Chirurgia deschisa vs chirurgia - endovasculara - consideratii de baza

La sfârsitul anilor 60, pontajul axilo-femural a fost propus ca
metodă de revascularizare aorto-ilio-femurală pentru pacienţii
cu risc înalt pentru intervenţiile intraabdominale. Entuziasmul a
ajuns chiar la vârf odată cu lucrarea lui Johnsohn, în care era
creditat pontajul axilo-femural.
Inconvenientul, reprezentat de numeroasele reintervenţii
(trombectomii), era compensat de mortalitatea peroperatorie
mică, comparativ cu by pass-ul aorto-femural care avea o
mortalitate mare constatată la acea epocă.
Între timp, permeabilitatea la cinci ani a pontajelor axilofemurale
s-a situat între valori foarte relative de 20% şi 80%
ceea ce a determinat şi scăderea entuziasmului chirurgilor, fiind
o intervenţie rezervată numai anumitor cazuri.