Faza III - Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice
Faza III - Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice
Faza III - Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
─ Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion<br />
fluitantis şi Callitricho-Batrachion<br />
─ Dune cu Hippophae rhamnoides, depre<strong>si</strong>uni umede intradunale<br />
─ Dune fixate cu vegetaţie erbacee perenă (dune gri)<br />
─ Dune mobile embrionare (în formare)<br />
─ Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)<br />
─ Lacuri distrofice şi iazur<br />
─ Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition<br />
─ Lagune costiere<br />
─ Ni<strong>si</strong>puri şi zone mlăştinoase neacoperite de apă de mare la reflux<br />
─ Pajişti aluviale din Cnidion dubii<br />
─ Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)<br />
─ Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus praten<strong>si</strong>s Sanguisorba officinalis)<br />
─ Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion<br />
─ Pajişti panonice şi vest-pontice pe ni<strong>si</strong>puri, mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus<br />
─ Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)<br />
─ Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice<br />
─ Păduri balcano-panonice de cer şi gorun<br />
─ Păduri dacice de stejar şi carpen<br />
─ Păduri dobrogene de fag, stepe ponto-sarmatice<br />
─ Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excel<strong>si</strong>or sau Fraxinus<br />
angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)<br />
─ Peşteri în care accesul publicului este interzis<br />
─ Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention<br />
─ Recifi<br />
─ Stepe ponto-sarmatice<br />
─ Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice<br />
─ Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului<br />
─ Vegetaţie de <strong>si</strong>lvostepă euro<strong>si</strong>beriană cu Quercus spp.<br />
─ Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos<br />
─ Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba<br />
1.2.2. Biodiver<strong>si</strong>tate marină<br />
Cunoaşterea biodiver<strong>si</strong>tăţii taxonomice reprezintă un obiectiv care este în bună măsură atins<br />
pentru mediul marin<br />
Evaluarea biodiver<strong>si</strong>taţii taxonomice<br />
Analizând comparativ datele din literatura de specialitate românească şi străină, date<br />
completate cu rezultatele unor studii asupra unor asociaţii de organisme în special marine efectuate<br />
de colectivul de lucru al grantului, au fost alcătuite liste taxonomice care permit realizarea unei<br />
imagini de ansamblu asupra biodiver<strong>si</strong>tăţii taxonomice a Dobrogei.<br />
Alge macrofite şi microfite, plante superioare<br />
Algele macrofite sunt formele care caracterizează substratul marin dur până la limita<br />
eufotică. In Marea Neagră sunt reprezentate toate cele trei grupe majore de macrofite marine –<br />
Chlorophyta – algele verzi, Rhodophyta – algele roşii şi Phaeophyta – algele brune.<br />
Algele microfite reprezintă de asemenea un grup important în cadrul florei Dobrogei. Din<br />
cele 9 grupe taxonomice, se remarcă grupele bacialarioficeelor, dinoflagelatelor (Pyrrhophyta),<br />
28
Change language