FIBRE TEXTILE

More documents

Recommendations

Info

10 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – <strong>FIBRE</strong> <strong>TEXTILE</strong> Codificarea internaţională a fibrelor textile se prezintă în tabelul I.1.6. Denumirile comerciale ale celor mai reprezentative fibre sintetice se prezintă în capitolul respectiv. Denumire Cod Denumire Cod Acetat (triacetilceluloza) CTA Poliamida PA Acetat (diacetilceluloza) CA Poliacrilice PAN Alginat AL Poliacrilnitrilice PAC Alpaca Ap Poliubutadiene (elastodiene) PB Angora Ak Policarbonate PC Ardil AR Policlorvinilice PVC Azbest As Policlorvinilice superclorurate PVC+ Bumbac Co Polietilene PE Cămilă Km Poliesterice PES Capoc Kp Poliolefinice PO Caşmir Kz Polipropilene PP Cauciuc (latex) LA Poliuretanice PUR Cazeină KA Poliuretanice (elastomere) PUE Cânepă Ha Polialcoolvinilice PAV Cocos Ko Politetrafluoretilenice PTFE Cupro CC Policlorvinilidenice PVD În Fl Ramie Ra Lână Wo Sisal Si Manila Ma Sticlă GL Mătase domestică Ms Tussah TS Metalice MT Viscoza CV Modacrilice PAM Zeina ZE Tabelul I.1.6
Consideraţii generale asupra structurii fibrelor textile 11 I.1.2. Elemente de structură macromoleculară şi supramoleculară a fibrelor textile Fibrele destinate industriei textile sunt structuri polimere, al căror mod de organizare la nivel macromolecular şi/sau supramolecular necesită o construcţie specială, detaşându-se din acest punct de vedere de alte structuri polimere. Condiţiile impuse unui polimer, pentru a satisface exigenţele unei fibre textile, sunt multiple şi ele se referă la: – gradul de polimerizare, respectiv masa moleculară, trebuie să fie suficient de ridicat, dar nu excesiv, deoarece acesta influenţează anumite proprietăţi; – forma macromoleculelor trebuie să fie liniară (unidimensională), fără ramificaţii laterale, sau acestea să fie de volum mic (cazul lânii sau al mătăsii). Forma liniară permite o împachetare compactă a catenelor macromoleculare şi implicit se realizează puternice forţe de coeziune intercatenare; – flexibilitatea catenelor favorizează, în anumite condiţii, rotaţii limitate ale unităţii structurale sau ale unor segmente de catene în jurul legăturilor chimice. Proprietăţile elastice ale fibrelor sunt determinate tocmai de aceste relative mişcări de rotaţie şi oscilaţie a unităţilor structurale. Limitarea acestor mişcări, din diferite cauze, conduce la creşterea rigidităţii polimerului; – existenţa în structura catenei a unor grupe funcţionale favorizează atât capacitatea de vopsire şi proprietăţile igienice, cât şi realizarea forţelor de coeziune intercatenare (de tip Van der Waals şi a legăturilor de hidrogen); – capacitatea de orientare şi cristalizare a polimerilor filabili (din soluţii sau topituri polimere), prin procesul de etirare, se realizează astfel, structuri cu orientare şi ordonare dirijate şi controlabile în raport cu domeniul de utilizare a fibrelor obţinute. Elementele de structură macromoleculară se definesc prin anumite niveluri, bine determinate, care particularizează o etapă în evoluţia agregării superioare. În mare, în cazul fibrelor textile, există următoarele niveluri semnificative de agregare supramoleculară: macromolecula, ansambluri de macromolecule (microfibrila), asocieri de microfibrile (macrofibrila) şi, în sfârşit, fibra propriu-zisă. Toate aceste elemente, particularizate de modul de formare a fibrei, influenţează şi determină proprietăţile fundamentale ale fibrei. Aceste etape sunt caracterizate însă prin două niveluri structurale principale şi anume: microstructura catenei şi structura supramoleculară (microfibrilară). I.1.2.1. Microstructura catenelor macromoleculare Microstructura catenelor macromoleculare specifică fibrelor textile este definită, în primul rând, de: „elementul fundamental de repetare“ (unitatea structurală) de-a lungul catenei. Aceste unităţi diferă ca mărime, structură şi compoziţie, în funcţie de natura substanţelor utilizate la obţinerea polimerului. Înlănţuirea acestor unităţi se poate realiza prin reacţii de polimerizare, policondensare şi poliadiţie. Exemple de astfel de unităţi structurale în cazul fibrelor sintetice pot fi date în funcţie de tipul de reacţie şi anume: – în urma reacţiei de polimerizare:
Page 1 and 2: Secţiunea I FIBRE TEXTILE
Page 3 and 4: I.1 CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA S
Page 5 and 6: Consideraţii generale asupra struc
Page 9: Consideraţii generale asupra struc
Page 23 and 24: I.2 PROPRIETĂŢILE GENERALE ALE FI
Page 25 and 26: Proprietăţile generale ale fibrel
Page 33 and 34: Fig. I.2.5. Izoterme de sorbţie la
Page 43 and 44: Fibra Proprietăţile generale ale
Page 61 and 62:
Fibra Proprietăţile generale ale
Page 63 and 64:
Proprietăţile generale ale fibrel
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
I.3 FIBRE NATURALE I.3.1. Fibre nat
Page 91 and 92:
Fibre naturale 91 Un alt aspect al
Page 93 and 94:
Fibre naturale 93 - herbaceum, orig
Page 95 and 96:
Fibre naturale 95 apreciabil de ord
Page 97 and 98:
Fibre naturale 97 structură asimet
Page 99 and 100:
Fibre naturale 99 care apar în per
Page 101 and 102:
Fibre naturale 101 Fineţea fibrelo
Page 103 and 104:
Fibre naturale 103 hidroliză. O ţ
Page 105 and 106:
Fibra Ic, % (RX) Fibre naturale 105
Page 107 and 108:
Fibre naturale 107 În procesul de
Page 109 and 110:
Fibre naturale 109 • Hidroxietilc
Page 111 and 112:
Fibre naturale 111 În ţara noastr
Page 113 and 114:
Fibre naturale 113 tehnice de in es
Page 115 and 116:
Fibre naturale 115 la roz-pal la î
Page 117 and 118:
Fibre naturale 117 este de 13,75%.
Page 119 and 120:
Fibre naturale 119 sulf (acesta est
Page 121 and 122:
Fibre naturale 121 În stare întin
Page 123 and 124:
Fibre naturale 123 Structura crista
Page 125 and 126:
Fig. I.3.23. Model idealizat al com
Page 127 and 128:
Fibre naturale 127 în totalitate;
Page 129 and 130:
Fibre naturale 129 În Australia ş
Page 131 and 132:
Fibre naturale 131 • peste 8%, p
Page 133 and 134:
Fibre naturale 133 În cazul când
Page 135 and 136:
Fibre naturale 135 Riscurile de la
Page 137 and 138:
Fibre naturale 137 Fiecare sort est
Page 139 and 140:
Fibre naturale 139 British Wool Com
Page 141 and 142:
Fibre naturale 141 3. „Lanas madr
Page 143 and 144:
Fibre naturale 143 Clasificarea coj
Page 145 and 146:
Fibre naturale 145 Cojoacele proven
Page 147 and 148:
Fibre naturale 147 Fig. I.3.30. Cal
Page 149 and 150:
Fibre naturale 149 După cum rezult
Page 151 and 152:
Anii de referinţă Fibre naturale
Page 153 and 154:
Fibre naturale 153 Fig. I.3.32. For
Page 155 and 156:
Rasa de oi Numărul mediu de ondula
Page 157 and 158:
Fibre naturale 157 cu acizii graşi
Page 159 and 160:
Fibre naturale 159 Componenţi % Co
Page 161 and 162:
Fibre naturale 161 Metoda centrifug
Page 163 and 164:
Fibre naturale 163 Volumul fibrei u
Page 165 and 166:
Provenienţa şi fineţea lânurilo
Page 167 and 168:
Fibre naturale 167 Umiditatea absol
Page 169 and 170:
Fibre naturale 169 Umiditatea real
Page 171 and 172:
Fibre naturale 171 Masa specifică
Page 173 and 174:
Fibre naturale 173 La nivelul struc
Page 175 and 176:
Fibre naturale 175 Proprietăţile
Page 177 and 178:
I.3.2.2 Mătasea naturală Fibre na
Page 179 and 180:
Mătasea, spre deosebire de lână,
Page 181 and 182:
Fibre naturale 181 semisolidă), du
Page 183 and 184:
Din analiza evoluţiei comparative
Page 185 and 186:
Fibre naturale 185 au influenţă n
Page 187 and 188:
Fibre naturale 187 În ceea ce priv
Page 189 and 190:
Fibre chimice 189 şi filarea din s
Page 191 and 192:
Fibre chimice 191 Etirarea. Filamen
Page 193 and 194:
Fibre chimice 193 I.4.1.1. Fibre di
Page 195 and 196:
Fibre chimice 195 Tabelul I.4.1 Mod
Page 197 and 198:
Fibre chimice 197 Prezenţa săruri
Page 199 and 200:
Celuloza Prematuraţia Fibre chimic
Page 201 and 202:
Fibre chimice 201 tipului de celofi
Page 203 and 204:
Modificarea Secţiunea transversal
Page 205 and 206:
Fibre chimice 205 Tipurile de fibre
Page 207 and 208:
Fibre chimice 207 Comportarea chimi
Page 209 and 210:
Fibre chimice 209 etirate într-o b
Page 211 and 212:
Fibre chimice 211 Titlu (dtex) 3,3
Page 213 and 214:
Fibre chimice 213 - Nobeoka/Japonia
Page 215 and 216:
Fibre chimice 215 de apă şi o eti
Page 217 and 218:
Fibre chimice 217 Gradul de acetila
Page 219 and 220:
Fibre chimice 219 Pentru realizarea
Page 221 and 222:
Fibre chimice 221 din acetat de cel
Page 223 and 224:
Fibre chimice 223 I.4.1.4. Generaţ
Page 225 and 226:
Fibre chimice 225 mult mai mare dec
Page 227 and 228:
Fibre chimice 227 Pe ansamblu, prop
Page 229 and 230:
Fibre chimice 229 Carbamatul de cel
Page 231 and 232:
Fibre chimice 231 În general, la f
Page 233 and 234:
Fibre chimice 233 Se admite că uni
Page 235 and 236:
PA-6,6 se obţine prin reacţia: Fi
Page 237 and 238:
Fibre chimice 237 Tabelul I.4.22 Ef
Page 239 and 240:
Fibre chimice 239 În funcţie de g
Page 241 and 242:
Fibre chimice 241 cablu şi prelucr
Page 243 and 244:
Fibre chimice 243 13-20 m/s). Mănu
Page 245 and 246:
Fibre chimice 245 Proprietăţi fiz
Page 247 and 248:
Fibre chimice 247 Proprietăţile f
Page 249 and 250:
Poliamida Poli (mxililenadipamida)
Page 251 and 252:
Fibre chimice 251 a) Obţinerea fir
Page 253 and 254:
Fibre chimice 253 Topitura de polim
Page 255 and 256:
Fibre chimice 255 Fig. I.4.41. Prop
Page 257 and 258:
Fibre chimice 257 c) Obţinerea fib
Page 259 and 260:
Fibre chimice 259 (fibra extrusă
Page 261 and 262:
Fibre chimice 261 după 8800, polia
Page 263 and 264:
Fibre chimice 263 43% fibre sinteti
Page 265 and 266:
Fibre chimice 265 Datorită tempera
Page 267 and 268:
Catena polimeră este de forma: Fib
Page 269 and 270:
Fibre chimice 269 I.4.2.3. Fibre po
Page 271 and 272:
Fibre chimice 271 Fig. I.4.50. Sche
Page 273 and 274:
Fibre chimice 273 agenţi antiadezi
Page 275 and 276:
Alungirea la rupere Tenacitatea la
Page 277 and 278:
Fibre chimice 277 Melana este un te
Page 279 and 280:
Fig. I.4.59. Schema filării uscate
Page 281 and 282:
Fibre chimice 281 Dacă nu se stabi
Page 283 and 284:
Fibre chimice 283 Tratamentele term
Page 285 and 286:
Fibre chimice 285 Fibrele poliacril
Page 287 and 288:
Fibre chimice 287 Fibra Verel este
Page 289 and 290:
Fibre chimice 289 În funcţie de c
Page 291 and 292:
Fibre chimice 291 • o conductibil
Page 293 and 294:
Fibre chimice 293 Firele filamentar
Page 295 and 296:
Fibre chimice 295 saponificare cont
Page 297 and 298:
Fibre chimice 297 (şi nu dublat-to
Page 299 and 300:
Fibre chimice 299 Polimerizarea ion
Page 301 and 302:
Amestecare Extrudere Etirare Fibre
Page 303 and 304:
Fibre chimice 303 Fig. I.4.79. Obţ
Page 305 and 306:
Fibre chimice 305 uleios. Cel mai
Page 307 and 308:
Fibre chimice 307 Proprietăţile c
Page 309 and 310:
Proprietăţi Fibre chimice 309 Tab
Page 311 and 312:
I.4.3. Generaţii noi de fibre sint
Page 313 and 314:
Fibre chimice 313 Principalele micr
Page 315 and 316:
Fibre chimice 315 Fibrele din ultim
Page 317 and 318:
Fibre chimice 317 - capacitate mare
Page 319 and 320:
Fibre chimice 319 Obţinere şi pro
Page 321 and 322:
Fibre chimice 321 c) Fibre bicompon
Page 323 and 324:
Fibre chimice 323 Proprietăţi, so
Page 325 and 326:
Fibre chimice 325 În acest scop, s
Page 327 and 328:
Fibre chimice 327 formând bucle in
Page 329 and 330:
Fibre chimice 329 Una dintre caract
Page 331 and 332:
Fibre chimice 331 Suprafeţele text
Page 333 and 334:
I.4.4.1.1. Texturarea termomecanic
Page 335 and 336:
Fibre chimice 335 încălzită. În
Page 337 and 338:
Fibre chimice 337 mergând de la un
Page 339 and 340:
Fibre chimice 339 • texturate „
Page 341 and 342:
I.4.4.2. Caracteristici specifice f
Page 343 and 344:
Fibre chimice 343 forţa P, jurubi
Page 345 and 346:
76/32 dtex 110/32 dtex 167/32 dtex
Page 347 and 348:
I.5 FIBRE CU STRUCTURĂ BIDIMENSION
Page 349 and 350:
Fibre cu structură bidimensională
Page 351 and 352:
Fibre cu structură bidimensională
Page 353 and 354:
Tipul de fibră carbon Fibre cu str
Page 355 and 356:
I.6 FIBRE NEPOLIMERE În afara prod
Page 357 and 358:
Fibre nepolimere 357 - proprietăţ
Page 359 and 360:
Fibre nepolimere 359 - fire textura
Page 361 and 362:
Fibre nepolimere 361 Fig. I.6.1. Si
Page 363 and 364:
Clasificarea fibrelor metalice şi
Page 365 and 366:
Fibre nepolimere 365 Firele combina
Page 367 and 368:
Fibre de înaltă performanţă cu
Page 369 and 370:
Page 371 and 372:
Page 373 and 374:
Page 375 and 376:
Page 377 and 378:
Tipul de fibră Fibre de înaltă p
Page 379 and 380:
Proprietatea Fibre de înaltă perf
Page 381 and 382:
Page 383 and 384:
Page 385 and 386:
1. Mâlcomete, O., Homutescu, J., B
Page 387 and 388:
Bibliografie 387 59. Davidovitz, J.
Page 389 and 390:
Bibliografie 389 131. Heidari, S. C
Page 391 and 392:
Bibliografie 391 214. Wegener, W.
Page 393:
Bibliografie 393 289. Blum, L. Inst
show all

FIBRE TEXTILE

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?