Faza III - Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

Pentru zona podişului Dobrogei, caracteristicile hidrografice, hidrologice, hidrogeologice
sunt influenţate în mod deosebit de climatul excesiv continental şi de rocile permeabile pe grosimi
mari, care asigură o infiltraţie rapidă şi cantonarea apei la adâncime în diferite nivele de carstificare.
Pânzele de apă la suprafaţă aproape lipsesc iar cele de la baza unor deluvii au debie reduse şi sunt
extreme de fluctuante. Stratele de adâncime se găsesc cantonate îndeosebi în nivelele calcaroase;
sunt ape cu debit bogat, carbonatate; în Dobrogea de Sud au şi caracter artezian. În sectorul de litoral
Mangalia-Neptun sunt izvoare mezotermale.
În zona deltei acviferele de adâncime au cea mai mare extindere fiind cantonate in pietrişuri
şi nisipuri. Tipul hidrochimic variază în funcţie de gradul de mineralizare (care creşte le de vest spre
est) de la biarbonatat-sodic la cel clorurat-calcic, clorurat-magnezian şi sulfatat-sodic. Prin foraje la
200 m adâncime în zonele Periprava, Crişan şi Sfântul Gheorghe s-au evidenţiat ape sub presiune cu
caracter clorurat-sodic sau clorurat-calcic-magnezian. Acviferele freatice. În grindurile marine Letea
şi Caraorman, datorită depozitelor nisipoase circulaţia apelor freatice e mai mare la fel şi
posibilitatea sărăturării prin evaporaţie, având adâncimea de 0,5-1 m în depresiunile dintre dune şi 4
m în dune cu mineralizare ridicată.
Apele de suprafaţă includ următoarele Ape curgătoare şi Ape stagnante (Gâştescu) după
cum urmează :
Ape curgătoare
În zona deltei:
• Arterele hidrografice principale - braţele principale ale Dunării: Chilia (din dreptul localităţii
Periprava până la gura de varsare a bratului Musura), Sulina (de la Mila 18 până la vărsare) şi
Sfîntul Gheorghe (aproximativ din dreptul localităţii Murighiol până la varsare);
• Canale cu circulaţie activă a apei - Eracle, Bogdaproste, Litcov, Crişan-Caraorman, Dunavăţ,
Dranov, Lipoveni,.
• Canale şi gârle din zone naturale cu regim liber, - Magearu, Sulimanca, Perivolovca, Litcov-
Împuţita, Ivancea, Crasnicol, Tărâţă-Belciug, Lejai, Palade, Buhaz-Zăton, Vătafu-Împuţita, can.
Japşa Vătafu, Gârla Macovei, Enisala, Perişor, centura Lipoveni-Dranov, canal între can.
Dunavăţ şi Dranov paralel cu br. Sfîntul Gheorghe.
• Canale şi gârle din interiorul incintelor amenajate cu circulaţia apei controlată sau fără circulaţie
a apei - incinta Murighiol.
Pentru restul teritoriului delimitat marea majoritate a râurilor au văi inguste şi caracter
intermitent şi se termină în lacuri de tip liman cu acelaşi nume: Săruri, Istria, Nuntaşi şi Corbu
situate la nord de Casimcea, Dereaua se varsă în lacul Techirghiol şi Albeşti debuşează în lacul
Mangalia. Cursurile de apă mai importante din zona de studiu sunt: râul Casimcea care se varsă în
lacul Taşaul şi canalul Carasu în lungul căruia s-a realizat cea mai mare parte a canalului Dunăre -
Marea Neagră.
Ape stagnante includ lacurile, apele costiere, lagune conectate la mare şi golfurile parţial
închise.
În zona deltei şi a complexului Razim sunt urmatoarele lacuri:
• Lacuri S (suprafaţă între 0,5-1 km 2 ):
o Complexul acvatic Roşu-Puiu: lacurile Bondarului, Potcoava 2
• Lacuri M (suprafaţă între1-10 km 2 ):
o Complexul acvatic Roşu-Puiu: lacurile Puiu, Rotund-Puiuleţ, Vătafu, Erenciuc, Iacob,
o Complexul acvatic Gorgova-Uzlina lacurile: Cuibul cu Lebede, Isăcel, Uzlina, Obretinciuc,
Obretinul Mare, Obretinul Mic, Babinţinii Mari, Pojarnia, Taranova
8