cuprins - Pro Didactica

omâne – l. moldovenească; funcţionarea insuÞ cientă a
limbii române în diverse sfere sociale (instituţii publice),
deÞ cienţa de comunicare, barierele lingvistice; desÞ inţarea
unor instituţii care reglementau situaţia lingvistică din
republică: Departamentul de Stat al Limbilor; Direcţia de
promovare a limbii de stat din cadrul Departamentului
Relaţii Interetnice; Comisia guvernamentală pentru
supravegherea respectării legislaţiei lingvistice; Centrul
de Terminologie Lingvistică; Sectorul de limbă din cadrul
primăriei mun. Chişinău; poziţia avantajoasă a limbii ruse
care se menţine în comunicarea interetnică şi ca limbă de
studii şi a administraţiei locale în localităţile cu populaţie
preponderent ucraineană, bulgară, găgăuză; atitudinea
impasibilă a vorbitorilor alolingvi, dar şi a unor băştinaşi
confuzi în ceea ce priveşte identitatea lor lingvistică în
urma deformării conştiinţei identităţii în perioada de
ocupaţie; continuarea experienţelor sociolingvistice din
perioada sovietică; nerecunoaşterea posedării limbii
literare ca dimensiune culturală a personalităţii etc.
Soluţiile pentru redresarea situaţiei lingvistice
curente sînt următoarele:
1. Acordarea tuturor competenţelor unei limbi de stat
Limbii române, care numai aşa poate deveni factor
de integrare a societăţii moldoveneşti. Pentru aceasta
este nevoie de voinţă politică, de o atitudine mult
mai distinctă a mediilor universitar şi academic şi a
societăţii civile.
6
QUO VADIS?
Viorica GORAŞ-POSTICĂ
Universitatea de Stat din Moldova
O echipă de experţi, angajaţi de CE PRO DIDACTICA,
a elaborat, cu sprijinul Programului „Iniţiative europene”
al Fundaţiei Soros-Moldova, Curriculumul opţional
pentru liceeni „Integrarea europeană pentru tine”
(Educaţie pentru integrare europeană). Documentul va
Þ propus MET spre aprobare şi recomandare, în vederea
utilizării în învăţămîntul preuniversitar în cadrul ariei
curriculare „Ştiinţe socio-umane”.
Curriculumul cuprinde, din punctul de vedere al
structurii şi al conţinutului, toate componentele prevăzute
2. Ridicarea prestigiului social al limbii vorbite (ne
referim la gradul de modernizare, la moştenirea
literară şi atitudinea autorităţilor).
3. Refacerea învăţămîntului din RM pe ideea unităţii
civice a tuturor locuitorilor ţării şi anume prin
instituirea unui învăţămînt în limba de stat la toate
treptele sistemului de învăţămînt, asigurîndu-se în
paralel studiul limbii materne.
4. Orientarea strategică a învăţămîntului la standardele
europene printr-o doctrină politică a educaţiei care
să Þ e imuabilă pentru toate partidele puterii pentru o
perioadă egală cu cel puţin o generaţie de şcolaritate
(22-25).
5. Funcţionarea unei singure limbi de stat, oricît de
multe ar Þ etniile pe care le reuneşte R. Moldova,
pentru a avea o naţiune civică unitară şi consolidată,
precum demonstrează practica ţărilor cu tradiţii de
statalitate (Rusia, SUA).
Promovarea unui dialog obiectiv pe probleme nerezolvate
deocamdată în spiritul unei culturi a toleranţei,
al cunoaşterii reciproce, al promovării acceptării diversităţii
reprezintă, în opinia noastră, elementul esenţial al
unei societăţi deschise, cu evoluţie europeană spre care
aspiră R. Moldova.
O nouă ofertă educaţională pentru
liceeni, în sprijinul pregătirii
pentru susţinerea dialogului
intercultural european
de politica educaţională actuală. În argument se
menţionează că demersul curricular reprezintă o încercare
de pionierat în R. Moldova, răspunzînd, în mod logic şi
coerent, cerinţelor reformei educaţionale de racordare a
întregului sistem la standardele europene. Chiar dacă, sub
aspect geograÞ c, ţara noastră face parte din continentul
european, este zonă europeană şi retorica politică a
integrării europene este destul de bogată cu sloganuri de
tipul: „R. Moldova – ţară europeană”, „Viitorul nostru
este în Europa”, „Vectorul strategic al Moldovei este
integrarea europeană” etc. – pentru a parcurge cu adevărat
această traiectorie, este iminent un proces complex de
modiÞ cări de structură şi de conţinut la toate nivelurile în
majoritatea sectoarelor publice. Analiştii politici susţin că
ar Þ mai corect să vorbim despre procesul de europenizare
a ţării noastre în următoarele domenii: educaţie, cultură,
SĂ NE CUNOAŞTEM MAI BINE