2 luni DS<br />
0.56<br />
0.88<br />
Iniţial DS<br />
1.56<br />
2 luni Val medie<br />
Recesiunile au stagnat şi pierderea de atasament<br />
a ajuns de la 4,93 mm la 4,74 la 2 luni şi 4,85 mm la 6 luni.<br />
pg. 32
6 luni DS<br />
6 luni Val medie<br />
4.85<br />
1.13<br />
Iniţial Val medie<br />
5<br />
4<br />
3<br />
2<br />
1<br />
0<br />
1.14<br />
2 luni DS<br />
Evaluarea răspunsului la tratament<br />
Sângerare gingivală (%)<br />
4.93<br />
1.13<br />
Iniţial DS<br />
2 luni Val medie<br />
Sângerare gingivală (%) Iniţial 4 săptămâni 6 luni 12 luni<br />
D1 29,1�16,6 25,4�25,5 26.9 � 16.0 28,7�20,8<br />
D2 29,4�20,8 25.9 � 17.3 27,4�16,3 28,9� 17.3<br />
D3 52,1�25,5 41.7 � 18.8 46.7 � 18.1 51,9� 17,8<br />
12 luni<br />
Indicele de placă<br />
Iniţial<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
6 luni<br />
4.74<br />
4 săptămâni<br />
D1<br />
D2<br />
D3<br />
pg. 33
Indicele de placă Iniţial 4 săptămâni 6 luni 12 luni<br />
D1 31,9�8,7 26.9 � 16.0 29,9�8,7 30,5�14,0<br />
D2 33,5�14,0 30,18� 17,8 31,4�16,3 33.4 � 17.3<br />
D3 61,3�23,4 54,6�8,7 59,16�14,0 60, 17�16,3<br />
Iniţial diferenţele între depozitele de tartru subgingival nu au fost<br />
semnificative, dar la 6 şi 12 luni la pacienţii din grupul D3 se formase<br />
semnificativ mai mult tartru faţă de cei din grupurile D2 sau D1.<br />
Depozitele de placă la toate loturile au scăzut îniţial, dar apoi au<br />
au crescut, la examinarea la 12 luni având valori apropiate celor de la<br />
inceputul studiului.<br />
Nu s-au observat diferenţe semnificative statistic în procentajele<br />
valorilor medii ale indicelui de placă intre subgrupurile diabetice studiate<br />
12 luni<br />
Iniţial<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
6 luni<br />
Pungi parodontale �4mm (%)<br />
4 săptămâni<br />
Pungi parodontale �4mm (%) Iniţial 4 săptămâni 6 luni 12 luni<br />
D1 1,6�1,3 0,73�1,07 1,4�6,9 1,7�11,9<br />
D2 5,1�6,9 3,9�11,3 4,7�1,3 4,9�16,3<br />
D3 13,3�11,9 9,7�3,2 11,7�6,9 15,6�17,3<br />
D1<br />
D2<br />
D3<br />
pg. 34
La examinarea îniţială nu au existat diferenţe semnificative între<br />
procentele de pungi parodontale >4mm, dar a fost observat un răspuns<br />
pe termen scurt la 4 săptămâni dupa terapia parodontală.<br />
Cu toate acestea, în grupul D3 a fost observată o recurenţă<br />
rapidă a pungilor parodontale adânci, cu mai multe pungi >4mm la 12<br />
luni.<br />
12 luni<br />
9.1.5 DISCUŢII<br />
Iniţial<br />
20<br />
15<br />
10<br />
5<br />
0<br />
6 luni<br />
4 săptămâni<br />
S-au recomandat trei strategii generale pentru prevenţia<br />
afecţiunii parodontale: (i) o strategie la nivel de populaţie; (ii) o strategie<br />
de prevenţie secundară; (iii) identificarea grupurilor de risc înalt pentru<br />
parodontită (Sheiham, 1991).<br />
Dacă obiectivul îl constituie identificarea grupurilor de risc<br />
înalt, detectarea precoce a afecţiunii active şi identificarea subiecţilor şi<br />
grupurilor care sunt mai înclinate să dezvolte afecţiuni parodontale<br />
distructive în viitor, sunt importante toate elementele sistemului de<br />
îngrijire dentară. Această observaţie se aplică mai ales grupurilor cu<br />
risc înalt, cum ar fi adulţii diabetici.<br />
9.1.6 CONCLUZII<br />
1. Comparaţiile între pacienţii diabetici şi cei din grupul de control au<br />
ajuns la concluzia ca diabetul zaharat este un factor de risc pentru<br />
boala parodontală.<br />
D1<br />
D2<br />
D3<br />
pg. 35
2. Din studiul prezent nu au rezultat diferenţe semnificative între<br />
severitatea diabetului zaharat şi răspunsul organismului între grupul<br />
de control şi cel al pacienţilor diabetici. Afecţiunile orale, ca boală<br />
parodontală la fel ca şi statusul diabetic, sunt multifactoriale. Mai<br />
evident, pacienţii diabetici sunt mai predispuşi la boală parodontală,<br />
cu o importanţă deosebită acordată relaţiei diabet-zaharat -boală<br />
parodontală, cu identificarea pacienţilor care sunt mai predispuşi la<br />
aceste tipuri de afecţiuni orale.<br />
9.2 STUDIU CLINIC PRIVIND RăSPUNSUL LA<br />
TRATAMENT ÎN URMA DETARTRAJULUI<br />
CONVENTIONAL ŞI TERAPIEI MEDICAMENTOASE LA<br />
PACIENŢII CU DIABET ZAHARAT<br />
9.2.1 SCOPUL STUDIULUI<br />
Studiul a fost întreprins în scopul de a testa simultan aplicarea<br />
de gel pe bazã de metronidazol cu detartrajul subgingival şi de a se<br />
observa dacă exista diferenţe în răspunsul la tratament al pungilor<br />
parodontale de profunzime medie şi mare la pacienţii cu diabet zaharat.<br />
9.2.2 MATERIAL ŞI METODĂ<br />
La fiecare dintre pacienţi s-au aplicat toate tratamentele<br />
simultan, pe fiecare hemiarcadă, după cum urmează:<br />
� numai detartraj subgingival,<br />
� numai aplicare de gel cu metronidazol,<br />
� detartraj subgingival şi aplicare de gel,<br />
� al patrulea cadran a servit drept control.<br />
9.2.3 REZULTATE<br />
Profunzimea pungilor<br />
Au fost înregistrate în total 1482 situsuri (detartraj - 378,<br />
Metrogyl Denta* - 372, tratament combinat - 360, situsuri de control -<br />
372).<br />
pg. 36
Timp Detartraj<br />
(378<br />
situsuri)<br />
Metrogyl<br />
Denta* (372<br />
situsuri)<br />
Combinat<br />
(360<br />
situsuri)<br />
Iniţial 4, 65 4, 58 4, 61 4, 53<br />
Reducere<br />
la 2<br />
săptãmâni<br />
0, 11 0, 14 0, 13 0, 01<br />
Reducere<br />
la 4<br />
săptãmâni<br />
Reducere<br />
la 6<br />
săptãmâni<br />
Reducere<br />
la 14<br />
săptãmâni<br />
0, 30 0, 21 0, 32 0, 03<br />
0, 32 0, 25 0, 21 0, 01<br />
0, 33 0, 15 0, 21 0, 04<br />
Control (372<br />
situsuri)<br />
Adâncimi medii la sondare iniţiale şi reducerea adâncimii pungilor<br />
după diferite intervale de timp, în funcţie de tratament<br />
Analiza bazată pe clasificarea pungilor ca superficiale ≤ 4,4<br />
mm, sau adânci ≥4,5 mm au relevat următoarele aspecte: după patru<br />
săptămâni pungile mai mici de 4,4 mm s-au redus cu 19,7% în urma<br />
tratamentului combinat, cu 12,5% în urma detartrajului, şi cu 10,7% în<br />
urma tratamentului cu Metrogyl Denta*- (tabel)<br />
Tratament Profunzime<br />
iniţială a<br />
pungilor (mm)<br />
Reducerea<br />
adâncimii<br />
pungilor-săpt 4<br />
(mm)<br />
Detartraj 3,11 0,39 0,46<br />
Metrogyl<br />
Denta*<br />
3,18 0,34 0,24<br />
Combinat 3,15 0,62 0,38<br />
Control 3,11 0,01 0,46<br />
Reducerea<br />
adâncimii<br />
pungilor-săpt<br />
14 (mm)<br />
Tabelul Reducerea adâncimii pungilor ≤4,4 mm. , după aplicarea<br />
tratamentelor<br />
După cum se poate observa, s-a constatat o diferenţă<br />
semnificativă în reducerea profunzimii de sondare între grupul cu<br />
Metrogyl Denta* şi grupul test, după 4 săptămâni, dar nu şi după 14<br />
săptămâni.<br />
Detartrajul subgingival a dus la o reducere mult mai<br />
semnificativă a adâncimii de sondare decât tratamentul numai cu<br />
pg. 37
Metrogyl Denta*, totuşi nu s-a observat o diferenţă semnificativă între<br />
tratamentul cu Metrogyl Denta* şi cel combinat după 4 sau 14<br />
săptămâni.<br />
Cea mai mare reducere a adâncimii de sondare s-a observat la<br />
pungile adânci după 4 săptămâni ( tabel. )<br />
Tratament Profunzime<br />
iniţială a pungilor<br />
(mm)<br />
Reducerea adâncimii<br />
pungilor-săpt 4 (mm)<br />
Detartraj 5,06 1,05 1,49<br />
Metrogyl Denta* 5,05 0,99 1,08<br />
Combinat 5,04 1,29 1,50<br />
Control 4,97 0,32 0,70<br />
Reducerea<br />
adâncimii pungilorsăpt<br />
14 (mm)<br />
Tabelul reducerea adâncimii pungilor ≥4, 5mm după aplicarea<br />
tratamentelor<br />
Tratamentul combinat a dus la o reducere de 25,6%, detartrajul<br />
la o reducere de 20,8% şi Metrogyl Denta* la o reducere de 19,6%. Nu<br />
au existat diferenţe semnificative în reducerea profunzimii de sondare<br />
între cadrane după 4 săptămâni, însă după 14 săptămâni cadranele<br />
detartrate au arătat o reducere semnificativ mai mare a adâncimii de<br />
sondare faţă de cele tratate numai cu Metrogyl Denta*.<br />
În comparaţie cu grupul de control, toate tratamentele au<br />
obţinut o reducere semnificativ mai mare a adâncimii de sondare după<br />
4 săptămâni, dar după 14 săptămâni numai cadranele cu tratament<br />
combinat şi cele detartrate demonstrau o reducere semnificativ mai<br />
mare a adâncimii de sondare.<br />
9.2.4 Discuţii<br />
Studiul a fost întreprins în scopul de a testa simultan aplicarea<br />
de gel Metrogyl Denta*, cu detartrajul subgingival şi de a se observa<br />
dacă există diferenţe în răspunsul la tratament al pungilor parodontale.<br />
9.2.5 CONCLUZII<br />
Pornind de la faptul că etiologia bolii parodontale este de natură<br />
microbiană, pe lângă terapia convenţională prin care se îndepărtează<br />
placa şi tartrul supra şi sub gingival prin mijloace mecanice, terapia<br />
medicamentoasă este foarte utilã ca adjuvant ducând la eliminarea<br />
pg. 38
durerii, a inflamaţiei gingivale şi a sângerării, reducerea mult mai rapidã<br />
a pungilor parodontale, la eliminarea infecţiei, stoparea formãrii<br />
puroiului, oprind distrucţia ţesutului moale şi a osului şi reducând<br />
mobilitatea anormală a dintelui, intr-un cuvânt având efecte benefice<br />
recucoscute asupra ţesuturilor parodontale afectate de boalã.<br />
CONCLUZII GENER<strong>ALE</strong><br />
CU APLICABILITATE PRACTICĂ<br />
1. Lotul de pacienţi a cuprins persoane cu diabet zaharat cu<br />
complicaţii (toţi pacienţii urmau tratamentul cu injecţii cu insulină,<br />
venind în clinică pentru controale periodice pentru<br />
supravegherea tratamentului) şi pacienţi diabetici,<br />
noninsulinodependenţi, fără complicaţii, la care nu au fost<br />
constatate alte afecţiuni în afară de diabetul zaharat sau<br />
relaţionate cu acesta.<br />
2. Studiul a fost facut pe 349 de pacienti (162 femei si 187 barbati)<br />
cu diabet zaharat la care s-au prelevat probe in fiecare zi .<br />
Subiectii au fost recrutati de la clinica de diabet a UMF Iasi si din<br />
Disciplina de Parodontologie.<br />
3. 80% dintre persoanele carora li s-a cerut sa ia parte la acest<br />
studiu au fost dispusi sa faca acest lucru , iar din cei care au<br />
refuzat o treime au avut ca motiv distanta mare fata de clinica .<br />
4. S-a constatat ca esecurile raportate privind aparitia gingivitelor si<br />
cariilor au fost mai mari decat sucesele . Asocierea dintre<br />
evaluarea echilibrului metabolic al fiecaruia si varsta nu au fost<br />
semnificative statistic .<br />
5. La evaluari nu s-a obtinut nici o semnificatie statistica legata de<br />
sex , educatia de baza sau cea profesionala .<br />
6. Evaluarea in ceea ce priveste prezenta echilibrului metabolic in<br />
diabet nu depinde in mod semnificativ de durata in timp a bolii .<br />
pg. 39
7. Mai mult s-a constatat ca instalarea diabetului zaharat ca urmare<br />
a unui dezechilibru metabolic a fost asociat cu lipsa igienei<br />
dentare la nivel aproximal , din cauza lipsei de motivatie în ceea<br />
ce priveşte aplicarea măsurilor de igienă orală, determină<br />
aparitia gingivitelor si cariilor . Comparaţiile între pacienţii<br />
diabetici şi cei din grupul de control au ajuns la concluzia ca<br />
diabetul zaharat este un factor de risc pentru boala parodontală.<br />
8. Considerand ca 50% din diabetici raman nediagnosticati,<br />
testarea sangelui sulcular poate deveni o metoda adecvata de<br />
identificare a potentialilor pacienti diabetici, in timpul sedintelor<br />
stomatologice de rutina, deoarece exista o corelatie cu sangele<br />
capilar. Astfel se pot realiza trimiteri justificate si adecvate catre<br />
un clinician de profil.<br />
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:<br />
1. AL-ZAHRANI MS, BISSADA NF, BORAWSKIT EA. Obesity and<br />
periodontal disease in young, middle-aged, and older adults. J<br />
Periodontol 2003;74:610–615.<br />
2. ALBERTI KG, ZIMMET PZ. Definition, diagnosis and classification<br />
of diabetes mellitus and its complications. Part 1: Diagnosis and<br />
classification of diabetes mellitus provisional report of a WHO<br />
consultation. Diabet Med 1998: 15: 539–553.<br />
3. ARMITAGE GC.,Development of a classification system for<br />
periodontal diseases and conditions. Ann Periodontal, 1999, 4, 1-6<br />
4. DENNISON DK,GOTTSEGEN R, ROSE LF.:Diabetes and<br />
periodontal disease. J.Periodontol., 1996, 67, 166-176.<br />
5. GARCIA RI., HENSHAW MM., KRALL EA.: Relationship between<br />
periodontal disease and systemic healt. Periodontology 2000,<br />
2001,25,21-36<br />
6. GENCO R.:Current view of risk factors for periodontal diseases. J.<br />
of Priodontology, 1996,67, 1041-1049.<br />
pg. 40
7. GENUTH, S. Diabetic ketoacidosis and Hyperosmolar<br />
Hyperglycemic Nonketotic Syndrome in Adults. Therapy for<br />
Diabetes Mellitus and Related Disorders, 3rd Edition. Am. Diabetes<br />
Assn., 1998; 91.<br />
8. GOLDEN, SH; PEART-VIGILANCE, CAMILLE; KAO, L;<br />
BRANCATI, FL; Perioperative glycemic control and the risk of<br />
infectious complications in a cohort of adults with diabetes.<br />
Diabetes Care 22(9): 1408-1414, 1999<br />
9. GROSSI SG., SKREPINSKY FB.DECARO T, ZAMBON IJ:,<br />
GENCO RJ.: Response to periodontal therapy in diabetics and<br />
smokers. J. Periodontol., 1996, 67, 1097-1102.<br />
10. GROSSI SG., ZAMBON IJ:, GENCO RJ.: Assessment of risk for<br />
periodontal disease. Risk indicators for attachment loss. J.<br />
Periodontol., 1994, 65, 260-267.<br />
11. GROSSI SG. Treatment of periodontal disease and control of<br />
diabetes: an assessment of the evidence and need for future<br />
research. Ann Periodontol 2001: 6: 138–145.<br />
12. HU FB, MANSON JE, STAMPFER MJ ET AL. Diet, lifestyle, and<br />
the risk of type 2 diabetes mellitus in women. N Engl J Med<br />
2001;345:790–797.<br />
13. HEALTH SERVICE BUREAU, MINISTRY OF HEALTH AND<br />
WELFARE JAPAN. Outline of the national diabetes survey of<br />
Japan, 1997. J Health Welfare Statistics 1998;45:43–45. tolerance.<br />
14. IONESCU-TIRGOVISTE C., LICHIARDOPOL R. : Diabetul zaharat<br />
, Editura Amalteea Bucuresti 2003<br />
15. ISHIKAWA I., NAKASHIMA K.: Induction of the immune response<br />
to periodontopathic bacteria and its role in the pathogenesis of<br />
periodontitis. Periodontology 2000, 1997; 14: 79-111<br />
16. KATZ J, FLUGELMAN MY, GOLDBERG A, HEFT M. Association<br />
between periodontal pockets and elevated cholesterol and low<br />
density lipoprotein cholesterol levels. J Periodontol 2002: 73: 494–<br />
500<br />
17. MÂRȚU SILVIA, SORINA SOLOMON, STEFAN ZANOAGA,<br />
IOANA RUDNIC .Predictia de risc si diagnosticul precoce in<br />
profilaxia bolii parodontale. Medicina Stomatologica, 2004, vol. 8,<br />
nr. 1, pag.35-37<br />
pg. 41
18. MÂRŢU SILVIA, SONIA ELENA NĂNESCU, LILIANA<br />
CONSTANTIN Markerii inflamatori sistemici în boala parodontală /<br />
Inflamatory systemic markers in periodontal disease<br />
19. ME<strong>ALE</strong>Y BL., Periodontal implication: medically compromised<br />
patients. Ann Periodontol 1996, 1, 256-321.<br />
20. MEYLE J.,GONZ<strong>ALE</strong>S JL. Influences of systemic disease on<br />
periodontitis in children and adolescents. Periodontology 2000,<br />
2001, 26, 92-112.<br />
21. REES TD. Periodontal management of the patient with diabetes<br />
mellitus. Periodontol 2000 2000;23:63–72.<br />
22. SAITO T, SHIMAZAKI Y, SAKAMOTO M. Obesity and<br />
periodontitis. N Engl J Med 1998;339:482–483.<br />
23. SAITO T, SHIMAZAKI Y, YAMASHITA Y, KOGA T, TSUZUKI M,<br />
SAKAMOTO M. Association between periodontitis and exercise<br />
capacity. Periodontal Insights 1999;6:9–12.<br />
24. SAITO T, SHIMAZAKI Y, KOGA T, TSUZUKI M, OHSHIMA A.<br />
Relationship between upper body obesity and periodontitis.J Dent<br />
Res 2001;80:1631–1636.<br />
25. TSAI C, HAYES C, TAYLOR GW. Glycemic control of type 2<br />
diabetes and severe periodontal disease in the US adult population.<br />
Community Dent Oral Epidemiol 2002: 30:182–192.<br />
26. TUOMI T. Pilot study on obesity in caries prediction. Community<br />
Dent Oral Epidemiol 1989: 17: 289 291.<br />
27. REN D, WEISSFELD L, RUBIN SM, HARRIS T. Periodontal<br />
disease and weight loss in older adults. J Am Geriatr Soc 2004: 52:<br />
547–553.<br />
28. WILLERSHAUSEN B, HAAS G, KRUMMENAUER F,<br />
HOHENFELLNER K. Relationship between high weight and caries<br />
frequency in German elementary school children. Eur J Med Res<br />
2004: 9: 400–404.<br />
pg. 42