01.03.2013 Views

Toader Gherasim

Toader Gherasim

Toader Gherasim

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

În al doilea rând, nevoile şi dorinţele au caracter elastic, intensitatea (presiunea) cu care ele se manifestă<br />

scăzând pe măsura consumării bunurilor destinate acoperirii lor. Între nivelul consumului (de un anumit gen) şi<br />

intensitatea nevoii care l-a impus există un raport invers proporţional.<br />

În al treilea rând, nevoile şi dorinţele au caracter regenerabil. Sunt greu de închipuit nevoi care să se<br />

acopere odată pentru totdeauna. De regulă, o nevoie stinsă, după un anumit interval de timp, redevine activă. De<br />

aceea, consumul de bunuri trebuie şi el mereu reluat.<br />

3. Tipuri<br />

De la bun început trebuie să menţionăm faptul că teoria microeconomică a consumului (ca şi<br />

marketingul) nu operează cu orice tipuri de nevoi, ci doar cu aşa-numitele nevoi de consum (termenul consum<br />

având aici şi înţelesul de utilizare), care pot fi acoperite cu bunuri rezultate din activităţile economice. 36 Nevoile<br />

care sunt acoperite cu bunurile pe care natura ni le oferă direct şi gratuit prin generozitatea ei (fără a mai fi<br />

trecute prin procesele economice), sau cu bunuri care sunt dobândite în afara actelor de schimb, deşi fac<br />

indiscutabil obiectul consumului, sunt excluse din aceste nevoi de „consum”, ceea ce nu ni se pare corect decât<br />

dacă s-ar face precizarea că noţiunea în discuţie s-ar referi nu la consumul ca act în sine, ci la consumul ca a<br />

patra fază a procesului de reproducţie, adică la consumul de mărfuri. În ceea ce ne priveşte, noi nu am fi tentaţi<br />

să facem astfel de excluderi, deoarece, aşa cum vom vedea mai încolo, nevoile acoperite altfel decât prin<br />

intermediul pieţei nu sunt de neglijat în studiile de marketing.<br />

Într-o încercare de sistematizare a nevoilor de consum (prin care vom înţelege toate nevoile care, pentru<br />

a se stinge, impun consumuri de bunuri de orice fel – deci nu neapărat de mărfuri), am putea ajunge la mai multe<br />

tipuri principale.<br />

Astfel, ţinând seama de natura lor, avem de-a face cu:<br />

nevoi materiale, cum ar fi cele de hrană, de adăpost etc.;<br />

nevoi spirituale 37 , de genul celor de educaţie şi cultură.<br />

În legătură cu această grupare, ţinem să facem precizarea că materiale (în adevăratul sens al cuvântului)<br />

sunt nu nevoile, ci mijloacele de acoperire a lor. De asemenea, deşi de ordin spiritual, nevoile din cea de-a doua<br />

categorie sunt acoperite şi cu bunuri materiale (cărţi, instrumente muzicale etc.). Ca urmare, o grupare (în funcţie<br />

de acelaşi criteriu) de genul:nevoi de ordin material şi nevoi de ordin spiritual ni s-ar părea mai potrivită.<br />

După purtătorii lor, nevoile pot fi:<br />

individuale - care se manifestă la nivelul unei singure persoane;<br />

colective (denumite şi sociale) - care se manifestă în cadrul unor grupuri mai mari sau mai mici<br />

de indivizi 38 .<br />

Luând în considerare intensitatea cu care se manifestă şi urgenţa cu care se impun a fi acoperite, putem<br />

identifica:<br />

nevoi de primă urgenţă,<br />

nevoi de urgenţa a doua etc. 39<br />

Ţinând seama de timpul de care se leagă, nevoile se împart în: curente şi viitoare.<br />

În funcţie de natura bunurilor prin intermediul cărora sunt stinse, există:<br />

nevoi de bunuri materiale, având sensul de nevoi acoperibile cu astfel de bunuri;<br />

nevoi de servicii, care se acoperă cu bunuri nemateriale.<br />

Foarte frecvent această grupare apare sub forma: nevoi de produse şi nevoi de servicii (ca şi când<br />

serviciile nu ar fi şi ele produse).<br />

Ţinând seama de faptul că nu nevoia, ci dorinţa este orientată spre bunuri (mijloace de acoperire a<br />

nevoii), evident că a doua grupare este valabilă mai degrabă pentru dorinţe decât pentru nevoi. Acest lucru este<br />

36 C. Florescu, D. Patriche: Prospectarea pieţei, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1973, p. 131<br />

37 E. Niculescu (coordonator): Marketing modern. Concepte, tehnici, strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p. 94<br />

38 S. Petrovici, Gr. Belostecinic: Marketing, Editura Universitas, Chişinău, 1998, p. 142<br />

39 Ajungând la această grupare, fără a ne fi propus să fim neapărat răutăcioşi, ţinem să atragem atenţia unor „autori” de cărţi<br />

de marketing (pe care nu-i nominalizăm) că a vorbi despre „nevoi de primă necesitate”, „nevoi de necesitate medie” etc. nu<br />

este din cale afară de corect.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!