„Basarabi, Legi belagine, Kogaion“.pdf>>>apasă ... - biblioteca on-line

„Studiile dacice“ sunt, totuºi, lamura acestei acþiuni de erudit
care a înaintat cu îndrãznealã pe un teren unde primejdia imaginaþiei
fãrã suport poate sã clatine pânã ºi cele mai atrãgãtoare ºi plauzibile
încheieri. Spre a se orienta mai bine în aceastã materie cu multe
lacune, indistinctã prin dependenþa de un context de unde multe coduri
lipsesc ºi — încã ºi mai mult — îngheþatã în prejudecãþi ce au astãzi
aspect de postulat, cercetãtoarea ºi-a ales o metodã oarecum electicã,
ºi oricum insolitã, constând din amestecuri pragmatice de lingvisticã,
sursologie, folclor etc. ºtiind prea bine cã însãºi respingerea pseudo-axiomelor
de granit oficializate prin convenþie, reclamã examinãri
din perspective diferite ce se pot conjuga abia la un moment de sintezã.
Analizele au originalitate ºi se reþin. Deºi la o privire superficialã
multe din subiecte apar când ºi când în felurite contribuþii de
dacologie, totuºi îi este proprie Mariei Ciornei o inclinaþie evidentã cãtre
punctele nodale, de fapt cãtre substanþa medularã ºi ecoul ei prelung.
„<strong>Legi</strong>le bellagine“ vãzute în chip de factor de organizare juridicã
având stãruinþã pânã târziu ºi chiar dincolo de episoadele atestate
ori presupuse; „Kogaionul“ ca loc sacru dar în acelaºi timp ca un fel
de izvor continuu de substanþã ce agrega colectivitãþile pe cãi enigmatice
ºi, pânã la urmã, un soi de ºcoalã secretã a iniþiaþilor; „casta
dominanta“ apãrutã în istorie în forma <strong>„Basarabi</strong>lor“ („neam“ dar ºi
funcþiune) dar având vechime insondabilã ºi tradiþie devenitã cutumã
sau schemã de orânduire socialã — acestea apar aici, ca ºi la alþii,
însã depãºesc simpla examinare parþialã cãci indicã o concepþie ce
vizioneazã materialul de sus ºi subliniazã scurgeri de vremuri ºi de
fenomene conservate pe cãi de coerenþã interioarã.
Astfel de perspective ºi, în acelaºi timp, adeziuni la un punct
de vedere sustras culturii dominante aparþin unui „densusianism“ prea
puþin studiat care, atunci când se va putea scrie istoria ideilor culturale
(dar fãrã prejudecãþi ºi postulate de ideologism vulgar), va cãpãta
contur ºi îºi va dovedi participarea uneori incredibil de adâncã în
recucerirea memoriei autohtone. Acest curent lipsit de vizibilitate atunci
când se examineazã superficiile vieþii noastre istorice recente are însã
atât reprezentanþi ºi dezvoltare cât ºi un program subînþeles care ar
fi cu atât mai activ cu cât s-ar defini în manierã colectivã în jurul câtorva
principii de cãpãtâi (care existã). Însã acest deziderat aparþine viitorului
ºi mâinilor harnice care mai mult ca sigur cã vor apãrea.
ARTUR SILVESTRI
2 Octombrie 2008, Sf. Sfinþit Mucenic Ciprian,
Sfânta Muceniþã Justina, Cuviosul Teofil
48