14.04.2013 Views

Faza III - Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

Faza III - Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

Faza III - Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Determinanţii demografici ai structurii pe vârste a populaţiei sunt volumul populaţiei<br />

masculine la naştere, mărimea ratelor de mortalitate specifice pe sexe şi vârstă, mărimea soldului<br />

migratoriu şi natura acestuia, datorită selectivităţii pe sexe a migraţiei. Astfel la grupa 0 – 14 ani<br />

populaţia masculină este mai mare, se egalizează la grupa 15 – 64 ani, urmând ca la peste 65 de ani<br />

raportul să se inverseze, în favoarea populaţiei feminine, majoritare. Între valoarea indicelui de<br />

masculinitate şi vârstă există o relaţie invers proporţională. Scade pe măsură ce înaintează în vârstă,<br />

după intervalul 30 – 40 ani scăderea continuă mai accentuat. Această evoluţie se datorează unei<br />

supramortalităţi masculine, existentă la toate grupele de vârstă.<br />

Piramida vârstelor pentru zona costieră, la nivelul anului 2006, ne indică faptul că<br />

segmentul cu cea mai mare reprezentare în populaţie este cel al persoanelor între 25 – 29 de ani,<br />

urmat fiind de cele între 35 – 39 de ani, 20 - 24 şi 15-19 ani, ceea ce înseamnă că există o zonă cu<br />

potenţial de resurse umane. Cu toate acestea, în îngustarea bazei piramidei se poate observa o<br />

scădere constantă a natalităţii în ultimii 30 de ani. Valoarea mare a grupei de vârstă 0 – 14 ani din<br />

graficul structurii pe grupe mici de vârstă a populaţiei nu reprezintă o tendinţă fermă de reîntinerire<br />

demografică.<br />

Analiza structurii populaţiei la nivelul mediilor rezidenţiale subliniază raportul echilibrat<br />

între distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă. In ambele medii grupa de vârstă 15 – 64 este<br />

predominantă (79 % în mediul urban şi 74 % în mediul rural). Este importantă urmărirea gradului de<br />

suportabilitate al populaţiei adulte faţă de tineri şi bătrâni, grupa de vârstă 0 – 14 ani are o pondere<br />

de 13 % în mediul urban şi de 18 % în cel rural, iar grupa de vârstă peste 65 de ani are aproximativ<br />

aceeaşi pondere în ambele <strong>si</strong>tuaţii (7%). Populaţia cu vârste de peste 65 de ani anticipează cererea<br />

mare de servicii medicale şi de îngrijire ce se va profila, datorită numărului acesteia în creştere.<br />

La nivel de unitate administrativ teritorială se poate observa că localitatile cu cele mai mari<br />

valori ale grupei 15 – 64 de ani sunt localizate în zona de influenţă a municipiul Constanţa:<br />

Medgidia, Năvodari, Ovidiu, Murfatlar, Cumpăna, Mihail Kogălniceanu, Valu lui Traian,<br />

înregistrând ponderi de peste 70%.<br />

Implicaţiile de ordin demografic sunt cele asupra: nivelului natalităţii – aceasta depinzând,<br />

în mare măsură, de ponderea în totalul populaţiei a femeilor de vârstă fertilă, nivelului mortalităţii –<br />

datorită supramortalităţii masculine la grupele de vârstă 15 – 64 şi peste 65, nivelul nupţialităţii,<br />

numărul căsătoriilor depinzând, evident, de numărul şi proporţia populaţiei nupţiale de sex masculin<br />

şi feminin, nivelul migraţiei – datorită predispoziţiei mai mari spre migraţie a bărbaţilor.<br />

Structura populaţiei după nivelul de instruire<br />

Singurele date disponibile pentru analiza acestui indicator au fost cele de la Recensământul<br />

populaţiei din 2002. Ponderile populatiei cu gimnaziu şi cu studii liceale sunt relative egale (câte<br />

26%), urmând cea care a absolvit doar învăţământul primar (17%). 4,6% din populaţia zonei de<br />

studiu nu are şcoală, iar 3,7% au şcoala postliceală absolvită. Ponderea celor cu studii superioare este<br />

relativ mare (8,7%), mai ales pe seama oraşelor, unde această categorie de populaţie este mai<br />

numeroasă decât cea din mediul rural.<br />

La nivel de UAT, 8 unităţi din cele 42 din zona de studiu aveau peste 10% din populaţie<br />

fără şcoală, iar 2 dintre ele sunt oraşe: Techirghiol şi Negru vodă. Celelalte comune sunt: Murighiol,<br />

Sarichioi, Jurilovca şi CA Rosetti (jud. Tulcea), Castelu şi Mihai Viteazu (jud. Constanţa). Costineşti<br />

şi Agigea sunt comunele cu ponderile cele mai mari (3%) de populaţie cu studii superioare din<br />

mediul rural al zonei de studiu.<br />

Raportul de dependenţă după vârstă reprezintă raportul (exprimat în procente), dintre<br />

numărul populaţiei de vârstă tânără (0 - 14 ani) şi al populaţiei de vârstă bătrână (peste 65 ani) şi<br />

42

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!