FIBRE TEXTILE

6 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – FIBRE TEXTILE
scădea şi producţia de fibre chimice, din contra, ea va creşte, dar, raportat la populaţia
mondială în creştere, consumul pe locuitor se va diminua.
Ţara sau zona
Consumul pe cap de locuitor (kg)
Tabelul I.1.4
1950 1970 1980 1990 2000
Europa de Vest 10 13 16 18 20
S.U.A. 18 23 30 32 38
Japonia 12 14 21 23 24
Alte ţări 8 11 18 20 22
România 4 5 16 18 20
În ţara noastră, materia primă dominantă o constituie fibrele chimice. Dezvoltarea
acestora a devenit prioritară după cel de al doilea război mondial, un accent deosebit
punându-se pe fibrele sintetice. În acest sens, în 1959 intră în funcţiune primul combinat de
fibre sintetice tip relon (PA 6) la Săvineşti; în 1961 se dă în funcţiune combinatul de fibre
artificiale tip viscoza la Brăila şi tot atunci se realizează o nouă categorie de fibre sintetice,
melana (PAN), la Săvineşti; în 1968 se dă în exploatare Combinatul de Fibre Poliesterice
TEROM de la Iaşi, iar în 1972, la acelaşi combinat, se produc şi primele fibre polipropilenice.
Ulterior se dezvoltă şi alte unităţi, la Vaslui, Câmpulung-Muscel, Corabia, Botoşani, Dej ş.a.,
care în prezent şi-au restrâns activitatea, unele dintre ele cu posibilităţi de relansări de
producţii, în raport cu cererea şi oferta pieţelor interne şi externe.
Modul în care au crescut capacităţile de producţie de fibre chimice în ţara noastră se
prezintă în tabelul I.1.5.
Tabelul I.1.5
Capacitatea de producţie, în mii tone
Tipul de fibră
Fibre artificiale
(viscoza)
Anul
1960 1970 1980 1985–1990 *) 1995–2000 *)
3000 47100 58540 151200 198000
Fibre sintetice 1000 29500 120000 169600 254000
TOTAL 4000 76600 178540 320800 452000
*) Valori estimate în prognozele ţării, dar nerealizate la asemenea niveluri.
Cât priveşte fibrele naturale, România recurge, în exclusivitate, la importul de bumbac,
deşi au fost unele încercări de a cultiva bumbac, dar, din cauza condiţiilor climaterice
nefavorabile, acestea au eşuat.
Inul şi cânepa – plante tradiţionale în ţara noastră – au avut evoluţii inconsecvente, atât
din punctul de vedere al culturilor de plante tehnice, cât şi din cel al randamentului de fibră şi