III.7. FIZICA PLASMEI - IFA
III.7. FIZICA PLASMEI - IFA
III.7. FIZICA PLASMEI - IFA
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Abordari ale temei în străinătate<br />
Istoria lungă a cercetărilor din domeniul plasmei descătrcărilor în gaze la presiune joasă este<br />
indisolubil legată și de răspândirea largă a acestor studii practic în toate țăile dezvoltate ale lumii și<br />
recent acestea devin relevante și în țările cu economii emergente și rate mari de dezvoltare: China,<br />
India, Turcia și Brazilia. Primele cercetări, întreprinse cu două sute de ani în urmă, în țările europene<br />
și în principal în Anglia și Franța urmate la scurt timp de Germania, Italia, Olanda și apoi Rusia, au<br />
condus la formarea de școli în domeniu care au contribuit direct la dezvoltarea cunoșterii. Prin<br />
informațiile furnizate în domeniul spectrelor emise de substanța ionizată din descărcările în gaze la<br />
presiune joasă a fost posibilă dezvolatrea fizicii atomice și în general la fundamentarea fizicii<br />
cuantice. Aceste școli au format specialiști și au condus studii care au determinat dezvoltarea științei<br />
în general și desigur a domeniului fizicii plasmei atât ca cercetare fundamentală cât și a dezvoltării de<br />
aplicații.<br />
După cum s-a precizat detonarea, în 1952, a bombei cu hidrogen și demostrarea<br />
faptului că se poate produce energie din reacțiile de fuziune ale izotopilor hidrogenului a detrminat<br />
o dezvoltare foarte rapidă a domeniului fizicii plasmei. Plasma produsă printr-o descărcare electrică<br />
reprezenta acum mediul în care se spera că se va putea produce în laborator, în mod controlat,<br />
reacțiile de fuziune ale izotopilor hidrogenului și în acest fel obținerea de energie într-un mod<br />
specific reacțiilor din Soare. În 1958 la Conferința de Pace de la Geneva, este evidențiată atât<br />
importanța reacției de fuziune cât mai ales dificultățile întâmpinate în producerea ei. Acest congres<br />
reprezintă momentul adevărului care a arătat nevoia unei colaborari intrenaționale pentru<br />
rezolvarea acestei probleme pe cât de importante pe atât de dificile. Această deschidere spre<br />
colaborare a condus la o adevărată explozie în domeniul fizicii plasmei fiind luate măsuri speciale<br />
pentru susținerea și amplificarea cercetărilor în domeniu și, ca prim pas, în principalele țări<br />
industrializate SUA, Anglia, Franța și Rusia (la acel moment URSS) au fost modificate programele de<br />
studii din facultățile de profil prin intorducrea de discipline specifice fizicii plasmei în vederea<br />
pregătirii de specialiști în domeniu. Așa se face că, în cea de a doua jumătate a secolului trecut, atât<br />
cercetarea fundamentală cât și cea aplicativă din domeniul plasmei și in mod deosebit a plasmei<br />
descărcărilor electrice la presiune joasă să cunoscă o dezvoltare fără precedent acoperind arii foarte<br />
variate pornind de la clasicele surse de lumină, laserul, industria microelectronică, sinteze chimice,<br />
tratamente de suprafață și mai recent domeniul medicinii.<br />
Situația internațională în domeniu<br />
Dacă ne referim la situația cercetărilor științifice și a aplicațiilor tehnice și tehnologice ale<br />
descărcărilor în gaze la presiune joasă, la nivel intrenațional, tabloul acestora devine foarte complex<br />
deoarece există o varietate mare de sisteme care au ca mijloc de producere a plasmei o descărcare<br />
în gaze la presiune joasă. Din acest motiv, în cele ce urmează nu ne vom referi la sistemele care<br />
produc plasme de temperatură înaltă de interes termonuclear (ex. TOKAMK). Acestea vor face<br />
subiectul unui capitol separat al domeniului. De asemenea nu ne vom ocupa nici de prezentarea<br />
plasmei descărcărilor produse în gaze la presiune atmosferică folosite astăzi în siteme de combustie<br />
amplificată de plasmă, și mai recent în chirurgie cu plasmă. În acest capitol ne vom referi numai la<br />
descărcările în gaze la presiune joasă în care este produsă o plasmă de temperatură joasă în sensul<br />
celor precizate în partea introductivă.<br />
5/110