„Basarabi, Legi belagine, Kogaion“.pdf>>>apasă ... - biblioteca on-line
„Basarabi, Legi belagine, Kogaion“.pdf>>>apasă ... - biblioteca on-line
„Basarabi, Legi belagine, Kogaion“.pdf>>>apasă ... - biblioteca on-line
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Ceahlãu, format din vârfurile Panaghia, Toaca ºi Piatra Ciobanului.<br />
N. Densusianu — Dacia Preistoricã, 1913 — prezintã o stelã funerarã<br />
din Sicilia, de la Lilybeu, unde-s figurate cele trei coloane —<br />
coloana din centru era cea mai mare, precum este ºi Toaca.<br />
Autorul citat însã crede cã acestea s-ar afla în Bucegi.<br />
Despre acest pol vorbeºte ºi Ovidius (Tristia-IV-41-42), ce<br />
mãrturiseºte cã ºi-a petrecut viaþa sub axul boreal la stânga P<strong>on</strong>tului<br />
Euxin, iar în P<strong>on</strong>tice, II 19, 4045, tot Ovidius ne spune cã<br />
se gãseºte chiar sub cardineus mundi, sub axul boreal, în þara<br />
geþilor. Cã anticii identificau pe geþi, daci, traci cu pelasgii-hiperboreeni<br />
o dovedesc tot documentele. Marþial, (Epig.IX, 45,-VII,<br />
78) în cele douã epigrame, numeºte Dacia — Geticus Polus cu<br />
cerul hiperborean ºi astrele polului getic, ºi victoria lui Domiþian<br />
asupra dacilor-hiperboreus triumphus sau gigantes Triumphes<br />
(apud Vasile Lovinescu — Dacia Hiperboreanã, Edit. Rosmarin pag.<br />
18). Carpaþii erau numiþi de antici Munþii Rifei din þinuturile hiperboreene.<br />
Virgilius — (Georgica, IV, V), aminteºte de Orpheus, miticul<br />
pers<strong>on</strong>aj-gigantic ce cutreiera gheþurile hiperboreene ºi drumul<br />
acoperit de gheþuri ºi câmpiile niciodatã fãrã zãpadã, în jurul<br />
Munþilor Rifei, pânã ce femeile trace, mâniate de dispreþul sãu,<br />
îl sfâºiarã. Anticii c<strong>on</strong>siderau pe hiperboreeni locuitorii Istrului.<br />
De la Pindar (Olimp.VII, 65 ), aflãm cã Apollo, dupã ce ridicase<br />
zidurile Troiei cu Neptun ºi Eoc, se întoarce în patria sa, pe Istru,<br />
la hiperborei. Strab<strong>on</strong> (Geographia , XI, 6, 12), c<strong>on</strong>siderã cã primii<br />
care au descris diferitele pãrþi ale lumii spun cã hiperboreenii<br />
locuiau deasupra P<strong>on</strong>tului Euxin ºi a Istrului. Apol<strong>on</strong>ius din<br />
Rhodos(Arg<strong>on</strong>autice, II, 5, 675) crede cã hiperboreii sunt pelasgi<br />
locuind în Thracia. ªi alte documente duc la aceeaºi identificare<br />
a pelasgilor hiperboreeni cu dacii, sau cu tracii. Iatã, de altfel,<br />
ca gãsim informaþii ºi despre Zeul lor Suprem. De la Clement<br />
din Alexandria, (Stomata, IV, 213,), aflãm cã profetul lor era Zalmocsis<br />
Hiperboreanul. La Dod<strong>on</strong>a s-a descoperit, sanctuarul hiperborean,<br />
unde Zalmocsis era adorat sub numele de Zeus Anax<br />
Pelasgikos, astfel fiind invocat de Ahile în (Iliada-XVI 232).C<strong>on</strong>cluzia<br />
o gãsim la Vasile Lovinescu — (op cit. pag.68, 69) Centrul<br />
Suprem al pelasgilor din illo tempore este Dacia. ªi Mircea Eliade<br />
(Istoria Religiilor) îºi însuºeºte denumirea datã de antici, c<strong>on</strong>siderând<br />
— Polus Geticus, Axis Boreis, denumiri asociate‚ þinutului<br />
30
Change language