contribuţii la cunoaşterea implicării alimentaţiei în ... - Gr.T. Popa

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE
„GR. T. POPA” IAŞI
FACULTATEA DE MEDICINĂ
DISCIPLINA DE IGIENĂ–SĂNĂTATEA MEDIULUI
CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREA
IMPLICĂRII ALIMENTAŢIEI ÎN STAREA
DE SĂNĂTATE A UNOR COLECTIVITĂŢI
DE POPULAŢIE TÂNĂRĂ ŞI VÂRSTNICĂ
DIN MOLDOVA
Conducător ştiinţific
PROF.UNIV.DR. VIORICA GAVĂT
IAŞI 2010
DOCTORAND,
SĂDEAN DINU FLORIN

CUPRINS
Pg.
INTRODUCERE 1
STADIUL CUNOAŞTERII
CAPITOLUL I
ALIMENTAŢIA - FACTOR SANOGEN ŞI POSIBIL PATOGEN
PENTRU ADOLESCENŢI
Introducere 3
Nevoile energetice, hidrice şi de macronutrienţi ale adolescentului 3
Aporturile energetice 3
Metabolismul hidric şi mineral 4
Metabolismul osos şi necesarul de calciu, fosfor, magneziu şi
vitamina D
5
Nutrienţii calorigeni în alimentaţia adolescenţilor 8
Hidraţii de carbon 8
Rolul fiziologic 9
Metabolismul glucozei in vivo 9
Lipidele 11
Roluri fiziologice ale grăsimilor 12
Proteinele şi acizii aminaţi 12
Rolul fiziologic 13
Valoarea biologică a proteinelor alimentare 14
Nevoile organismului uman în aminoacizi 14
Factorii de creştere implicaţi în dezvoltare 15
Rolul factorilor de creştere în dezvoltare 16
Implicarea factorilor de creştere în patologia nutriţională 16
CAPITOLUL II
ALIMENTAŢIA CORECTĂ A PERSOANELOR ÎN VÂRSTĂ ŞI
IMPLICAŢIILE ACESTEIA ÎN PATOLOGIE ÎN CAZ DE SUPRA
SAU SUBALIMENTAŢIE
Introducere 17
Particularităţile funcţiilor nutriţionale şi metabolice la vârstnici 17
3
3
17

Digestia şi absorbţia la persoanele vârstnice 17
Metabolismul principiilor nutritive la persoanele vârstnice 18
Metabolismul energetic 19
Efectele îmbătrânirii asupra stării de nutriţie şi rolul exerciţiilor fizice
în ameliorarea acesteia
19
Nutriţia şi funcţia imună la persoanele în vârstă 20
Rolul alimentaţiei cu o densitate crescută de nutrienţi la vârstnici 20
Adaptarea energetică a vârstnicilor la bolile cronice 22
Boala Alzheimer 22
Boala Parkinson 23
Insuficienţa cardiacă congestivă 23
Aportul proteic optim la persoanele vârstnice 23
Relaţia proteinelor cu aportul altor nutrienţi 24
Necesarul de nutrienţi la persoanele foarte în vârstă, de sex feminin 25
CAPITOLUL III
CONDIŢIILE DE MEDIU FIZICO-CHIMIC ŞI SOCIAL IMPLICATE
ÎN SĂNĂTATEA ADOLESCENŢILOR
28
Introducere 28
Implicarea mediului de viaţă în procesul dezvoltării copiilor şi
adolescenţilor
28
Mijloacele informaţionale prin mass media din viaţa copiilor
şi adolescenţilor - factori de risc pentru sănătate
29
Fumatul – factor de risc major pentru adolescenţi 30
Rolul alimentaţiei echilibrate şi a exerciţiilor fizice, în prevenirea
şi combaterea supraponderabilităţii şi obezităţii la adolescenţi
31
Condiţiile igieno-sanitare din şcoli – factor hotărâtor în
dezvoltarea armonioasă a adolescenţilor
CAPITOLUL IV
32
CONDIŢIILE DE MEDIU IMPLICATE ÎN SĂNĂTATEA
36
VÂRSTNICILOR
Introducere 36
Instituţionalizarea – calitatea vieţii persoanelor vârstnice asistate 37
Asistenţa socială în românia 39
Situaţia vârstnicilor în Europa 41
44
4

CAPITOLUL V
PARTICULARITĂŢILE DEZVOLTĂRII FIZICE ŞI PSIHICE A
ADOLESCENŢILOR
Introducere 44
Aspecte privind creşterea şi dezvoltarea adolescenţilor în situaţii
economico-sociale speciale
44
Generalităţi 44
Situaţii extreme ce influenţează dezvoltarea şi sănătatea copiilor şi
adolescenţilor
45
Factorii ce influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor în general
şi a adolescenţilor în special
47
Factorii care ţin de organismul părinţilor 47
Factori fiziologici şi patologici ce ţin de produsul de concepţie 49
Factorii exogeni implicaţi în dezvoltarea copiilor şi adolescenţilor 50
Metode de evaluare ale dezvoltării fizice şi neuropsihice ale
adolescentului
52
Indicatorii antropometrici 53
Maturizarea pubertară 53
Dezvoltarea aparatelor şi sistemelor în perioada adolescenţei 53
Dezvoltarea proceselor cognitive şi a comportamentului moral 57
Dezvoltarea comportamentului moral 58
Dezvoltarea psiho-socială 58
CAPITOLUL VI
PARTICULARITĂŢILE MORFOLOGICE ŞI FUNCŢIONALE
ALE VÂRSTNICILOR ŞI MORBIDITĂŢILE CE-I POT AFECTA
Introducere 60
Modificările degenerative ce pot apărea la persoanele vârstnice 62
Îmbătrânirea organelor senzoriale 62
Scăderea în înălţime a persoanelor vârstnice 62
Descreşterea masei musculare şi creşterea adipozităţii centrale –
corelaţia cu mortalitatea la persoanele în vârstă
63
Modificări ale imunităţii la vârstnici 63
Modificări la nivelul aparatelor şi sistemelor 64
Particularităţi ale morbidităţii populaţiei de vârsta a treia, în relaţie
cu unii factori de mediu
67
5
60

Factori de risc implicaţi în afecţiuni la nivelul aparatului
cardiovascular
67
Factorii de risc implicaţi în afecţiuni ale aparatului respirator 68
Factorii de risc implicaţi în afecţiuni ale aparatului digestiv 69
Factori de risc implicaţi în patologia sistemului osteo-articular 71
Factorii de risc şi patologia oncologică 73
CONTRIBUŢII PROPRII
CAPITOL VII
STUDIU PRIVIND STAREA DE NUTRIŢIE A VÂRSTNICILOR
DIN CENTRUL DE ASISTENŢĂ POJORÂTA –
JUDEŢUL SUCEAVA, REALIZAT PE BAZA
ANCHETELOR ALIMENTARE
Introducere 76
Obiective 78
Material şi metodă 78
Rezultate şi discuţii 79
Compararea valorilor medii ale alimentelor consumate zilnic
de vârstnici, cu normele standard
81
Ancheta alimentară – analiza calitativă 85
Abaterile procentuale de la norme a aportului de trofine 90
Concluzii
CAPITOL VIII
94
EVALUĂRI STATISTICO-EPIDEMIOLOGICE PRIVIND
STATUSUL NUTRIŢIONAL AL VÂRSTNICILOR DIN CENTRUL
96
DE ASISTENŢĂ “TÂRGU NEAMŢ” – JUDEŢUL NEAMŢ
Introducere 96
Obiective 97
Material şi metodă 97
Rezultate şi discuţii 97
Ancheta alimentară cantitativă 97
Ancheta alimentară calitativă 103
Abaterea procentuală a trofinelor faţă de normele standard 110
Concluzii 116
CAPITOLUL IX
CERCETĂRI COMPARATIVE ASUPRA ASPECTELOR
118
6
76

ANTROPOMETRICE ŞI CLINICE, A DOUĂ LOTURI DE
VÂRSTNICI, INSTITUŢIONALIZAŢI ÎN CENTRE DE
ASISTENŢĂ MEDICO-SOCIALĂ, DIN JUDEŢELE SUCEAVA
ŞI NEAMŢ
Introducere 118
Obiective 119
Material şi metodă 119
Rezultate şi discuţii 127
Lotul 1 – persoanele instituţionalizate în Centrul de Asistenţă
Medico-Socială Pojorâta (A)
127
Lotul 2 – persoanele instituţionalizate în Centrul de
Asistenţă Medico-Socială Târgu Neamţ (B)
135
Comparea indicatorilor antropometrici între cele două centre
de asistenţă, Pojorâta şi Târgu Neamţ
Studiu clinic comparativ al celor două loturi de vârstnici,
146
instituţionalizaţi în centrul de Asistenţă Medico-Socială Pojorâta
151
(lot A) şi Târgu Neamţ (lot B)
Concluzii 155
CAPITOLUL X
CERCETĂRI PRIVIND ASPECTE CANTITATIVE ŞI
CALITATIVEALE ALIMENTAŢIEI DIN DOUĂ COLECTIVITĂŢI
157
DE ADOLESCENŢI, DIN MUNICIPIUL CÎMPULUNG
MOLDOVENESC ŞI PIATRA NEAMŢ
Introducere 157
Material şi metodă 158
Rezultate şi discuţii
Adolescenţii de la liceul din Câmpulung Moldovenesc
158
Aprecierea cantitativă a alimentaţiei – anii 2005-2007 158
Aprecierea aportului zilnic de trofine pe parcursul celor 3 ani analizaţi
Adolescenţii de la liceul din Piatra Neamţ
174
Aprecierea cantitativă a alimentaţiei primită de aceşti elevi –
180
anii 2008-2009
Ancheta calitativă 193
Concluzii
200
7

CAPITOLUL XI
STUDII COMPARATIVE PRIVIND ASPECTE ALE
DEZVOLTĂRII FIZICE ÎN DOUĂ COLECTIVITĂŢI DE
ADOLESCENŢI DIN JUDEŢELE SUCEAVA ŞI PIATRA NEAMŢ
Introducere 203
Material şi metodă 203
Rezultate şi discuţii 204
Evaluarea dezvoltării fizice a adolescenţilor de la liceul din
Câmpulung Moldovenesc
205
Evaluarea dezvoltării fizice a adolescenţilor de la liceul din
Piatra Neamţ
Studiu comparativ privind diagnosticul de dezvoltare fizică a
213
adolescenţilor din cele două colectivităţi aparţinând municipiilor
222
Câmpulung Moldovenesc şi Piatra Neamţ
Înălţimea 222
Greutatea 223
Încadrarea în dezvoltarea armonică sau dizarmonică 224
Concluzii 228
CONCLUZII FINALE
Bibliografie
Lista lucrarilor publicate din cadrul lucrării
CV
8
203

INTRODUCERE
Domeniul nutriţiei se întinde de la maniera în care alimentele
sunt consumate, la ansamblul reacţiilor care condiţionează
menţinerea homeostaziei, integritatea funcţiilor şi rezervelor
organismului, supravieţuirea speciei, în condiţiile de mediu schimbat
şi adesea ostil.
Nutriţia reprezintă unul din modelele cele mai perfecte de
analiză a relaţiilor reciproce între om şi mediu. Energia şi nutrienţii,
în proporţii finite, sunt esenţiali în menţinerea integrităţii structurale
şi funcţionale a organismului, chiar dacă capacităţile de adaptare sunt
considerabile, malnutriţia proteino-calorică, carenţele specifice şi
unele tulburări de comportament alimentar, au consecinţe, uneori
ireversibile, asupra unor sisteme (digestiv, imunologic, etc.), iar dacă
carenţele se manifestă în momente cruciale, se reflectă asupra
creşterii şi dezvoltării cerebrale a copiilor şi adolescenţilor şi în
dezvoltarea lor.
Organismul copilului şi adolescentului este supus la eforturi
deosebite în etapele de dezvoltare staturo-ponderală intense (0-3 ani,
prepubertate şi pubertate). Aceasta nu înseamnă că în etapa de
preşcolar (3-6/7 ani) şi de şcolar mic (6/7-10/11 ani) copilul nu se
dezvoltă; este vorba de o creştere staturală mai redusă comparativ cu
celelalte etape şi de o dezvoltare ponderală mai intensă. Alimentaţia
copiilor şi activitatea acestora trebuie să ţină cont de aceste
particularităţi, deoarece nerespectarea acestora poate duce la
dereglări neuroendocrine, cu urmări importante asupra sănătăţii
copilului. În scopul evitării acestor perturbări ale sănătăţii, Igiena
copilului şi tinerilor elaborează norme igienico-sanitare privind
condiţiile de mediu şi viaţă, care trebuiesc asigurate acestor categorii
din populaţie, în vederea promovării unor generaţii cât mai robuste şi
mai sănătoase.
Alimentaţia reprezintă unul din factorii de mediu, cu rol
primordial în dezvoltarea armonioasă a copilului şi adolescentului,
deoarece sursa de energie şi nutrienţi este reprezentată de diversele
alimente. De exemplu, proteinele constituie pentru celule principalul
9

factor plastic, glucidele deţin şi ele rol plastic, dar reprezintă sursa
primordială de energie pentru celulele nervoase şi hematii; lipidele
sunt o sursă mai mare de energie (9 kcal/g), dar, în special
fosfolipidele fac parte din structura peretelui şi a organitelor celulare.
Vitaminele prezintă fiecare în parte un rol bine definit, iar împreună
realizează homeostazia organismului uman, care înseamnă sănătatea
acestuia. Elementele minerale (Ca, Mg, P, S) deţin roluri structurale
şi funcţionale foarte importante în organism, fiind complectate de
Na, K, Cl, care asigură în principal echilibrul hidroelectrolitic al
compartimentelor celulare şi extracelulare pe lângă alte funcţii, la fel
de importante. Microelementele (Fe, I, F, Cu, Mn, Zn, Se, etc.) sunt
indispensabile funcţionării anumitor compartimente ale
organismului, deci aportul lor prin alimente constituie o necesitate
imperioasă.
Starea de nutriţie a vârstnicilor este influenţată de factori
exogeni (limitarea veniturilor, singurătatea), cât şi de afectarea
capacităţilor funcţionale, dentiţia incompletă, stări morbide
(malabsorbţia, boli gastro-intestinale), afectarea imunităţii, ce
contribuie la creşterea susceptibilităţii la infecţii, apariţia bolilor
neoplazice.
Pe baza datelor din literatura de specialitate, în această
lucrare ne-am propus să analizăm condiţiile de viaţă din două judeţe
din Moldova (Suceava şi Neamţ), în special alimentaţia acestora,
folosind 4 colectivităţi închise (adolescenţi şi persoane vârstnice), pe
care o vom corela cu starea de nutriţie şi morbiditatea.
Am ales vârstele extreme, considerându-le cele mai sensibile
la factorii de mediu în general, şi la alimentaţie în mod special,
prezentând în mod real situaţia existentă într-un anumit teritoriu.
10

STADIUL CUNOASTERII
CAPITOLUL I
ALIMENTAŢIA - FACTOR SANOGEN ŞI
POSIBIL PATOGEN PENTRU ADOLESCENŢI
Perioada de adolescenţă durează, după unii autori, de la 10-11
ani până la 18-19 ani şi se împarte în două subetape, reprezentate de
pubertate şi adolescenţa propriu-zisă pubertatea sau preadolescenţa
cuprinde perioada între 10/11 ani şi 14/15 ani, corespunzând etapei
de şcolar mediu.
Aporturile energetice trebuie să permită organismului să
compenseze cheltuielile de menţinere legate de funcţionarea
organelor care asigură întreţinerea vieţii şi cheltuielile ce corespund
condiţiilor de viaţă: termoreglare, transformarea nutrienţilor în surse
de energie, activitatea fizică şi creşterea corporală.
Metabolismul osos depinde de concentraţiile extracelulare în
minerale, în special în calciu, fosfor, magneziu, care sunt în legătură
cu aportul lor alimentar şi cu pierderile renale şi intestinale. În timpul
copilăriei, metabolismul osos trebuie să asigure în plus faţă de adult
creşterea scheletului, mineralizarea osului nou format şi modelarea
acestuia spre forma definitivă.
NUTRIENŢI CALORIGENI ÎN ALIMENTAŢIA
ADOLESCENŢILOR
Hidraţii de carbon
Glucidele participă la: sinteza unor molecule de ARN şi
ADN, cerebrozide, glicoproteine ale membranelor celulare, a
colagenului, a matricei extracelulare, la epurarea produselor toxice
din organism.
Lipidele
Acestea, împreună cu hidraţii de carbon asigură nevoile
energetice ale organismului uman şi reprezintă aproximativ 50% din
caloriile sugarului, 40% din energia ingerată zilnic când alimentaţia
11

este complect diversificată. Grăsimile alimentare sunt constituite în
proporţie de peste 95% din triglicide (TG) şi mici cantităţi de
colesterol liber sau esterificat (0,5-1 g/zi), fosfolipide şi vitamine
liposolubile.
Proteinele şi acizii aminaţi
Proteinele alimentare constituie sursa de azot necesară
creşterii şi menţinerii funcţiilor fiziologice ale organismului uman.
Acizii aminaţi proveniţi din digestia şi absorbţia proteinelor
alimentare, sunt necesari împreună cu acizii aminaţi proveniţi din
catabolismul proteinelor endogene, la sinteza proteică şi menţinerea
echilibrului între anabolismul şi catabolismul proteic. Ele reprezintă
10-15% din aportul energetic zilnic al omului. Rolul plastic este
principalul rol al proteinelor. Ele intră în structura oaselor,
muşchilor, organelor, glandelor. Proteinele contribuie la organizarea
subcelulară a materiei vii, formând matricea, care asigură menţinerea
structurilor celulare.
CAPITOLUL II
ALIMENTAŢIA CORECTĂ A PERSOANELOR ÎN VÂRSTĂ
ŞI IMPLICAŢIILE ACESTEIA ÎN PATOLOGIE
ÎN CAZ DE SUPRA SAU SUBALIMENTAŢIE
La subiecţii în vârstă, într-o stare de sănătate bună, se
constată o încetinire a golirii gastrice, care este corelată cu
diminuarea secreţiei acide gastrice (perceptibilă în special după 70
ani).
Hidraţii de carbon
Pe parcursul îmbătrânirii, se observă o întârziere a secreţiei
postprandiale de insulină şi o rezistenţă periferică la aceasta. De
asemenea, există o anomalie a transportorilor musculari de glucoză
(GLUT 4), responsabili de un aport mai mic al acesteia la nivel
muscular şi de un stocaj mai redus sub formă de glicogen.
Lipidele
Odată cu înaintarea în vârstă creşte colesterolul total (0,1
mmol pe decadă) şi se constată diminuarea HDL-col., modificări
asociate cu creşterea masei adipoase abdominale .
12

Protidele
La persoanele în vârstă se constată o micşorare a
anabolismului proteic, ca urmare a unei mese cu proteine, care s-ar
explica prin deviaţia splahnică a acizilor aminaţi ingeraţi, ce
antrenează un pic mai redus al acizilor aminaţi serici în perioada
postprandială şi deci o stimulare scăzută a anabolismului proteic
muscular. Această situaţie poate fi remediată la nivel muscular,
crescând încărcarea proteică a meselor.
Nutriţia şi funcţia imună la persoanele în vârstă
Nutrienţii în cantităţi inadecvate, cresc riscul de mortalitate şi
vulnerabilitatea funcţiei cognitive şi a stării fizice, statusul mental,
sănătatea osoasă şi cardiovasculară şi bine înţeles răspunsul imun.
Persoanele în vârstă sunt puţin omogene în privinţa
răspunsurilor imune, în comparaţie cu tinerii. Factorii psihologici în
special, pot avea un efect important asupra imunocompetenţei.
ADAPTAREA ENERGETICĂ A VÂRSTNICILOR LA BOLILE
CRONICE
Multe din bolile cronice care apar cu o frecvenţă crescută la
vârstnici (boala Alzheimer, insuficienţa cardiacă congestivă) sunt
caracterizate printr-o pierdere marcată în greutate (caşexie).
Pierderea în greutate inexplicabilă este o descoperire clinică
frecventă la pacienţii cu boala Alzheimer. În prezent, etiologia
pierderii în greutate la pacienţii cu această boală este puţin înţeleasă.
Estimările arată că aproximativ 50% din pacienţii cu boala
Parkinson cântăresc în minus pe parcursul bolii, dar etiologia acestei
scăderi în greutate este neclarificată.
Bolnavii cu insuficienţă cardiacă congestivă, în mod
frecvent prezintă o scădere în greutate, care duce la atrofie cardiacă şi
mai departe, la decompensarte, crescând mortalitatea prin această
boală.
13

CAPITOLUL III
CONDIŢIILE DE MEDIU FIZICO-CHIMIC ŞI SOCIAL
IMPLICATE ÎN SĂNĂTATEA ADOLESCENŢILOR
Existenţa şi dezvoltarea organismului nu pot fi concepute
independent de relaţiile cu mediul înconjurător (social, fizic, chimic,
biologic). De aceea, nu poate fi omisă influenţa poluării aerului
asupra dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor. De asemenea,
condiţiile geoclimatice sunt la fel de importante, ca şi mediul de
rezidenţă al copiilor (urban/rural), succesiunea anotimpurilor,
alimentaţia, locuinţa, starea de sănătate a copiilor.
Influenţa mediului social este foarte importantă, prin
intervenţia lui încă din primii ani de viaţă. Dacă acesta este mai
evoluat, va influenţa mai eficient individul în formare, în special în
ceea ce priveşte dezvoltarea psihică.
În promovarea stării de sănătate a adolescenţilor, alimentaţia
reprezintă un factor determinant, împreună cu condiţiile de habitat,
cu respectarea programului instructiv-educativ din şcoli pentru vârsta
respectivă, condiţiile igienico-sănitare din şcoli, etc.
CAPITOLUL IV
CONDIŢIILE DE MEDIU IMPLICATE ÎN SĂNĂTATEA
VÂRSTNICILOR
Creşterea rapidă a populaţiei vârstnice şi a cerinţelor ce
decurg pentru o îmgrijire corespunzătoare a sănătăţii lor, înseamnă o
creştere a responsabilităţii profesioniştilor implicaţi, a poliţiei,
guvernelor şi societăţii în întregime. Autorităţile implicate în astfel
de probleme trebuie să înţeleagă caracteristicile comunităţilor de
bătrâni din ţara lor, posibilităţile de care dispun şi cerinţele pe care le
au.
Asistenţa medicală joacă un rol important în îngrijirea
pacienţilor cronici. Au fost implementate în multe ţări, inovaţii legate
14

de practica îngrijirii pacienţilor cronici, pentru a se ajunge la forme
noi cât mai bine adaptate de îngrijire a sănătăţii. Una dintre acestea ar
fi ca asistentele să urmărească şi să încurajeze promovarea
autoîngrijirii, în felul acesta să îmbunătăţească sănătatea care este
legată de calitatea vieţii şi să descrească costurile de îngrijire a
sănătăţii.
Deşi tendinţa actuală este de a transfera îngrijirile din
instituţii în comunitate, în familie, reţeaua de instituţii cu internare pe
termen lung rămâne ca o soluţie necesară, impusă de evoluţia
îmbătrânirii demografice şi de creşterea persoanelor cu grade mari de
dependenţă, ce prezintă handicapuri severe.
CONTRIBUŢII PERSONALE
Partea de contribuţii personale a tezei este structurată in cinci
capitole, care cuprind obiectivele şi motivaţia cercetarii, material si
metoda de lucru, rezultate si discuţii şi in final concluzii.
CAPITOLUL VII
STUDIU PRIVIND STAREA DE NUTRIŢIE A
VÂRSTNICILOR DIN CENTRUL DE ASISTENŢĂ
POJORÂTA – JUDEŢUL SUCEAVA, REALIZAT PE BAZA
ANCHETELOR ALIMENTARE
Introducere :
Necesarul energetic al vârstnicului, depinde foarte mult de
activitatea fizică depusă, deşi la vârstele înaintate se reduce în primul
rând metabolismul bazal. De aceea, se recomandă ca începând cu
vârsta de 58 ani să se reducă consumul energetic (1).
OBIECTIVE
În acest capitol al lucrării, ne-am propus să analizăm din punct
de vedere cantitativ şi calitativ alimentaţia persoanelor din Centrul de
asistenţă Pojorâta – Judeţul Suceava, pentru cercetarea satisfacerii
nevoilor nutritive, în decursul anului 2007.
15

MATERIAL ŞI METODĂ
S-a realizat ancheta alimentară, pe baza foilor de alimentaţie
zilnică din cantina Centrului de asistenţă Pojorâta (2). Datele au fost
culese folosind Microsoft Excel, iar prelucrarea acestora s-a realizat
prin SPSS versiunea 16, program dedicat analizei statistice (3).
REZULTATE ŞI DISCUŢII
STUDIU DESCRIPTIV ASUPRA REZULTATELOR OBŢINUTE
ÎN CELE 3 ANCHETE ALIMENTARE
Rezultatele privind consumul zilnic de alimente, in cadrul celor trei
anchete alimentare sunt redate in Tab. III, IV si V.
Tabel III – Rezultate privind consumul zilnic de alimente/persoanăluna
februarie
Indicatori Statistici
Alimente Media Dev.
Std.
Eroarea
standard
16
Interval
confidenta
(95%)
Minim Maxim
Carne 108.27 83.66 21.60 42.34 0.00 340.00
Preparate
carne
74.67 72.39 18.69 36.64 0.00 230.00
Peşte 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Lapte 10.00 0.00 0.00 0.00 10.00 10.00
Brânzeturi 86.00 58.53 15.11 29.62 0.00 170.00
Ouă
Grăsimi
30.33 39.93 10.31 20.21 0.00 130.80
comerciale
(animale)
Grăsimi
62.57 57.88 14.94 29.29 0.00 165.00
comerciale
(Vegetale)
36.25 18.98 4.90 9.61 0.00 60.00
Pâine 268.00 106.58 27.52 53.94 100.00 420.00
Derivate
cereale
114.80 100.98 26.07 51.10 0.00 320.00
Cartofi 283.33 276.24 71.33 139.80 0.00 600.00
Legume 110.40 70.42 18.18 35.63 0.00 264.00

10% HC
Legume
5%HC
120.16 132.92 34.32 67.27 0.00 428.52
Leguminoase
uscate
8.67 26.42 6.82 13.37 0.00 100.00
Fructe
Zahăr şi
9.33 17.92 4.63 9.07 0.00 50.00
produse
zaharoase
57.64 54.13 13.98 27.39 0.00 170.00
Tabel IV - Rezultate privind consumul zilnic de alimente/persoană - luna mai
Alimente Media Dev.
Std.
Indicatori Statistici
Eroarea
standard
17
Interval
confidenta
(95%)
Minim Maxim
Carne 110.00 25.42 6.79 13.32 100.00 170.00
Preparate
carne
54.29 56.53 15.11 29.61 0.00 140.00
Peşte 14.29 36.31 9.71 19.02 0.00 100.00
Lapte 0.71 2.67 0.71 1.40 0.00 10.00
Brânzeturi 106.43 35.81 9.57 18.76 60.00 170.00
Ouă
Grăsimi
27.65 40.73 10.88 21.33 0.00 115.00
comerciale
(animale)
Grăsimi
64.33 68.01 18.18 35.62 14.28 165.00
comerciale
(vegetale)
40.30 27.48 7.34 14.39 0.00 77.14
Pâine 232.86 71.14 19.01 37.26 115.00 315.00
Derivate
cereale
172.66 56.31 15.05 29.50 130.00 280.00
Cartofi 542.36 237.74 63.54 124.53 0.00 754.00
Legume
10% HC
121.43 47.21 12.62 24.73 90.00 250.00
Legume
5%HC
68.52 38.01 10.16 19.91 0.00 137.04
Leguminoas
e uscate
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Fructe 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Zahăr şi
produse
zaharoase
19.80 19.11 5.11 10.01 0.00 50.00
Tabel V - Rezultate privind consumul zilnic de alimente/persoană - luna octombrie
Indicatori Statistici
Alimente Media Dev. Std. Eroarea
standard
18
Interval
confidenta
(95%)
Minim Maxim
Carne 126.34 85.728866 22.912 44.907 0 343
Preparate
carne
53.571 47.492047 12.693 24.877 0 150
Peşte 7.1429 26.726124 7.1429 14 0 100
Lapte 10 0 0 0 10 10
Brânzeturi 75.857 68.480044 18.302 35.871 0 182
Ouă
Grăsimi
26.803 42.781199 11.434 22.41 0 164.28
comerciale
(animale)
Grăsimi
63.363 45.856951 12.256 24.021 14.28 150
comerciale
(vegetale)
39.116 16.75475 4.4779 8.7765 7.14 70.71
Pâine 252.14 86.995011 23.25 45.57 100 400
Derivate
cereale
133.66 56.263314 15.037 29.472 14.28 220
Cartofi 177.25 221.32638 59.152 115.94 0 532.85
Legume
10% HC
107.14 15.406578 4.1176 8.0703 90 120
Legume
5%HC
115.35 92.44092 24.706 48.423 68.52 408.52
Leguminoase
uscate
0 0 0 0 0 0
Fructe
Zahăr şi
produse
zaharoase
3.5714
12.143
13.363062
17.619295
3.5714
4.709
6.9999
9.2294
0
0
50
50

COMPARAREA VALORILOR MEDII ALE ALIMENTELOR
CONSUMATE ZILNIC DE VÂRSTNICI, CU NORMELE
STANDARD
ABATERILE PROCENTUALE DE LA NORME A APORTULUI
DE TROFINE
In Tab. XIII si XIV, sunt prezentate abaterile procentuale de la
norme a aportului de trofine :
Tabel XIII – Abaterile de la norme a aportului de trofine – sex masculin
norme -
sex
Masculin 2200 68.5 26.6 41.9 70 44.5 25.5 325.4
abaterea
%
Masculin
Calorii
Proteine
totale
Proteine
animale
Proteine
vegetale
19
Lipide
totale
Lipide
animale
Lipide
vegetale
Februarie 34.4% 49.8% 95.9% 20.6% 101.9% 58.7% 177.3% 7.0%
Mai 39.7% 50.2% 99.2% 19.1% 70.5% 54.7% 98.1% 18.7%
octombrie 21.9% 37.2% 87.0% 5.5% 64.0% 46.2% 94.9% -4.4%
Media 32% 45,73% 94,03% 15,06% 78,8% 53,2% 123,43% 7%
Norme
– sex
Feminin
Abaterea
%
Feminin
Tabel XIV – Abaterile de la norme a aportului de trofine – sex feminin
1900 61 25.9 35.1 61.5 41.7 19.8 276.1
Calorii
Proteine
totale
Proteine
animale
Proteine
vegetale
Lipide
totale
Lipide
animale
Lipide
vegetale
februarie 55.6% 68.2% 101.2% 43.9% 129.8% 69.4% 257.1% 26.1%
mai 61.8% 68.6% 104.6% 42.1% 94.1% 65.1% 155.2% 39.9%
octombrie 41.1% 54.0% 92.0% 26.0% 86.6% 56.1% 151.0% 12.7%
Media 52,83% 63,60% 99,26% 37,33% 103,5% 63,53% 187,77% 26,23%
Glucide
Glucide

CONCLUZII
Din analiza datelor obţinute, reiese că dintre alimentele de
origine animală, preparatele de carne sunt cel mai bine reprezentate
în alimentaţia vârstnicilor .
Peştele şi laptele sunt deficitare în alimentaţia vârstnicilor.
Grăsimile comerciale animale sunt în exces în alimentaţia
vârstnicilor, iar grasimile comerciale vegetale depăsesc valorile
recomandate cu procente mai reduse.
Derivatele de cereale depăşesc mult necesarul.
Legumele cu 5% HC cât şi cele cu 10% HC sunt prezente în
permanenţă în cantităţi insuficiente ca si fructele, zaharul si
produsele zaharoase.
Prin analiza trofinelor din alimentaţia vârstnicilor de sex
masculin, se constată că cele mai bine reprezentate sunt lipidele
vegetale, proteinele animale (cu depăşiri de 99,2% în mai, 95,9% în
februarie şi 87,0% în octombrie).
CAPITOL VIII
EVALUĂRI STATISTICO-EPIDEMIOLOGICE PRIVIND
STATUSUL NUTRIŢIONAL AL VÂRSTNICILOR DIN
CENTRUL
DE ASISTENŢĂ “TÂRGU NEAMŢ” – JUDEŢUL NEAMŢ
INTRODUCERE
Ghidurile dietetice se concentrează, asupra aspectelor
negative ale alimentaţiei şi recomandă să nu se consume multe
grăsimi, acizi graşi saturaţi, colesterol, zahăr şi sodiu.The American
Diabets Association (4) atrage atenţia asupra faptului că “alimentele
zaharoase nu conţin vitamine şi săruri minerale, de care organismul
are nevoie pentru a fi sănătos, iar caloriile eliberate sunt “goale” şi ca
atare, asemenea alimente trebuiesc plasate în vârful piramidei” (5).
OBIECTIVE
În acest capitol al cercetării, ne-am propus să analizăm
alimentele primite zilnic de vârstnicii din Centrul de asistenţă Târgu
Neamţ – Judeţul Neamţ.
20

MATERIAL ŞI METODĂ
Au fost efectuate anchete alimentare, folosind metoda
statistică, câte 3 anchete pe an, în lunile februarie, mai şi
octombrie, cu o durată de 14 zile.Datele obţinute au fost
comparate cu recomandările M.S. referitoare la alimentaţia
persoanelor vârstnice şi în felul acesta s-a calculat abaterea
cantităţii de alimente de la norme, a trofinelor şi a aportului
caloric zilnic (2).
ANCHETA ALIMENTARĂ CANTITATIVA
In continuare, vor fi prezentate abaterile procentuale de la
norme ale celor 16 grupe de alimente. (Tab. XVIII).
Tabel XVIII – Abaterile de la norme pentru cele 16 grupe de alimente
Abaterea
procentuală
faţă de standard
Februarie Mai Octombrie
Aliment M F M F M F
Lapte -52.7% -52.7% -41.2% -41.2% -90.8% -90.8%
Brânzeturi 740.7% 740.7% 414.8% 414.8% 169.3% 169.3%
Carne 70.2% 70.2% 69.1% 69.1% 55.8% 55.8%
Preparate carne 333.7% 333.7% 449.3% 449.3% 293.1% 293.1%
Peşte şi preparate -100.0% -100.0% 90.9% 90.9% -66.3% -66.3%
Ouă 105.0% 173.3% 78.6% 138.1% 111.9% 182.5%
Pâine 1.7% 22.0% -20.1% -4.1% 10.8% 33.0%
Derivate de cereale
Zahăr şi Produse
401.9% 652.8% 287.7% 481.6% 55.8% 133.7%
zaharoase 174.8% 174.8% 317.1% 317.1% 415.9% 415.9%
Legume 5% HC -70.6% -63.9% -23.2% -5.8% 19.2% 46.3%
Legume 10% HC -29.5% -16.1% -31.6% -18.6% -10.0% 7.2%
Cartofi -12.4% -12.4% 16.2% 16.2% 16.8% 16.8%
Leguminoase 33.1% 33.1% 305.7% 305.7% 112.1% 112.1%
Fructe
Grăsimi
-67.3% -64.0% -77.1% -74.8% -40.9% -35.0%
comerciale
(animale)
Grăsimi
155.4% 240.5% 235.6% 347.5% 120.1% 193.5%
comerciale
(vegetale) 252.3% 369.7% 208.7% 311.5% 336.0% 481.3%
21

ANCHETA ALIMENTARĂ CALITATIVA
Sunt prezentate rezultatele privind abaterile procentuale ale
valorilor ce indică aportul zilnic de trofine de la normele standard
(Fig. 28,Fig.29).
Fig. 28. Reprezentarea grafică a depăşirilor de aport proteic
Fig. 29. Reprezentarea grafică a abaterilor de la norme a lipidelor
22

CONCLUZII
Carnea este prezentă in alimentaţia zilnică în cantităţi care
depăşesc normele , la fel şi preparatele de carne,ouăle, peştele este
insuficient numai în luna octombrie (-66,3%).
Pâinea se încadrează în limite normale şi prezintă chiar
depăşiri în cazul sexului feminin, în cazul sexului masculin ajunge la
valori sub normă (-20,1%), produsele de cereale sunt mult în exces.
Deficitul de legume cu 5% HC este de -70,6% şi -23,2% (sex
masculin în primele două anchete) şi -63,9% (prima anchetă, sex
feminin). Legumele cu 10% HC sunt de asemenea insuficiente.
Alimentaţia lotului examinat este săracă în fructe, cu minusuri cuprinse
între -77,1% şi -35,0%,.
Aportul normal de proteine animale şi vegetale este depăşit în
cadrul celor 3 anchete, lipidele depăşesc normele în lunile februarie,
mai şi octombrie ...
Glucidele sunt uşor depăşite, în cazul potasiului şi a calciului
se constată o depăşire cu 32% în februarie şi cantităţi insuficiente în
mai şi octombrie (-30,0% şi -51,4%), iar magneziul s-a situat sub
normă, în toate cele 3 anchete (-27,9%, -19,1%, -25,7%).
CAPITOLUL IX
CERCETĂRI COMPARATIVE ASUPRA ASPECTELOR
ANTROPOMETRICE ŞI CLINICE, A DOUĂ LOTURI DE
VÂRSTNICI, INSTITUŢIONALIZAŢI ÎN CENTRE DE
ASISTENŢĂ MEDICO-SOCIALĂ, DIN JUDEŢELE
SUCEAVA ŞI NEAMŢ
INTRODUCERE.
Indicatorii antropometrici de evaluare ai adipozităţii centrale
şi ai compoziţiei corporale, includ: circumferinţa taliei, raportul
talie/şold şi raportul talie/înălţime, care pot identifica grupele de
populaţie cu risc privind consecinţele asupra sănătăţii, a excesului de
greutate (7,8).
23

OBIECTIVE
În această parte a studiului întreprins, ne-am propus să
analizăm separat indicatorii antropometrici, în cadrul celor două
instituţii, pentru a evalua statusul nutriţional al asistaţilor.
MATERIAL ŞI METODĂ
Pentru cercetare s-au folosit două loturi de vârstnici din cadrul
Centrului de Asistenţă şi îngrijire Pojorâta şi din Centrul de asistaţi
Târgu Neamţ Persoanele au fost evaluate din punct de vedere a
următorilor parametri:greutate,înălţime,diametrul taliei, diametrul
şoldurilor, IMC.
PREZENTAREA LOTURILOR
Lotul A – Centrul de asistenţă Pojorâta – jud. Suceava
În primul rând ne-am referit la vârstă ,care se poate
caracteriza astfel: media vârstei este 74,68 ani, cu limita inferioară de
71,45 ani şi cea superioară de 77,91 ani, mediana de 75 ani.În cazul
parametrului analizat (vârstă), mediana, media şi media ajustată sunt
aproximativ egale, ceea ce arată o localizare normală din punct de
vedere statistic a datelor. De asemenea, asimetria şi boltirea sunt mai
mici ca 0,7. S-a aplicat testul Kolmogorov-Smirnov şi Shapiro Wilk,
s-a constatat că p=0.200 şi p=0.316, deci valori >0.05, ceea ce indică
că nu există semnificaţie statistică şi datele noastre sunt distribuite
apropiat de curba Gauss-Laplace (Fig. 33).
Fig. 33. Distribuţia cazurilor după vârstă
24

În ceea ce priveşte distribuţia lotului A pe sexe, 28 persoane
(52,8%) sunt de sex feminin şi 25 (47,2%) de sex masculin.
De asemenea, din cele 53 de persoane, 32 provin din mediul
rural şi 21 din mediul urban.
Lotul B – Centrul de asistenţă Târgu Neamţ – jud. Neamţ
Acesta este alcătuit din 66 persoane cu.vârsta medie este de
71,06 ani,cu o mediană de 74,00 ani. În cadrul intervalului de
confidenţă a mediei (95%), limita inferioară este 67,92 ani, iar cea
superioară 74,20 ani. În ceea ce priveşte asimetria, aceasta are
valoarea de 0,161 deci este

REZULTATE ŞI DISCUŢII
LOTUL 1 – PERSOANELE INSTITUŢIONALIZATE ÎN
CĂMINUL DE ASISTENŢĂ POJORÂTA
Greutatea
În cazul acestui studiu s-au cântărit cei 53 membri ai lotului şi
s-au analizat indicatorii statistici obţinuţi.
Din datele obţinute rezultă o medie a greutăţii de 66,77 kg cu
variaţia mediei în cadrul intervalului de confidenţă (95%) între
62,98% kg şi 70,56 Kg.
Testele normalităţii, Kolmogorov-Smirnov şi Shapiro-Wilk
indică un p

Wilk, deci diferenţa nu este semnificativă statistic şi ca urmare a
acestor constatări, datele sunt distribuite apropiat de forma Gauss
(Fig. 42).
Fig. 42. Distribuţia valorilor înălţimii - lotul A
Circumferinţa taliei
Analiza taliei persoanelor din lot ne indică o medie a
circumferinţei de 83,7cm, cu o limită inferioară de 80,43cm şi cea
superioară de 87,04 în cadrul intervalului de confidenţă (95%).
Testele Kolmogorov-Smirnov şi Shapiro-Wilk nu indică
diferenţe semnificative (p

înseamnă o îndepărtare de curba Gauss-Laplace, care se dovedeşte a
fi semnificativă statistic din rezultatele obţinute : p=0,016 şi p=0,002.
Raportul talie/şold Valoarea medie a raportului talie/şold din
cadrul lotului de vârstnici este 0,84, cu limita inferioară de 0,81 şi
cea superioară de 0,87. Media ajustată are valoarea de 0,84, iar
mediana 0,85. Raportul minim înregistrat în lot este de 0,63, iar cel
maxim de 1,12. Asimetria şi boltirea înregistrează valori sub 0,7,
respectiv 0,226 asimetria şi uşor peste 0,7 boltirea (0,715), ceea ce
înseamnă o uşoară tendinţă de distribuţie anormală a datelor.
Valoarea p calculată este 0,200 şi 0,300, deci > 0,05, ceea ce înseamnă
că diferenţele nu sunt semnificative statistic.
LOTUL 2 – PERSOANELE INSTITUŢIONALIZATE ÎN CĂMINUL
DIN TÂRGU-NEAMŢ (CĂMINUL B)
Greutatea
Prin cântărirea celor 66 persoane ce formează lotul, s-au obţinut
greutăţile acestora: media greutăţii persoanelor instituţionalizate este de
62,71 kg, cu variaţii între 59,12 kg şi 66,30 kg.
Asimetria ca şi boltirea au valori sub 0,7, respectiv 0,118 şi
0,386, iar diferenţele faţă de curba Gauss-Laplace nu sunt
semnificative statistic (p=0,200 şi p=0,334), deci valorile au o
distribuţie normală.
Înălţimea
Măsurarea înălţimii celor 66 persoane, ne indică în urma
prelucrării statistice următoarele detalii: asimetria şi boltirea au
valori sub 0,7, respectiv 0,198 şi 0,094, deci repartiţia valorilor este
normală, iar diferenţele faţă de valorile curbei Gauss-Laplace nu sunt
semnificative statistic (p=0,200 şi p=0,415).
Kolmogorov-Smirnov a Shapiro-Wilk
Statistica
Grade de
libertate
Semnificaţia
(p) Statistica
28
Grade de
libertate
Semnificaţia
(p)
I .089 66 .200 .981 66 .415
a. Corecţiea semnificaţiei - metoda Lilliefor

Circumferinţa taliei
Din analiza datelor obţinute rezultă o talie medie de 90,64cm,
mediana este de 90,00cm, valoarea minimă măsurată este 65cm, iar
cea maximă 127cm. Asimetria are valori sub 0,7, respectiv 0,512 iar
boltirea peste 0,7, respectiv 1,317. Diferenţele faţă de curba Gauss-
Laplace sunt semnificative statistic, respectiv p=0,006 şi p=0,004.
Valorile normale pentru talie sunt diferite la cele două sexe:
pentru femei 88cm, iar pentru bărbaţi

0,012 diferenţele sunt semnificative statistic deci valorile sunt
îndepărtate faţă de curba Gauss-Laplace.
Indicele masei corporale (I.M.C.)
I.M.C. în cadrul lotului B a înregistrat o medie de 25,18
kg/m 2 cu o limită inferioară de 24,07 şi cea superioară de 26,28.
Asimetria ca şi boltirea sunt mai mari de 0,07, respectiv 0,099 şi
0,109, deci datele au o distribuţie normală.Testele normalităţii,
Kolmogorov Smirnov şi Shapiro Wilk indică un p>0,05.
Raportul talie/şold
Prin calcularea raportului talie/şold la cele 66 persoane
instituţionalizate în Centrul de asistenţă Târgu Neamţ, s-a constatat o
medie a acestuia de 0,91 cu limita inferioară de 0,89 şi cea superioară
de 0,93. Asimetria şi boltirea care ne permite să apreciem amplasarea
valorilor faţă de curba Gauss-Laplace, ne indică valori peste 0,7, în
special în privinţa boltirii (1,373), cu diferenţe semnificative statistic
a valorilor faţă de aceasta.
Deoarece valorile acestui raport sunt diferite în funcţie de
sex, în continuare s-a făcut analiza diferenţiată a acestui raport, care
se consideră a avea următoarele valori normale: ≤8,5 la sexul feminin
şi ≤0,90 la sexul masculin.Dintre persoanele de sex feminin, 86,7%
prezintă un raport talie/şold peste valorile normale şi restul de 13,3%
se încadrează în aceste valori. În cazul sexului masculin, procentul
celor ce se încadrează în norme este mai mare (33,3%) ca la sexul
feminin, totuşi predomină de asemenea cei cu un raport talie/şold
>0,90 şi anume este vorba de 66,7% din aceştia.
COMPARAREA INDICATORILOR ANTROPOMETRICI ÎNTRE
ASISTATII CELOR DOUĂ CENTRE DE ASISTENŢĂ,
POJORÂTA ŞI TÂRGU NEAMŢ
Privind compoziţia loturilor după sex, se constată că, din cele
119 persoane incluse in studiu, 58 sunt de sex feminin si 61 de sex
masculin.
30

Sex
Localitate
N
F IMC Tg.
Neamt
M IMC Tg.
Neamt
Tabel LII – IMC – indicatori statistici descriptivi
Valori statistice
% din
total Media Mediana
31
Deviaţia
std. Min Max
30 51.7% 24.7271 26.3146 4.60811 15.70 30.49
Pojorâta 28 48.3% 26.3854 25.3981 4.31826 20.40 37.39
Total 58 100.0% 25.5276 25.5711 4.50947 15.70 37.39
36 59.0% 25.5644 25.2880 4.41907 17.79 36.79
Pojorâta 25 41.0% 24.3916 24.2424 4.16350 18.51 36.20
Total 61 100.0% 25.0837 25.1096 4.32013 17.79 36.79
Valorile minime ale IMC pentru sexul feminin sunt de 15,70
în Căminul B şi 20,40 în Căminul A, deci au valoare mai mare pentru
Pojorâta (A). Acelaşi lucru se constată şi pentru valorile maxime. În
cazul celor din Târgu Neamţ, media IMC este 25,56 iar a celor din
Pojorâta 24,39.
Tipul box-plot ce reprezintă mediana s-a aplicat şi în cazul
circumferinţei taliei . Translarea dreptunghiurilor pe orizontală duce
la suprapuneri evidente pentru sexul feminin, între cele două
colectivităţi (Tg. Neamţ şi Pojorâta), pe când, pentru sexul masculin
se constată o situaţie diferită, în defavoarea asistaţilor din Pojorâta,
ceea ce înseamnă că ar exista diferenţe semnificative statistic.
Raportul talie/şold
După cum am menţionat deja, deoarece datele au distribuţii
diferite de normal, s-au aplicat teste de tip neparametric. Este vorba
de Mann-Whitney Test (Tabel LVI).

Fig. 58. Raportul talie/şold – compararea între cele două loturi
Tabel LVI
Teste statistice a
Sex IMC Talia Talie/Sold
F Mann-Whitney U 374.000 356.000 204.000
Wilcoxon W 839.000 762.000 610.000
Z -.716 -.997 -3.362
Semnificaţie (p) .474 .319 .001
M Mann-Whitney U 361.000 162.000 246.000
Wilcoxon W 686.000 487.000 571.000
Z -1.306 -4.228 -2.992
Semnificaţie (p) .192 .000 .003
a. Grouping Variable: Localitate
Din tabelul LVI se observă diferenţe semnificative statistic
pentru raportul talie/şold în cadrul grupului de sex feminin (p=0,001)
şi pentru grupul masculin diferenţele sunt confirmate statistic, pentru
talie (< 0,001) şi raportul talie/şold (p=0,003).
32

STUDIU CLINIC COMPARATIV AL CELOR DOUĂ LOTURI
DE VÂRSTNICI, INSTITUŢIONALIZAŢI ÎN CENTRUL DE
ASISTENŢĂ MEDICO-SOCIALĂ POJORÂTA (LOT A) ŞI
TÂRGU NEAMŢ (LOT B)
Compararea morbidităţilor înregistrate între lotul A şi B
S-a constatat că valoarea nivelului de semnificaţie este de
0,68, deci diferenţele găsite între cele două centre, sunt
nesemnificative statistic.
Fig. 61. Comparaţia în procente a comorbidităţilor înregistrate în
cele două instituţii analizate
CONCLUZII
Prin aplicarea testelor statistice Mann-Whitney se constată
diferenţe semnificative statistic pentru raportul talie/şold în cadrul
persoanelor de sex feminin (≤ 0,001) şi pentru acelaşi indicator în
cazul grupului de sex masculin (< 0,003) şi în plus şi a taliei
(

CAPITOLUL X
CERCETĂRI PRIVIND ASPECTE CANTITATIVE ŞI
CALITATIVE ALE ALIMENTAŢIEI DIN DOUĂ
COLECTIVITĂŢI DE ADOLESCENŢI, DIN MUNICIPIUL
CÎMPULUNG MOLDOVENESC ŞI PIATRA NEAMŢ
INTRODUCERE
Alimentaţia reprezintă un factor de mediu cu rol esenţial în
procesul de dezvoltare, de aceea normele stabilite în acest domeniu
trebuiesc respectate cu stricteţe. În procesul de dezvoltare, ţesuturile,
organele şi aparatele au nevoie de materie primă suplimentară, pe
care o procură numai din alimente (10,11).
OBIECTIVE
In acest capitol se urmareste diferenţa dintre alimentele
primite de cele două colectivitaţi, insistându-se asupra aspectelor
calitative .
MATERIAL ŞI METODĂ
Evaluarea raţiei alimentare a celor 369 elevi din Câmpulung
Moldovenesc (liceul A) şi a 244 de elevi din Piatra Neamţ (liceul B),
s-a efectuat pe parcursul anilor, timp de 3 ani consecutiv (2005,
2006, 2007) în primul liceu şi 2 ani (2008-2009) în cel de-al doilea
(2).
REZULTATE ŞI DISCUŢII
1. ADOLESCENŢII DIN CÂMPULUNG MOLDOVENESC
Variaţiile procentuale de la norme ale aportului de alimente,
în cei 3 ani studiaţi – Câmpulung Moldovenesc
După această etapă, s-a procedat la calcularea aportului de
trofine si de asemenea a celui de calorii. In continuare, s-a stabilit
abaterea procentuală de la norme a aportului zilnic de trofine şi
calorii.
34

variaţie %
băieţi 13-
14 ani
calorii
Tabelul LXXX – Abateri ale trofinelor alimentare
de la norme – băieţi, 13-14 ani
proteine
totale
proteine
animale
proteine
vegetale
35
lipide
totale
lipide
animale
lipide
vegetale
2005 64.46 75.12 74.64 75.55 98.17 86.98 124.23 48.73
2006 59.92 64.78 61.53 67.68 90.71 81.09 113.11 45.61
2007 70.70 74.52 79.59 69.99 99.03 91.55 116.44 51.19
Media 65.02 71.47 71.92 71.07 95.97 86.54 117.96 48.51
Băieţi 15-19 ani
Tabel LXXXI – Abateri de la norme ale trofinelor alimentare – băieţi 15-19 ani
variaţie %
băieţi 15-
19 ani
calorii
proteine
totale
proteine
animale
proteine
vegetale
lipide
totale
lipide
animale
lipide
vegetale
2005 45,66 54,68 44,86 63,30 75,20 72,18 64,43 30,57
2006 41,64 45,54 33,98 55,98 68,60 66,76 56,28 27,83
2007 51,19 54,15 48,96 58,13 75,95 76,39 58,72 32,73
Media 46,16 51,45 42,6 59,13 73,25 71,77 59,81 30,37
Tabel LXXXII - Abateri procentuale de la norme ale trofinelor alimentare şi
a aportului energetic – fete 13-14 ani
variaţie %
fete
13-14 ani
calorii
proteine
totale
proteine
animale
proteine
vegetale
lipide
totale
lipide
animale
lipide
vegetale
2005 96,08 109,22 79,68 144,96 135,49 119,57 174,06 77,50
2006 90,67 96,87 66,18 133,97 126,63 112,65 160,47 73,77
2007 103,53 108,50 84,77 137,20 136,51 124,94 164,54 80,43
Media 96,76 104,86 76,87 138,71 132,87 119,05 166,35 77,23
glucide
glucide
glucide

Tabel LXXXIII - Abateri procentuale de la norme ale trofinelor şi caloriilor,
primite prin hrană - fete 15-19 ani
variaţie %
fete 15-19
ani
calorii
proteine
totale
proteine
animale
proteine
vegetale
36
lipide
totale
lipide
animale
lipide
vegetale
2005 82,08 93,92 83,20 104,53 119,79 106,32 151,68 64,63
2006 77,05 82,46 69,44 95,35 111,52 99,82 139,21 61,17
2007 88,99 93,25 88,39 98,05 120,74 111,37 142,94 67,34
Media 82,70 89,87 80,34 99,31 117,35 105,83 144,61 64,38
2. LOTUL DE ADOLESCENŢI DE LA LICEUL DIN
PIATRA NEAMŢ
Aprecierea cantitativă a alimentaţiei primită de aceşti elevi
Raportarea procentuală a abaterilor de la norme a consumului
de alimente – adolescenţi Piatra Nemţ
Tabel XCV –Abaterile procentuale ale aportului grupelor de alimente, pe sexe şi
grupe de vârstă - anul 2008
Grăsimi
comerciale
Grupele de alimente
glucide
Diferenţa % faţă de norme 2008
13-14
ani
Băieţi Fete
15-19
ani
13-14
ani
15-19
ani
Lapte şi produse lactate -68.5 -66.3 -66.3 -66.3
Carne şi preparate din carne 19.9 -1.0 34.0 19.9
Peşte şi preparate din peşte -83.6 -83.6 -80.8 -80.8
Ouă -67.3 -67.3 -67.3 -67.3
totale
3.5 -5.9 47.9 29.4
animale -57.8 -57.8 -36.7 -36.7
vegetale
113.2 70.6 184.3 113.2
Produse cerealiere -32.9 -44.6 -22.7 -29.2

Grăsimi
comerciale
Cartofi 37.7 19.8 53.0 37.7
Alte legume -34.1 -39.3 -20.5 -25.6
Leguminoase uscate -23.6 -49.1 9.1 9.1
Fructe -28.9 -36.1 -28.9 -28.9
Zahăr şi produse zaharoase -15.1 -25.8 8.0 8.0
Tabel XCVI – Diferenţa % faţă de norme – aportul de alimente 2009
Grupele de alimente
37
Diferenta % fata de norma 2009
11-14
ani
Baieti Fete
15-19
ani
11-14
ani
15-19
ani
Lapte şi produse lactate -60.6 -57.8 -57.8 -57.8
Carne şi preparate din
carne
51.4 25.0 69.2 51.4
Peşte şi preparate din peşte -63.0 -63.0 -56.8 -56.8
Ouă -70.1 -70.1 -70.1 -70.1
total -10.0 -18.2 28.5 12.4
animale -57.7 -57.7 -36.6 -36.6
vegetale
73.4 38.7 131.2 73.4
Produse cerealiere -40.6 -50.9 -31.6 -37.3
Cartofi 26.3 9.8 40.3 26.3
Alte legume -24.1 -30.1 -8.4 -14.3
Leguminoase uscate -4.6 -36.4 36.3 36.3
Fructe -95.9 -96.3 -95.9 -95.9
Zahăr şi produse zaharoase -26.6 -35.8 -6.6 -6.6
Ancheta calitativă – aprecierea aportului zilnic de trofine,

pe parcursul celor 2 ani analizaţi
Variaţia procentuală a trofinelor faţă de norme
Tabel C – Variaţia procentuală a aportului de trofine (faţă de norme)
băieţi 13-14 ani – 2008 şi 2009
variatie %
băieţi 13-14
ani proteine
totale
proteine
animale
proteine
vegetale
lipide
totale
lipide
animale
lipide
vegetale
2008 -10.2% 3.2% -22.2% 24.8% -5.7% 95.6% -20.6%
2009 -1.3% 30.4% -29.6% 21.9% 7.5% 55.3% -30.5%
Tabel CI – Variaţia procentuală a aportului de trofine - adolescenţi 15-19 ani
variatie %
baieti 15-19
ani proteine
totale
proteine
animale
proteine
vegetale
lipide
totale
lipide
animale
lipide
vegetale
2008 -20.7% -14.4% -27.6% 10.3% -13.1% 43.4% -30.3%
2009 -12.8% 8.2% -34.5% 7.8% -1.0% 13.9% -39.0%
Tabel CII – Abaterea procentuală de la norme a aportului
de trofine – adolescente 13-14 ani
variatie %
fete 13-14
ani proteine
totale
proteine
animale
proteine
vegetale
lipide
totale
lipide
animale
lipide
vegetale
2008 7.3% 6.2% 8.6% 48.3% 10.8% 139.1% -5.3%
2009 17.9% 34.2% -1.8% 44.9% 26.3% 89.9% -17.1%
glucide
glucide
Tabel CIII – Abaterea procentuală de la norme a consumului zilnic
de trofine – adolescente 15-19 ani
variatie %
fete 15-19
ani proteine
totale
proteine
animale
proteine
vegetale
lipide
totale
lipide
animale
lipide
vegetale
2008 -0.6% 8.3% -9.3% 38.4% 4.1% 119.6% -12.1%
2009 9.3% 36.8% -18.0% 35.2% 18.7% 74.4% -23.1%
CONCLUZII
38
glucide
glucide

Aportul de alimente în cazul adolescenţilor aparţinând
liceului din Câmpulung Moldovenesc, depăşeşte normele standard,
cu excepţia a două grupe de alimente, care s-au constatat în minus pe
parcursul celor trei ani: este vorba de peşte, fructe si de zahăr numai
pentru baieţii de 15-19 ani, în 2005-2006, în schimb nutrienţii
depăşesc in totalitate normele standard.
În cazul adolescenţilor aparţinând liceului din Piatra Neamţ,
s-a constatat o insuficienţă a urmatoarelor produse : lapte şi produse,
peşte şi preparate, ouă, grăsimi comerciale animale, produse cerealiere,
alte legume şi fructe. Trebuie de luat în consideraţie şi surplusul unor
grupe de alimente cum ar fi: grăsimile comerciale vegetale, carnea şi
cartofii.
Aportul de trofine pentru baieţii de 13-14 ani prezintă
depăşiri ale normelor: în cazul proteinelor animale (2009), a lipidelor
totale şi a lipidelor vegetale în ambii ani şi insuficienţă în raţia
zilnică a proteinelor vegetale, a glucidelor şi a caloriilor, numai în
anul 2009.Pentru băieţii de 15-19 ani, s-au constatat deficienţe de
proteine totale, vegetale şi proteine animale (numai in anul 2008),
glucide şi calorii, iar lipidele vegetale au depăşit necesarul zilnic.
Situaţia aportului de trofine pentru fetele din lot este
urmatoarea: fetele de 13-14 ani primesc un surplus de lipide vegetale
totale, proteine animale (2009) şi lipide animale (2009) şi o cantitate
insuficientă de glucide; în cazul fetelor de 15-19 ani, trofinele care
depăşesc normele sunt aceleaşi, cu valori ceva mai mici, iar cele în
minus sunt de asemenea glucidele la care se adaugă proteinele
vegetale, în anul 2009.
39

CAPITOLUL XI
STUDII COMPARATIVE PRIVIND ASPECTE ALE
DEZVOLTĂRII FIZICE ÎN DOUĂ COLECTIVITĂŢI DE
ADOLESCENŢI DIN JUDEŢELE SUCEAVA ŞI PIATRA
NEAMŢ
INTRODUCERE
Această etapă a vieţii se caracterizează prin numeroase
modificări în organism, care fac ca la sfârşitul acestei perioade
organismul să capete caracteristicile adultului (12,13).
MATERIAL ŞI METODĂ
Studiul efectuat în cele două colectivităţi de adolescenţi din
Câmpulung Moldovenesc (A) şi Piatra Neamţ (B), urmăreşte
dezvoltarea staturo-ponderală a celor 369 adolescenţi din liceul A şi
244 adolescenţi din liceul B, folosind aprecierea greutăţii prin
cântărire şi a înălţimii cu antropometrul, şi respectând cu stricteţe
condiţiile de lucru care se recomandă.Parametriii analizaţi (2).
REZULTATE ŞI DISCUŢII
EVALUAREA DEZVOLTĂRII FIZICE A
ADOLESCENŢILOR DE LA LICEUL DIN CÂMPULUNG
MOLDOVENESC – JUDETUL SUCEAVA
Tabel CVI – Încadrarea taliei copiilor din lot în clasele sigmatice
Înălţime cl sigmatică mici medii mari F.mari Total
13 ani 3 7 31 41
14 ani 19 40 35 94
15 ani 23 55 23 101
16 ani 2 29 34 14 79
17 ani 3 31 13 7 54
Total 5 105 149 110 369
Din totalul de 369 adolescenţi, după cum reiese din Tabelul
CVI, 149 (40,37%) prezintă talie mare, 110 (29,81%) foarte mare,
105 (28,45%) talie medie şi numai 5 (1,35%) talie mică.
40

Din analiza înălţimii pentru sexul masculin , care este
reprezentat în lotul examinat prin 292 elevi, reiese că majoritatea
acestora au o talie ce se încadrează în clasa sigmatică mare
(121=41,43%), şi foarte mare (102=34,93%). Băieţii cu talie medie
sunt în număr de 64 (21,91%), iar cei mici ca înălţime, înregistrează
5 cazuri (1,71%).
Adolescentele din lotul studiat sunt în număr de 77 şi
prezintă următoarea repartiţie a înălţimii pe clase sigmatice: 41 eleve
(53,25%) au talia medie, 28 eleve (36,36%) prezintă o talie mare şi 8
eleve (10,39%) se încadrează în clasa sigmatică foarte mare.
Evaluarea greutăţii lotului de adolescenţi din Câmpulung
Moldovenesc
Tabel CIX – Distribuţia adolescenţilor din lotul întreg în clasele sigmatice, după
greutatea corporală
Greutate cl sig mici medii mari F.mari Total
13 ani 2 9 30 41
14 ani 16 37 41 94
15 ani 28 31 42 101
16 ani 46 21 12 79
17 ani 2 29 11 12 54
Total 2 121 109 137 369
Din cei 369 elevi, cei mai mulţi (137=37,12%) prezintă
greutăţi foarte mari, urmează cei cu greutăţi medii (121=32,79%), cei
cu greutăţi mari (109=29,53%) şi în final cei cu greutăţi mici
(2=0,54%). Din analiza grupului de 292 băieţi (tabel CX) reies
următoarele aspecte: cei mai mulţi (119=40,75%) prezintă greutăţi
foarte mari, 86 (29,45%) şi 85 (29,11%) din aceştia au greutăţi mari
şi medii şi numai 2 (0,68%) prezintă o greutate mică. Din lotul de 77
fete, cele mai multe, 36=46,75% prezintă o greutate medie, 23 eleve
(29,87%) se încadrează în clasa sigmatică mare, 18 (23,38%) în clasa
sigmatică foarte mare.
41

EVALUAREA DEZVOLTĂRII FIZICE A ADOLESCENŢILOR
- LICEUL DIN PIATRA NEAMŢ
Evaluarea taliei adolescenţilor din lot (Piatra Neamţ) şi
încadrarea lor în clase sigmatice
Tabel CXV – Încadrarea taliei adolescenţilor în clase sigmatice – Piatra Neamţ
Înălţimea(cls.sigm.) F. mici mici medii mari F.mari Total
14 ani 2 13 6 1 22
15 ani 1 4 5
16 ani 2 3 38 8 7 58
17 ani 1 6 15 8 3 33
18 ani 1 11 72 29 13 126
Total 4 23 142 51 24 244
Din tabelul CXV se observă că cei mai mulţi elevi aparţin din
punct de vedere al taliei, clasei sigmatice medii (142=58,19%), la
distanţă destul de mare se află cei din clasa sigmatică mare
(51=20,90%), clasa sigmatică foarte mare şi mică sunt apropiate în
ceea ce priveşte numărul de elevi cuprins (24=9,83% şi 23=9,42%),
iar în clasa sigmatică foarte mică se încadrează 4 elevi (1,63%).
Se remarcă că majoritatea băieţilor (72=52,94%) au o talie
medie, urmează cei cu talie mare (33=24,26%), foarte mare
(18=13,23%), mică (10=7,35%) şi foarte mică (3=2,20%). Fetele
sunt reprezentate în număr de 108, iar încadrarea lor în clasele
sigmatice este redată în tabelul CXVII, din care se vede că
majoritatea fetelor (70=64,81%) se încadrează în clasa sigmatică
medie, urmează 18 fete (16,66%) care au o talie mare, 13 fete
(12,03%) cu talie mică, 6 fete (5,55%) cu talie foarte mare şi 1
(0,92%) cu talie foarte mică.
Evaluarea greutăţii lotului de adolescenţi din Piatra Neamţ
Tabel CXVIII – Încadrarea greutăţii corporale în clasa sigmatică – Piatra Neamţ
Greutatea
(cls. sigm.) F. mici mici medii mari F.mari Total
14 ani 3 13 5 1 22
42

15 ani 3 1 1 5
16 ani 5 36 11 6 58
17 ani 1 1 20 9 2 33
18 ani 5 77 26 18 126
Total 1 14 149 52 28 244
Situaţia greutăţii corporale pentru întregul lot studiat este
prezentată în Tabel CXVIII, din care rezultă că majoritatea
adolescenţilor (149=61,06%) au o greutate medie, urmând la o
diferenţă apreciabilă, cei cu greutate mare (52=21,31%), foarte mare
(28=11,47%), mică (14=5,73%) şi foarte mică (1=0,4%). Situaţia
evidenţiată este următoarea: cei mai mulţi băieţi au o greutate medie
(74=54,41%), fiind urmaţi de cei cu greutate mare (31=22,79%) şi
foarte mare (21=15,44%). Băieţii cu greutate mică şi foarte mică
reprezintă 9 cazuri (6,61%) şi respectiv 1 caz (0,73%). Din cele 108
eleve, majoritatea (75=69,44%) se încadrează în greutăţile medii, pe
locul 2 situându-se elevele cu greutate mare (21=19,44%), urmând la
distanţă ca număr elevele cu greutate foarte mare (7=6,48%) şi mică
(5=4,62%).
STUDIU COMPARATIV PRIVIND DIAGNOSTICUL DE
DEZVOLTARE FIZICĂ A ADOLESCENŢILOR DIN CELE
DOUĂ COLECTIVITĂŢI ,APARŢINÂND MUNICIPIILOR
CÂMPULUNG MOLDOVENESC ŞI PIATRA NEAMŢ
Înălţimea
Din analiza statistică reiese că valoarea frecvenţei aşteptate
este 1,59, deci testul Chi pătrat poate fi aplicat. Nivelul de
semnificaţie calculat este

sunt mai bine dezvoltaţi în înălţime comparativ cu cei din
colectivitatea a doua.
Greutatea
In cazul acestui parametru, nu putem ţine cont de diferenţa
existentă între greutăţi in favoarea liceului din Campulung,
deoarece condiţia de frecvenţă minimă nu este îndeplinita (

condiţiile privind numărul de date prezente.Prin compararea
adolescentelor din liceul A cu cele din liceul B, deşi p=0,001, nu se
poate face o evaluare în favoarea uneia din colectivităţi din cauza
frecvenţei reduse a cazurilor (0,42).
S-au constatat diferenţe foarte mici, între procentele de băieţi
cu dezvoltare armonică, din colectivităţile A şi B, respectiv 57,9% şi
57,4%; la fel şi la sexul feminin (63,6% şi 64,8%).
Dacă la Piatra Neamţ, procentul de băieţi cu exces de greutate
este mai mare ca în cazul băieţilor din Câmpulung Moldovenesc
(22,1% faţă de 20,5%), în cazul fetelor situaţia se inversează,
procentul mai mare se constată la elevele din Câmpulung
Moldovenesc (24,7% faţă de 23,1%).
Excesul de talie se constată cu preponderenţă la băieţii din
Câmpulung Moldovenesc faţă de cei din Piatra Neamţ (21,6% în
comparaţie cu 20,6%) şi la fetele din Piatra Neamţ în comparaţie cu
cele din Câmpulung Moldovenesc (12,0% faţă de 11,7%), dar
diferenţele nu sunt semnificative statistic (p=0,92 şi p=0,97).
CONCLUZII FINALE
În cadrul Centrului de Asistenţă Medico-Socială Pojorâta
(A), s-a constatat un aport în exces al tuturor nutrienţilor, iar în
Centrul de Asistenţă Medico-Socială Tg. Neamt (B), situaţia a fost
mai bună (cu o depăşire a aportului caloric de 70,05% faţă de
42,41% în colectivitatea A).
S-au constatat diferenţe semnificative statistic, privind
raportul talie/şold pentru ambele sexe în favoarea colectivităţii B şi
circumferinţa taliei numai pentru sexul masculin (Mann Whitney
Test).
Comorbidităţile asociate în cadrul Instituţiei A variază între 1
şi 5, pe când în Instituţia B se asociază până la 8 comorbidităţi.
Spre deosebire de liceul din Câmpulung Moldovenesc, unde
pe parcursul celor 3 ani (2005-2007) aportul de trofine a depăşit
necesarul zilnic, în cazul liceului din Piatra Neamţ (2008-2009),
proteinele totale prezintă un deficit de -11,1%, ca şi glucidele (-
22,25%), iar pentru restul de trofine aportul este în plus, marcând
45

aportul caloric zilnic crescut, pentru elevii din ambele loturi
(depăşire de 72,66% in lotul A si 39,3% in lotul B).
Excesul de talie se constată cu preponderenţă la băieţii din
Câmpulung Moldovenesc (21,6% faţă de 20,6%) şi la fetele din
Piatra Neamţ (12,0% faţă de 11,7%), dar diferenţele nu sunt
semnificative statistic (p=0,92 şi p=0,97).
Adolescenţii din liceul A se încadrează în procente mai
ridicate în clasele sigmatice mari şi foarte mari privind greutatea
corporală, cu un p

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Gavăt Viorica, Petrariu F.D., Gavăt C.C. Alimentaţia şi
Patologia nutriţională. Editura “Gr.T. Popa” Iaşi 2003.
2. Gavăt Viorica, Albu Adriana, Gabriela Neamţu şi col. Lucrări
practice Igienă. U.M.F. “Gr.T. Popa Iaşi”, 1998.
3. Boiculese Lucian, Dimitriu Gabriel, Moscalu Mihaela.
Elemente de Biostatistică. Analiza statistică a datelor biologice.
Editura Pim, Iaşi, 2007.
4. Ranjit Chandra. Nutrition and immunity in the elderly. Clinical
significance. Nutrition Review; vol. 53, no. 4: 580-585.
5. Radulian Gabriela. Noţiuni de nutriţie şi Igiena alimentaţiei.
Editura universitară “Carol Davila” Bucureşti, 2005.
6. Trichopoulou A., Vassilakou T. The recommended dietary
intakes in the European community member states: an
overview. Eur. J. Clin. Nutr. 1990; 44(suppl 2): 51-125.
7. Allison D.B., Gallagher D., Heo M. and all. Body mass index
and all cause mortality amoung people age 70 and over: The
longitudinal study of ageing. Int. J. Obes. Relat. Metab. Disord.
1997, 21: 424-31.
8. Mattila K., Haavisto M., Rajala S. Body mass index and
mortality in the elderly. B.M.J. 1986; 292: 876-8.
9. Bălăceanu-Stolnici C. Geriatrie practică. Bucureşti, Editura
Medicală Amaltea, 1998.
10. World Health Organization. Joint FAO/WHO Ad Hoc Expert
Committee. Energy and protein requirements. WHO Tech Rep
Ser. 522, Geneva; WHO 1973.
11. Kurz K.M., Johnson-Welch C. The nutrition and lives of
adolescents in developing countries: findings from the
Nutrition of Adolescent Girls Research Program Washington
D.C., Internationl Center for Research on Women, 1994.
12. Nancy F. Butte, Cutberto Garza, Mercedes de Onis. Evaluation
of the feasibility of international growth standards for school
aged children and adolescents. The Journal of Nutrition 2007;
137, 1; Academic Research Library, pp. 153-157.
47

13. Sandra Jazbec, Michael G. Hardin, Elizabeth Schroth et al. Age
– related influence of contingencies on a saccade task. Exp.
Brain Res., 2006; 174:754-762.
LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE DIN CADRUL
LUCRĂRII
1. Dinu Florin Sădean, Viorica Gavăt, Particularităţi ale
morbidităţii persoanelor adulte instituţionalizate; Revista
Medico-Chirurgicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti din
Iaşi -2010; volum 114, nr.1
2. Dinu Florin Sădean, Adriana Albu, Alina Manole, Unele
corelaţii între dezvoltarea fizică şi alimentaţie. Observaţii pe un
lot de adolescenţi din municipiul Câmpulung Moldovenesc;
Revista Medico-Chirurgicală a Societăţii de Medici şi
Naturalişti din Iaşi -2010; volum 114, nr.3
48

CV
Informaţii personale
Nume / Prenume: Dinu Florin Sădean
Adresa(e): Str. Dimitrie Cantemir nr. 28, Câmpulung
Moldovenesc, jud. Suceava
Telefon(-oane): 0230/312651 (s); 0230/314934 (a)
Mobil: 0722/542985; 0722/282465
E-mail(uri): dspcampulung@yahoo.com
Nationalitate(-tati): română
Data naşterii: 04.04.1963
Starea civilă: Căsătorit, un copil
Educaţie şi formare
1988 – absolvent al UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca,
Facultatea de Medicină Generală
1981 – absolvent al Liceului de matematică –fizică „Dragoş Vodă”
Câmpulung Moldovenesc
Experienţa profesională
Perioada
2003 – prezent: medic primar epidemiologie, cu competenţă în Igiena
alimentaţiei, DSP Suceava, PL Câmpulung Moldovenesc;
2000 – 2003: medic primar epidemiologie, DSP Suceava, CTSP Vatra
Dornei;
1995 – 2000: medic specialist epidemiologie, , DSP Suceava, CTSP
Vatra Dornei;
1992 - 1995: medic secundar epidemiologie, CMP Iaşi;
1991 - 1992: medic, medicină generală, Dispensarul Medical Uman
Izvoarele Sucevei, Suceava;
1988 – 1991: medic stagiar, Spitalul Municipal Câmpulung
Moldovenesc, Jud. Suceava.
Competenţe, cursuri postuniversitare
1998 – Competenţă în Igiena alimentaţiei, UMF Iaşi;
2004 – Competenţă în Managementul serviciilor de sănătate, UMF Iaşi.
2010 - Alimente funcţionale, alimente cu destinaţie nutriţională specială,
suplimente alimentare, nutrigenomică, relaţia lor cu starea de sănătate;
UMF Iaşi;
49

2010 – Actualităţi şi controverse privind aditivii alimentari, UMF Iaşi;
2010 – Poluarea aerului, gaze cu efect de seră, consecinţe asupra mediului
şi sănătăţii colectivităţilor, acorduri internaţionale, legislaţie; UMF Iaşi ;
2007 - Vaccin, vaccinare, vaccinologie, UMF Iaşi;
2006 - Armonizarea legislaţiei sănătăţii mediului ambiant – cerinţă pentru
integrarea europeană;
2006 - Monitorizarea dezvoltării fizice şi neuropsihice a copilului de
vârstă şcolară, UMF Iaşi.
2005 - Radiaţiile ionizante – o problemă de sănătate publică, UMF Iaşi.
Participare la manifestări ştiinţifice, simpozioane, conferinţe
2010 - Conferinţa Naţională de Epidemiologie şi Microbiologie, Sinaia;
2007- A V-a Conferinţă Naţională de Geriatrie – Gerontologie, Bacău;
2006 - Conferinţa Naţională de Epoidemiologie, Iaşi;
2006 - „Balkan Medicine Towards FP 7”, Bucureşti;
2005 - „Zilele Spitalului CFR Iaşi”;
2003 – Simpozionul Naţional „Factorii mezologici artificiali – între risc şi
sanogenitate”, Iaşi;
2002 - Conferinţa Naţională de Epoidemiologie, Cluj Napoca.
Limba(i) maternă(e): româna
Limba(i) străină(e):
Engleza: nivel mediu (conversaţie, citire, scriere);
Franceza: nivel mediu (conversaţie, citire, scriere).
Competenţe şi aptitudini organizatorice:
01.04.2005 – 15.08.2010 – Şef compartiment teritorial de
sănătate publică, Câmpulung Moldovenesc, DSP Suceava
50