Faza III - Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

Zone
agricole
Zone
naturale
Zone
umede
Ape
Zone de halde 0,10
Şantiere de construcţii 0,02
Zone urbane cu Spaţii verzi urbane 0,08
vegetaţie Facilităţi pentru sport şi loisir 0,34
Teren arabil Teren arabil neirigabil 39,10
Culturi
Vii 1,18
permanente Plantaţii pomicole şi floricole 0,14
Păşuni Păşuni 1,95
Suprafeţe agricole
mixte
Culturi complexe 0,34
Teren destinat în principal agriculturii, cu zone naturale
mari 0,21
Păduri Păduri de foioase 2,21
Tufărişuri,
asociaţii vegetale
Pajişti naturale 2,79
erbacee Zone de tranziţie păduri-tufărişuri (lizieră) 0,67
Spaţii deschise, cu Plaje, dune, nisipuri 0,92
vegetaţie puţină Zone cu insule de vegetaţie 1,17
Mlaştini interioare
Mlaştini sărate 26,48
Ape interioare
Ape curgătoare
Ape stătătoare
0,80
6,00
Ape marine Lagune costiere 11,00
Aceste date arată că, în ordine descrescătoare a suprafeţelor ocupate, cele mai importante
tipuri de ecosisteme sunt agroecosistemele (85% din suprafaţa totală), în particular terenurile arabile
neirigate (80% din suprafaţa totală), urmate de pădurile de foioase (4%).
Datele europene permit şi evidenţierea schimbărilor survenite în ocuparea şi utilizarea
terenurilor în perioada 1990-2000. Pentru acesta, potrivit metodologiei prezentate de Petrişor (2008),
la nivelul I al clasificării, ce indică ocuparea terenului, modificările totalizează cca. 1527 ha (în
principal datorită fenomenelor de urbanizare - 64% şi abandonului culturilor agricole - 18%, a se
vedea tabelul de mai jos şi Fig. 2a), iar la nivelul al III-lea, care indică utilizarea terenului,
suprafeţele afectate totalizează cca. 6385 ha. Din analiza acestor date rezultă că modificările
terenurilor agricole ocupate de vii şi livezi au suferit cele mai importante modificări în urma
abandonării acestora - 61%, aşa cum se poate observa în al doilea tabel prezentat în continuare şi
Fig. 2b.
24