III.7. FIZICA PLASMEI - IFA

Depoluarea si protectia mediului reprezinta o tematica de cercetare foarte presanta pentru
societatea actuala. Multe din tehnologiile utilizate in prezent, atat in energetica bazata pe
combustibili fosili cat si in productia industriala folosesc procese poluante. Poluantii se regasesc in
aer, ape, in sol. Comunitatea internationala a devenit constienta de efectele dezastruoase, pe
termen lung, ale poluarii. Depoluarea sau decontaminarea diferitelor medii este costisitoare, si
multe din probleme nu si-au gasit inca solutii. Un aspect important este ca tehnologiile bazate pe
plasma sunt curate si in multe cazuri pot inlocui tehnologii echivalente dar nepoluante. Un alt aspect
este ca plasmele se pot folosi ele insele pentru depoluare. Prin speciile create (in cazul plasmelor
termice prin temperatura) plasmele de presiune atmosferica pot descompune poluantii, reducandu-i
la compusi nepericulosi. Astfel de tehnologii sunt in curs de cercetare si sunt bazate pe descarcari cu
bariera de dielectric, descarcari corona, jeturi de plasma rece, sau jeturi de plasma termica.
Cercetarile urmaresc realizarea de instalatii si dispozitive pentru descompunerea substantelor
volatile cu risc cancerigen din aer (VOC- volatile organic compounds), descompunerea pesticidelor,
urmelor de ingrasamintelor artificiale, reziduurilor petroliere din in ape, si chiar decontaminarea
solului.
5. Aplicatii ale plasmelor reci in medicina si biologie
Cresterea duratei de viata si cresterea calitatii vietii sunt obiective majore ale societatii moderne.
Dezvoltarea si aplicarea unor tehnologii, procese, produse pentru indeplinirea acestor obiective sunt
in vizorul marilor producatori de aparatura medicala si companiilor farmaceutice. Folosirea plasmei
non-termice în medicină s-a dezvoltat în ultimii ani ca un domeniu de cercetare-dezvoltare inovativ
şi în continuă creştere. Ea pune alături un număr de domenii (fizică, chimie, inginerie, biologie,
microbiologie şi medicină) într-un efort comun de cercetare multidisciplinară. Dintre aplicaţiile din
ultima perioadă cele mai vizibile au fost: sterilizarea şi interacţiunea plasmei cu ţesuturile vii,
bacteriile, celulele, biomaterialele polimerice sintetice şi materialele anorganice care vin în contact
cu organismul uman. Plasmele reci la presiune atmosferica sunt utilizate la prepararea suprafetelor
pentru a fi inhibatoare sau promotoare ale cresterii celulare, cu rol in platformele de analiza ”lab on
a chip” sau in ingineria tesuturilor. In mod cu totul spectaculos s-a dezvoltat un domeniu nou
„plasma in medicina” (Plasma Medicine”) care tinde sa capete rol de sine statator. Importanta
acestui domeniu emergent a fost subliniata in editorial revistei „Plasma Processes and Polymers”
numarul special dedicat medicinei si plasmei (Vol. 5, No. 6, August 2008) unde se mentioneaza
“Recent demonstrations of plasma technology in treatment of living cells, tissues, and organs are
creating a new field at the intersection of plasma science and technology with biology and medicine
– Plasma Medicine. This fascinating field poses many technological challenges and brings to the
forefront many fundamental questions regarding the mechanisms of interaction between living
organisms and plasma”. În prezent se lucrează la conceperea unor surse de plasmă şi tehnici
dedicate unor aplicaţii specifice, la inţelegerea fenomenelor care au loc la nivel celular, fără
afectarea celulelor sănătoase şi cu respectarea standardelor de securitate umană. Printre aplicatiile
cele mai promitatoare se numara terapia cancerului, prin efectul pe care plasma il poate avea asupra
celuleor cancerigine si vindecarea ranilor si ulceratiilor. A fost infiintata si o societate international cu
rol in promovarea domeniului “The International Society on Plasma Medicine” (ISPM), avand ca
publicatie oficiala o revista internationala cu numele „Plasma Medicine”.
Obiective si prioritati strategice pe termen scurt (2012-2014)si mediu (2015-2020)
61/110