03.06.2013 Views

teză de doctorat - Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol ...

teză de doctorat - Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol ...

teză de doctorat - Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “CAROL DAVILA” BUCURESTI<br />

FACULTATEA DE MEDICINA<br />

CATEDRA DE ANATOMIE<br />

ANOMALIILE CONGENITALE OSOASE ÎN<br />

REGIUNEA CRANIO-VERTEBRALĂ ŞI CERVICALĂ.<br />

STUDIU ANATOMO-IMAGISTIC.<br />

Conducător ştiinţific<br />

Prof.Dr.Alex.T.Ispas<br />

- TEZĂ DE DOCTORAT -<br />

REZUMAT<br />

Bucureşti - 2008<br />

Doctorand<br />

Dr.Angela Ilie


CUPRINS<br />

CAP.1 PARTE GENERALĂ - INTRODUCERE ...................................................................1<br />

CAP.2 NOŢIUNI DE DEZVOLTARE LA NIVELUL REGIUNII CERVICALE ŞI<br />

CRANIOVERTEBRALE..................................................................................................................1<br />

2.1 EMBRIOGENEZA OSULUI OCCIPITAL..............................................................................1<br />

2.2 EMBRIOGENEZA COLOANEI VERTEBRALE....................................................................3<br />

CAP.3 REPERE ANATOMO-IMAGISTICE.........................................................................3<br />

3.1 PLANURI DE REFERINŢĂ ..................................................................................................3<br />

3.2 LINII DE REFERINŢĂ..........................................................................................................3<br />

3.3 UNGHIURI ŞI PUNCTE ANTROPOMETRICE .....................................................................4<br />

3.4 FORME DE CRANIU............................................................................................................5<br />

CAP.4 PARTE SPECIALĂ - IPOTEZA DE LUCRU.........................................................6<br />

CAP.5 CONSIDERAŢII ASUPRA MORFOGENEZEI OSOASE LA NIVELUL<br />

REGIUNII CERVICALE ŞI CRANIOVERTEBRALE................................................................7<br />

5.1 ELEMENTE DE EMBRIOGENEZĂ OSOASĂ LA NIVELUL JONCŢIUNII<br />

CRANIOVERTEBRALE....................................................................................................................7<br />

CAP.6 STUDII ANATOMO-IMAGISTICE ALE COMPLEXULUI CERVICAL<br />

SUPERIOR.........................................................................................................................................9<br />

6.1 VARIABILITATEA MORFOLOGICĂ A VERTEBRELOR CERVICALE ..............................9<br />

CAP.7 FUZIUNEA ATLANTOOCCIPITALĂ ŞI ANOMALII ASOCIATE – STUDIU<br />

ANATOMO- IMAGISTIC..............................................................................................................13<br />

7.1 INTRODUCERE .................................................................................................................13<br />

7.2 OCCIPITALIZAREA ..........................................................................................................14<br />

7.3 FUZIUNEA VERTEBRALĂ / SINDROMUL KLIPPEL FEIL .............................................19<br />

CAP.8 CONSIDERAŢII ANATOMO-IMAGISTICE PRIVIND CRANIOSTENOZELE<br />

ŞI MALFORMAŢIILE ARNOLD CHIARI .................................................................................20<br />

8.1 CRANIOSINOSTOZELE (CRANIOSTENOZE) ..................................................................20<br />

8.2 MALFORMAŢIA ARNOLD CHIARI – STUDIU DE CAZ ................................................23<br />

8.3 DISCUŢII ...........................................................................................................................25<br />

CAP.9 COASTA CERVICALĂ..............................................................................................26<br />

CAP.10 CONCLUZII ............................................................................................................28<br />

ANEXĂ – REFERINŢELE TEZEI DE DOCTORAT.................................................................31


Cap.1 PARTE GENERALĂ - Introducere<br />

Joncţiunea craniovertebrală (sau craniocervicală) este un termen general care se referă la<br />

relaţia între osul occipital (regiunea posterioară a bazei craniului) şi primele vertebre cervicale şi<br />

aparatul ligamentar ce le uneşte.Ea corespun<strong>de</strong> structurilor conţinute în canalul vertebral . Referiri<br />

<strong>de</strong>taliate asupra joncţiunii craniovertebrale sunt relativ rare în referinţele in<strong>de</strong>xate şi tratate,<br />

joncţiunea plasându-se la frontiera dintre capitolele tradiţionale privind craniul şi coloana<br />

vertebrală. Odată cu <strong>de</strong>zvoltarea tehnicilor <strong>de</strong> politomografie, evaluarea <strong>de</strong>taliată a acestei regiuni a<br />

început să se bazeze pe CT sau pe mielografii. Evaluarea a<strong>de</strong>cvată a joncţiunii craniovertebrale<br />

nece<strong>si</strong>tă însă şi imagini coronale şi sagitale, ceea ce presupune utilizarea reconstrucţiilor 3D.<br />

Utilizarea RMN oferă imagini sagitale reale.<br />

Odată cu răspândirea meto<strong>de</strong>lor imagistice <strong>de</strong> performanţă, precum CT şi RMN, ultima fiind<br />

cea mai indicată pentru evaluarea joncţiunii craniovertebrale datorită po<strong>si</strong>bilităţilor <strong>de</strong> realizare<br />

directă a imaginilor sagitale, reabilitarea în studii a anatomiei joncţiunii şi anomaliilor la acest nivel<br />

<strong>de</strong>vine importantă pentru orice medic radiolog.<br />

Structura joncţiunii complexe dintre cap şi gât (joncţiunea craniovertebrală) este un<br />

compromis între stabilitatea coloanei vertebrale, protecţia măduvei spinării şi nevoia <strong>de</strong> mişcare a<br />

capului şi gâtului. La adult, capul, cu o greutate <strong>de</strong> circa 6 kg., este <strong>de</strong>plasat în două mici articulaţii<br />

atlantooccipitale, stabilizate prin ligamente. Dacă oricare dintre componentele joncţiunii<br />

craniovertebrale este malformată apare po<strong>si</strong>bilitatea unei leziuni acute a măduvei spinării sau<br />

trunchiului cerebral. Joncţiunea craniovertebrală reprezintă o componentă unică, particulară, a<br />

scheletului axial <strong>de</strong> origine somitică; la om porţiunea sa cartilaginoasă constă din bazioccipital<br />

(ulterior porţiunea postero-inferioară a clivusului) şi primele două vertebre cervicale. Aceste<br />

structuri diferă <strong>de</strong> alte vertebre prin formele lor ce reflectă modificările funcţionale produse în<br />

filogeneză (<strong>de</strong> exemplu creşterea mobilităţii, în<strong>de</strong>osebi pentru rotaţii, la nivelul capului şi gâtului) .<br />

Cap.2 Noţiuni <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare la nivelul regiunii<br />

cervicale şi craniovertebrale<br />

2.1 Embriogeneza osului occipital<br />

Scheletul capului este alcătuit din două ansambluri <strong>de</strong> piese osoase şi anume neurocraniul,<br />

cutia osoasă care adăposteşte encefalul, şi viscerocraniul, care totalizează oasele feţei, aparatul<br />

hioidian şi cartilajele laringelui. La mamifere, în general, şi la om, în particular, mezenchimul<br />

1


cefalic nu se segmentează <strong>de</strong>cât în regiunea caudală a capului, un<strong>de</strong> iau naştere trei perechi <strong>de</strong><br />

somite occipitale, al căror material sclerotomial va lua parte la construcţia neurocraniului. În<br />

realitate aceste somite aparţin trunchiului, dar au fost încorporate secundar neurocraniului<br />

Craniul, în <strong>de</strong>zvoltarea sa trece prin trei etape succe<strong>si</strong>ve:<br />

- blastem mezenchimatos (craniul primordial, membranos sau <strong>de</strong>smocraniul);<br />

- craniul cartilaginos (condrocraniul sau placa bazală Kolliker);<br />

- craniul osos <strong>de</strong>finitiv<br />

Fig. 2-1 – Schema <strong>de</strong>zvoltării oaselor craniului (modificat după Niculescu, 1999).<br />

OSIFICAREA OCCIPITALULUI<br />

Se realizează prin o<strong>si</strong>ficare <strong>de</strong> cartilaj(endocondrală). Occipitalul – este alcătuit din mai<br />

multe piese, în care apar patru centri <strong>de</strong> o<strong>si</strong>ficare:<br />

A. placa bazala ( bazioccipital ) – un centru <strong>de</strong> o<strong>si</strong>ficare;<br />

B. prelungirile laterale ale plăcii bazale (exooccipitalul) – câte un centru <strong>de</strong> o<strong>si</strong>ficare pentru<br />

fiecare prelungire( dreapta-stânga)-pe faţa internă a lor se <strong>de</strong>zvoltă condilii occipitali;<br />

C. supraoccipitalul, <strong>de</strong>rivat din tectul <strong>si</strong>notic – un centru <strong>de</strong> o<strong>si</strong>ficare şi formează scuama<br />

occipitală, inferior <strong>de</strong> linia nucală superioară.<br />

Restul scuamei occipitale este formată prin o<strong>si</strong>ficare <strong>de</strong> membrană a interparietalelor. Partea<br />

scuamei occipitalului care se formează prin o<strong>si</strong>ficarea <strong>de</strong> membrană a interparietalelor, după naştere<br />

fuzionează cu supraoccipitalul.<br />

Toţi centrii <strong>de</strong> o<strong>si</strong>ficare apar la sfârşitul lunii a 3-a i.u. şi fuzionează între ei la 4 ani. Condilii<br />

occipitali se separă odată cu formarea canalului nervului hipoglos (XII).<br />

2


2.2 Embriogeneza coloanei vertebrale<br />

Scheletul axial primitiv este reprezentată la embrion prin notocord, formaţiune mediană <strong>de</strong><br />

origine ecto<strong>de</strong>rmică, <strong>si</strong>tuată între canalul neural, dorsal şi intestinul primitiv,ventral.<br />

- se întin<strong>de</strong> <strong>de</strong> la extremitatea cefalică până la cea caudală a embrionului, adică din locul un<strong>de</strong> va fi<br />

<strong>si</strong>tuată şaua turcească până la ultima vertebră coccigiană.<br />

Dezvoltarea coloanei vertebrale se <strong>de</strong>sfăşoară în trei stadii: mezenchimatos(până la începutul<br />

L2), cartilaginos (până la sfâşitul L2) şi osos (începe în L3).<br />

Fig. 2 –2 Schema formării vertebrelor<br />

(modificat după Williams şi colab., 1995).<br />

Cap.3 REPERE ANATOMO-IMAGISTICE<br />

3.1 Planuri <strong>de</strong> referinţă<br />

a) planul bazal al craniului (planul Virchow), este aproximativ orizontal <strong>si</strong> se raportează la linia<br />

antropologică bazală care uneşte marginea inferioară a orbitei cu marginea superioară a meatului<br />

auditiv extern. După ce se unesc cele două linii <strong>si</strong>metrice se realizează planul bazal al craniului.<br />

b) planul sagital al craniului – trece prin linia mediana a craniului <strong>si</strong> este perpendicular pe planul<br />

bazal<br />

c) planul frontal este perpendicular pe planul bazal <strong>si</strong> pe planul sagital<br />

3.2 Linii <strong>de</strong> referinţă<br />

a) linia lui Chamberlain: uneşte marginea posterioară a palatului dur cu marginea posterioară a<br />

foramenului magnum(opisthion). In mod normal nu trebuie să <strong>de</strong>păşească odontoida(se admit totuşi<br />

5-7mm)<br />

b) linia lui MacGregor:<strong>de</strong> la marginea posterioară a palatului dur până la partea cea mai joasă a<br />

occipitalului.Se mai numeşte linie bazală <strong>si</strong> apexul odontoi<strong>de</strong>i nu trebuie să o <strong>de</strong>păsească cu mai<br />

mult <strong>de</strong> 4-5mm<br />

La craniile normale cele două linii se suprapun. Cele 2 linii nu sunt <strong>de</strong> mare precizie, <strong>si</strong>tuarea înaltă<br />

sau joasă a palatului dur putând să <strong>de</strong>a rezultate eronate.<br />

c) linia bimastoidiană <strong>si</strong> linia digastrică împreună poarta numele <strong>de</strong> linia Fischgold-Metzger, pe<br />

care odontoida nu trebuie să o <strong>de</strong>paşească.<br />

3


Fig. 3-2 – Raporturi normale (stânga) şi<br />

patologice (dreapta), faţă <strong>de</strong> liniile<br />

bimastoidiană şi bidigastrică, în dreptul<br />

articulaţiei craniovertebrale (după Arseni şi<br />

Panoza, 1981).<br />

Fig. 3-1 – Profil, schema zonei<br />

occipitovertebrale, modificat după Arseni şi Panoza<br />

(1981).<br />

. a) raport normal între elementele constituente; b)<br />

raport patologic, linia occipitopalatinală Chamberlain<br />

este <strong>de</strong>păşită superior <strong>de</strong> odontoidă.<br />

3.3 Unghiuri şi puncte antropometrice<br />

Unghiuri:<br />

A) unghiul bazal (Boogard) este format <strong>de</strong> linia care uneşte tuberculul selar cu na<strong>si</strong>on <strong>si</strong> linia <strong>de</strong> la<br />

tuberculul selar la marginea anterioară a găurii occipitale mari (ba<strong>si</strong>on).În mod normal este 115-<br />

145 o .<br />

Fig. 3-3 – Reperele <strong>de</strong> referinţă în rapoartele<br />

occipito-axiale. A: Unghiul lui Boogard; B:<br />

unghiul clivoforaminal al lui Boogard; C:<br />

unghiul lui Welker. Linia punctată care<br />

uneşte marginea posterioară a palatului dur<br />

<strong>de</strong> marginea posterioară a găurii occipitale<br />

este linia lui Chamberlain. Linia plină care<br />

pleacă <strong>de</strong> la marginea posterioară a palatului<br />

dur tangentă la partea cea mai <strong>de</strong>clivă a<br />

occipitalului este linia lui McGregor.<br />

(modificat după Arseni şi Panoza, 1981).<br />

B.) unghiul lui Welker este format <strong>de</strong> linia care uneşte na<strong>si</strong>on cu centrul selar şi linia <strong>de</strong> la centrul<br />

selar la marginea anterioară a găurii occipitale mari(ba<strong>si</strong>on). Normal este <strong>de</strong>135o. ]<br />

4


C) unghiul clivoforaminal al lui Boogard este un unghi complementar pentru orientarea planului<br />

gaurii mari occipitale.<br />

Puncte antropometrice:<br />

I.IMPARE ŞI MEDIANE:<br />

1) alveolar = punctul cel mai anterior al rebordului alveolar superior<br />

2) na<strong>si</strong>on = punct median al suturii frontonazale<br />

3) glabela = punct median supra- şi intrsprâcenar<br />

4) bregma = <strong>si</strong>tuat la nivelul întâlnirii suturii coronale cu sutura sagitală<br />

5) vertex = <strong>si</strong>tuat la nivelul punctului cel mai înalt al bolţii (variabil)<br />

5’) obelion = <strong>si</strong>tuat la nivelul orificiilor parietale<br />

6) lambda = locul <strong>de</strong> întâlnire al suturii sagitale cu sutura lambdoidă<br />

7) inion = la nivelul protuberanţei occipitale externe<br />

8) opisthion = punct median <strong>si</strong>tuat la nivelul marginii posterioare a găurii occipitale mari<br />

9) ba<strong>si</strong>on = punct median la nivelul marginii anterioare a găurii occipitale mari<br />

II. PUNCTE BILATERALE<br />

10) punctul malar = proeminenţă maximă a feţei externe a zigomaticului<br />

11) gonion = la nivelul unghiului mandibulei<br />

12) pterion = la nivelul suturii complexe în H a fosei temporale<br />

13) asterion = pe locul fontanelei asterice[3].<br />

Fig. 3-4 – Puncte craniometrice (Broca). PUNCTE IMPARE<br />

ŞI MEDIANE. 1.alveolar ; 2.na<strong>si</strong>on ; 3.glabela ; 4.bregma ;<br />

5.vertex ; 5’.obelion ;6. lambda ; 7.inion ; 8.opisthion ;<br />

9.ba<strong>si</strong>on. PUNCTE BILATERALE. 10.punctul malar;<br />

11.gonion ; 12.pterion ; 13.asterion (după Al<strong>de</strong>scu, 1982).<br />

.<br />

3.4 Forme <strong>de</strong> craniu<br />

Măsurătorile care se efectuează (craniometria şi cefalometria) au valoare în medicina legală<br />

dar sunt tot atât <strong>de</strong> importante în obstetrică, pediatrie, neurop<strong>si</strong>hiatrie, neurochirurgie, în ve<strong>de</strong>rea<br />

interpretării <strong>de</strong>formaţiilor artificiale şi în<strong>de</strong>osebi patologice ale capului.<br />

Diametrul antero-posterior maxim sau lungimea maximă a capului se măsoară cu compasul<br />

între glabelă şi proeminenţa cea mai în<strong>de</strong>părtată a osului occipital.<br />

Diametrul transvers maxim sau lăţimea maximă a capului reprezintă distanţa dintre punctele<br />

cele mai în<strong>de</strong>părtate ale tuberozităţilor parietale.<br />

Înălţimea auriculară a capului se obţine măsurând distanţa dintre partea superioară a<br />

tragusului şi vertex, pe linia care ca<strong>de</strong> perpendicular pe orizontala orbito-auriculară.<br />

Orizontala orbito-auriculară sau orizontala <strong>de</strong> la Frankfurt este linia <strong>de</strong> referinţă care trece<br />

prin extremitatea superioară a tragusului şi punctul cel mai coborât al marginii infraorbitale.<br />

Cu ajutorul indicelui cranian şi indicelui cefalic se apreciază variaţiile <strong>de</strong> lungime ale<br />

capului. Indicele cranian se obţine prin măsurători pe craniul izolat. Indicele cefalic se calculează<br />

5


prin măsurători la omul viu sau cadavru <strong>de</strong>ci incluzând şi părţile moi ale capului. El este cu circa 2<br />

cm. mai mare <strong>de</strong>cât indicele cranian.<br />

aprecia cu:<br />

Craniul con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat normal poate prezenta variaţii <strong>de</strong> lungime sau <strong>de</strong> înălţime ce se pot<br />

a) indicele cranian(cefalic)-formula Retzius, pentru lungime<br />

diametrul transvers maxim x 100<br />

I.C.= ------------------------------------------<br />

diametrul antero-posterior maxim<br />

Diametrul antero-posterior maxim se măsoară cu compasul între glabela şi proeminenţa<br />

occipitalului cea mai în<strong>de</strong>partată (inion).<br />

Diametrul transvers maxim este distanţa dintre punctele cele mai în<strong>de</strong>partate ale tuberozitatilor<br />

parietale.<br />

-se con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra craniu normal-mezocefal-cu I.C.=75-80<br />

-craniu lung-dolicocefal-cu I.C.80-83<br />

b) indicele auriculo bregmatic, pentru înălţime<br />

distanţa auriculo-bregmatică x 100<br />

I.= -------------------------------------------<br />

diametrul antero-posterior<br />

-se con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră ortocefalie cu I=58-63<br />

-oxicefalie sau turicefalie cu I>63<br />

-platicefalie sau cu I


studii anatomo-imagistice ale substratului osos normal şi anormal al regiunii<br />

cervicale şi craniovertebrale.<br />

Privind morfogeneza joncţiunii craniocervicale şi vertebrală am urmărit realizarea <strong>de</strong> studii<br />

<strong>de</strong> anatomie microscopică pe piese embrionare umane şi/sau <strong>de</strong> la animal (şobolan) .<br />

Pentru studiul morfologiei osoase normale şi anormale la nivelul joncţiunii craniovertebrale<br />

şi vertebrelor cervicale mi-am <strong>de</strong>finit următoarele direcţii <strong>de</strong> lucru:<br />

- studiul fuziunii atlantooccipitale (occipitalizarea atlasului), cu urmărirea şi <strong>de</strong>finirea <strong>de</strong><br />

clase / tipuri morfologice şi corelarea cu procesele <strong>de</strong> morfogeneză i<strong>de</strong>ntificate;<br />

- studii asupra variaţiei morfologice individuale la nivelul complexului cervical superior şi<br />

corelaţii cu parametrii <strong>de</strong> morfogeneză i<strong>de</strong>ntificaţi:<br />

Feil;<br />

a.la nivelul atlasului;<br />

b.la nivelul axisului.<br />

- studii asupra blocurilor vertebrale – bazele anatomo-imagistice ale <strong>si</strong>ndromului Klippel –<br />

Ţinând seama <strong>de</strong> componenta imagistică a lucrării mele <strong>de</strong> <strong>doctorat</strong> am avut în ve<strong>de</strong>re<br />

realizarea <strong>de</strong> studii clinico-imagistice:<br />

- realizarea <strong>de</strong> discuţii şi corelaţii pe baza unei prezentări <strong>de</strong> caz cu exemplificarea clinico-<br />

imagistică a malformaţiei Arnold – Chiari;<br />

- studii clinice retrospective asupra craniostenozelor, pe lot <strong>de</strong> pacienţi pediatrici;<br />

- studii imagistice complementare celor morfologice <strong>si</strong>stematizate în paragraful prece<strong>de</strong>nt;<br />

- evaluarea personală şi prin corelare cu referinţele a reperelor imagistice aplicabile în<br />

diagnosticul imagistic al anomaliilor şi/sau traumatismelor la nivelul joncţiunii craniocervicale.<br />

Cap.5 Con<strong>si</strong><strong>de</strong>raţii asupra morfogenezei osoase la<br />

nivelul regiunii cervicale şi<br />

craniovertebrale<br />

5.1 Elemente <strong>de</strong> embriogeneză osoasă la nivelul joncţiunii<br />

craniovertebrale<br />

Dezvoltarea stadializată: Pe embrioni am utilizat metoda microscopică, prin realizarea <strong>de</strong><br />

preparate cu coloraţia hematoxilină-eozină, în colaborare cu laboratorul catedrei. Pentru evaluarea<br />

vârstelor embrionare şi fetale am utilizat <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> măsurători Sadler şi corespon<strong>de</strong>nţele<br />

morfometrice stadiale Carnegie.<br />

7


Fig. 5-4 Detaliu la imaginea prece<strong>de</strong>ntă; 20x.<br />

Bazioccipitalul (1) şi atlasul (2) sunt<br />

<strong>de</strong>spărţite <strong>de</strong> un strat mezenchimal <strong>de</strong><br />

gro<strong>si</strong>me importantă pe secţiunea sagitală<br />

(săgeţi albe), irigat din vase localizate imediat<br />

pe faţa ventrală a scheletului axial la acest<br />

nivel (săgeţi roşii). Mezenchimul, ca resursă<br />

morfogenetică şi irigaţia sa intervin în<br />

formarea structurilor <strong>de</strong>finitive ale joncţiunii<br />

craniovertebrale.<br />

Fig.5-1– Embriom uman <strong>de</strong> 4mm. Secţiune<br />

sagitală 10x; Săgeţile indică sclerotoame.<br />

Fig. 5-2 Detaliu la imaginea prece<strong>de</strong>ntă, 20x.<br />

Histodiferenţierea <strong>de</strong>rmatoamelor (1),<br />

miotoamelor (2) şi a sclerotoamelor în<br />

regiunea cefalică a embrionului <strong>de</strong> 4 mm.<br />

5.tubul neural; 4.histologic la nivelul<br />

sclerotoamelor se diferenţiază două<br />

componente, una cranială şi una caudală;<br />

3.vase segmentare.<br />

Fig. 5-3 Embrion <strong>de</strong> 20mm(z 43-49) sectiune<br />

sagitală la nivelul eztremităţii cefalice. HE,<br />

10x. 1.punga Rathke; 2.faringele primitiv;<br />

3.bazioccipitalul; 4 joncţiune atlantooccipitală<br />

primitivă, mezenchimală; 5.prima<br />

vertebră cervicală.<br />

8


Fig. 5-5– Secţiune sagitală printr-un embrion<br />

uman <strong>de</strong> 45 mm.; HE, 4x; 1.centri <strong>de</strong><br />

o<strong>si</strong>ficare vertebrali; 2.notocordul; 3.regiunile<br />

discurilor intervertebrale, <strong>de</strong> aspect<br />

mezenchimal.<br />

Cap.6 Studii anatomo-imagistice ale complexului<br />

cervical superior<br />

6.1 Variabilitatea morfologică a vertebrelor cervicale<br />

Variabilitatea morfologică a atlasului este con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabilă. La un număr mare <strong>de</strong> vertebre au<br />

fost prezente procesele osoase accesorii ataşate arcului posterior, maselor laterale sau proceselor<br />

transverse. În unele cazuri punţi osoase complete se formau la nivelul unor structuri morfologice<br />

particulare ale atlasului. Procesul postglenoidian s-a prezentat precum un element pornit <strong>de</strong> la<br />

nivelul şi localizat înapoia fosei articulare superioare, suspendat <strong>de</strong>asupra şanţului arterei vertebrale.<br />

Această structură a fost reprezentată în gra<strong>de</strong> variabile <strong>de</strong> un mic proces osos până la o punte osoasă<br />

(ponticulus) aproape completă (puntea posterioară incompletă). Procesul postglenoidian poate fi<br />

însoţit <strong>de</strong> procesul posterior, prezent la nivelul arcului posterior al atlasului. Puntea posterioară<br />

completă, cu foramen arcuate închisă localizată sub ea, unilaterală sau bilaterală, a fost prezentă la 6<br />

vertebre. Puntea laterală este o trabeculă osoasă îndreptată supero-lateral <strong>de</strong> la nivelul masei laterale<br />

a atlasului către lama posterioară a procesului transvers. Puntea laterală şi, <strong>de</strong>limitată <strong>de</strong> aceasta,<br />

gaura transversoverticală a atlasului, au fost prezente la 2 specimene; punţile erau complete şi<br />

orificiile închise. Nu am <strong>de</strong>celat punţi laterale incomplete şi, consecutiv, găuri transversoverticale<br />

<strong>de</strong>schise.<br />

9


Fig. 6-1 – Atlas. 1.foramen transversarium;<br />

2.foramen dorsale; 3.foramen arcuale;<br />

4.procesul transvers. Studiu personal –<br />

Colecţia Fr.I. Rainer/Colecţia catedrei.<br />

Procese şi mai rar punţi osoase localizate pe faţa laterală a segmentului anterior al arcului<br />

posterior <strong>de</strong>limitau aşa-numitele impre<strong>si</strong>uni dorsale sau foramina. Porţiunea <strong>de</strong> arc posterior dintre<br />

aceste procese era adâncită, formând un şanţ. În cazul în care procesele respective erau unite,<br />

realizând o punte osoasă, pe sub aceasta se <strong>de</strong>limita un alt orificiu, distinct <strong>de</strong> foramen arcuate sau<br />

foramen transversovertical.<br />

Prezint în tabelul următor rezultatele analizei mele morfologice non-metrice a atlasului<br />

efectuată pe un lot selecţionat <strong>de</strong> 75 piese din cadrul colecţiilor acce<strong>si</strong>bile (Fr.I.Rainer, Catedra <strong>de</strong><br />

Anatomie UMFCD Bucureşti).<br />

proces postglenoidian<br />

punte posterioară<br />

foramen arcuate<br />

punte laterală<br />

gaură transversoverticală<br />

punţi infero-laterale<br />

foramine dorsale<br />

impre<strong>si</strong>uni dorsale<br />

<strong>de</strong>fecte <strong>de</strong> arc posterior<br />

foramen transversarium absent unilateral<br />

foseta superioară divizată bilateral<br />

foseta superioară divizată unilateral<br />

nr. %<br />

32 42,66<br />

6 8,00<br />

6 8,00<br />

2 2,66<br />

2 2,66<br />

5 6,66<br />

5 6,66<br />

7 9,33<br />

17 22,66<br />

1 1,33<br />

7 9,33<br />

11 14,66<br />

Tab. 6-1 – Variante morfologice ale atlasului, la lotul studiat – analiză non-metrică.<br />

10


32<br />

6 6<br />

2 2<br />

5 5<br />

proces PG<br />

punte<br />

posterioară<br />

foramen<br />

arcuate<br />

punte<br />

laterală<br />

GTV<br />

punţi inferolaterale<br />

foramine<br />

dorsale<br />

impr.dorsal<br />

e<br />

foramen<br />

<strong>de</strong>fecte <strong>de</strong><br />

transversari<br />

arc<br />

um absent<br />

posterior<br />

unilateral<br />

foseta foseta<br />

superioară superioară<br />

divizată divizată<br />

bilateral unilateral<br />

Serie1 32 6 6 2 2 5 5 7 17 1 7 11<br />

Fig. 6-2 – Dintre variaţiile morfologice la lotul studiat am gă<strong>si</strong>t frecvenţe mari pentru procesul<br />

postglenoidian, <strong>de</strong>fectul <strong>de</strong> arc posterior şi diviziunea fosetei articulare superioare ale<br />

atlasului.<br />

A doua punte osoasă a atlasului este puntea laterală sau transversală, care <strong>de</strong>limitează gaura<br />

transversoverticală. Puntea laterală este <strong>de</strong>scrisă în literatură precum ponticulus posticus sau puntea<br />

atlasului sau inelul retrocondilar al arterei vertebrale. După diferiţi autori, puntea laterală apare în 2<br />

– 3,8%. Coexistenţa punţilor laterală şi posterioară ale atlasului este frecventă iar astfel <strong>de</strong> vertebre<br />

sunt întâlnite în 2,1 – 6,82% din indivizi.<br />

Fig. 6-4 – Atlas. Formen arcuate unilateral<br />

(A, săgeata), în plan sagital. Bilateral, dublă<br />

faţă articulară superioară (B, săgeţi). Studiu<br />

personal – Colecţia Fr.I. Rainer/Colecţia<br />

catedrei.<br />

7<br />

17<br />

1<br />

Fig. 6-3 – Atlas, ve<strong>de</strong>re superioară; faţa<br />

articulară superioară stângă (2)<br />

reniformă iar cea dreaptă – unică (1).<br />

Studiu personal – Colecţia Fr.I.<br />

Rainer/Colecţia catedrei.<br />

7<br />

11<br />

S1<br />

11


Fosa articulară superioară a atlasului este frecvent împărţită în două porţiuni a<strong>si</strong>metrice,<br />

anterioară şi posterioară, şi îi corespun<strong>de</strong> suprafaţa divizată a condilului occipital; această variantă<br />

apare după diferiţi autori în 0 – 16%.<br />

Fig. 6-6 – Atlas, ve<strong>de</strong>re superioară; arc<br />

posterior incomplet (nefuzionat). Studiu<br />

personal – Colecţia Fr.I. Rainer/Colecţia<br />

catedrei.<br />

Fig. 6-5 – Orificiu bilateral (săgeţi roşii), în<br />

plan transversal, <strong>de</strong>limitat <strong>de</strong> impre<strong>si</strong>unea<br />

dorsală şi o punte osoasă la nivelul feţei<br />

laterale a segmentului anterior al arcului<br />

posterior. Studiu personal – Colecţia Fr.I.<br />

Rainer/Colecţia catedrei.<br />

Am <strong>de</strong>terminat pe clase morfologie următoarele tipuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>fecte ale arcului posterior al<br />

atlasului, la 17 piese dintr-un lot general <strong>de</strong> 125 <strong>de</strong> vertebre utilizat, provenind din cadrul colecţiei<br />

Fr.I.Rainer a Institutului <strong>de</strong> Antropologie Bucureşti şi colecţia Catedrei <strong>de</strong> Anatomie a Univer<strong>si</strong>tăţii<br />

<strong>de</strong> Medicină şi <strong>Farmacie</strong> <strong>Carol</strong> Davila Bucureşti. Prezint în tabelul următor rezultatele pe clase<br />

morfologice obţinute.<br />

nr. %<br />

CLASA 1 – DEFECT MEDIAN 9 52,94<br />

CLASA 2 A – DEFECT UNILATERAL ÎNGUST 3 17,64<br />

CLASA 2 B – DEFECT UNILATERAL LARG 3 17,64<br />

CLASA 3 – DEFECT LARG 1 5,88<br />

CLASA 4 – LIPSA TOTALĂ A ARCULUI POSTERIOR 1 5,88<br />

Tab. 6-2 – Clasele morfologice şi analiza rezultatelor la lotul studiat privind <strong>de</strong>fectele <strong>de</strong> arc<br />

posterior al atlasului.<br />

12


17.647%<br />

17.647%<br />

5.882%<br />

5.882%<br />

clasa 1 – <strong>de</strong>fect median<br />

clasa 2 a – <strong>de</strong>fect unilateral îngust<br />

clasa 2 b – <strong>de</strong>fect unilateral larg<br />

clasa 3 – <strong>de</strong>fect larg<br />

clasa 4 – lipsa totală a arcului posterior<br />

52.941%<br />

Fig. 6-7– La lotul studiat prevalează clasa 1 <strong>de</strong> <strong>de</strong>fecte ale arcului posterior al atlasului.<br />

Cap.7 Fuziunea atlantooccipitală şi anomalii<br />

asociate – studiu anatomo- imagistic<br />

7.1 Introducere<br />

Occipitalizarea se <strong>de</strong>fineşte prin fuziunea dintre atlas şi occipital parţial sau complet.<br />

Formele incomplete constau în:fuzionarea arcului posterior al atlasului la occipital,unirea arcului<br />

anterior cu partea inferioară a clivusului,fuzionarea maselor laterale cu condilii occipitali.<br />

Joncţiunea craniovertebrală inclu<strong>de</strong> osul occipital şi gaura occipitală dar şi atlasul şi axisul,<br />

iar anomaliile asociate(impre<strong>si</strong>unea bazilară, ascen<strong>si</strong>onarea odontoi<strong>de</strong>i în partea anterioară a gaurii<br />

occipitale) în această regiune prezintă interes anatomic şi clinic. Osul occipital este sediul principal<br />

al acestor variaţii. Anatomiştii şi embriologii au studiat <strong>de</strong>zvoltarea normală şi anormală a acestei<br />

regiuni; <strong>de</strong> asemenea şi clinicienii. Radiologic, <strong>de</strong>zvoltarea anormală a acestei regiuni a fost mai<br />

puţin documentată. Diagnosticul, i<strong>de</strong>ntificarea şi cla<strong>si</strong>ficarea acestor anomalii sunt totuşi <strong>de</strong><br />

importanţă practică <strong>de</strong>oarece ele provoacă <strong>si</strong>mptome clinice ce pot fi tratate ortopedic sau<br />

neurochirurgical. Anomaliile acestei regiuni se pot cla<strong>si</strong>fica în congenitale, inflamatorii, dobândite<br />

sau traumatice, apărând <strong>si</strong>ngure sau în combinaţii. Pacienţii se pot prezenta cu o multitudine <strong>de</strong><br />

semne şi <strong>si</strong>mptome neurologice anormale. Un clinician avizat asupra acestor modificări<br />

craniovertebrale va face un diagnostic şi un tratament corect.<br />

13


Fig. 7-1 –<br />

Occipitalizarea<br />

atlasului; fuziunea la<br />

occipital a maselor<br />

laterale şi parţial a<br />

arcurilor atlasului.<br />

1.arc anterior;<br />

2.proces<br />

paramastoidian;<br />

3.proces transvers;<br />

4.arcul posterior.<br />

Studiu personal.<br />

Colecţia Fr.I.Rainer<br />

Scopul studiului meu a fost în primul rând <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica mo<strong>de</strong>le morfologice ale<br />

occipitalizării pe un lot selecţionat (N=1000) <strong>de</strong> 300 <strong>de</strong> cranii uscate din cadrul colecţiei Fr.I.Rainer<br />

a Institutului <strong>de</strong> Antropologie Bucureşti apoi <strong>de</strong> a evi<strong>de</strong>nţia la pacienţi prin studii radiologice şi CT,<br />

această anomalie precum şi asocierea altor alterări precum instabilitatea atlantoaxoidiană,<br />

invaginaţia bazilară, malformaţia Arnold Chiari.<br />

7.2 Occipitalizarea<br />

Cla<strong>si</strong>ficarea pe zone<br />

În funcţie <strong>de</strong> <strong>de</strong>ficitul <strong>de</strong> segmentare localizat la nivelul arcului anterior, masei laterale sau<br />

arcului posterior am putut <strong>si</strong>stematiza zonal occipitalizarea, astfel:<br />

• zona 1 : corespun<strong>de</strong> arcului anterior al atlasului, <strong>de</strong>finit ca acea porţiune a atlasului localizat<br />

anterior <strong>de</strong> masele laterale;<br />

• zona 2 : corespun<strong>de</strong> maselor laterale, inclu<strong>si</strong>v procesele transverse;<br />

• zona 3 : a implicat arcul posterior al atlasului.<br />

Occipitalizările care au implicat mai multe zone le-am con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat drept combinaţii zonale.<br />

La nivelul fiecărei zone occipitalizarea a fost parţială sau completă, uni- sau bilaterală.<br />

14


Fig.7-2 Fuziune atlantooccipitală la nivelul maselor laterale ale C1 dar nu şi la nivelul<br />

arcurilor atlasului. Studiu personal. Colecţia Fr.I.Rainer.<br />

Fig.7-3 Segmentul anterior al arcului posterior este<br />

traversat <strong>de</strong> un orificiu ce permite accesul endocranian<br />

al arterei vertebrale;acest orificiu nu este prezent<br />

bilateral. Studiu personal. Colecţia Fr.I.Rainer.<br />

Fig.7-4 Occipitalizare a atlasului la nivelul maselor laterale şi a arcului posterior;<strong>de</strong>fect <strong>de</strong> arc<br />

posterior C1. Studiu personal. Colecţia Fr.I.Rainer<br />

15


Fig. 7-5a Occipitalizre a atlasului; combinaţie zonală (arc anterior, mase laterale,<br />

parţial arc posterior). Studiu personal. Colecţia Fr.I.Rainer.<br />

Fig.7-5b Occipitalizarea atlasului cu a<strong>si</strong>metrie a arcului posterior-în stânga hemiarcul este<br />

mai bine reprezentat. Studiu personal. Colecţia Fr.I.Rainer.<br />

Fig.7-6. Combinaţie zonală Z1-Z2-Z3. Arc<br />

posterior incomplet median. Studiu personal.<br />

Colecţia Fr.I.Rainer.<br />

16


Z 2<br />

Z 3<br />

ZONA DE OCCIPITALIZARE<br />

Z 1 + Z 2<br />

Z 2 + Z 3<br />

PARTEA GRADUL DE FUZIUNE<br />

UNILATERAL BILATERAL PARŢIALĂ COMPLETĂ<br />

ML 17 22 8 31<br />

ML + PT 22 20 11 31<br />

PT - - - -<br />

AP complet - - - -<br />

AP incomplet - - - -<br />

AP complet 22 19 5 36<br />

AP incomplet 20 33 7 46<br />

AP complet - - - -<br />

AP incomplet 21 34 6 49<br />

AP complet - 26 2 24<br />

Z 1 + Z 2 + Z 3 AP incomplet 18 26 7 37<br />

TOTAL 120 180 46 254<br />

Tab. 7-1 – Rezultatele studiului morfologic al occipitalizării (N = 300). Z 1 – 3 reprezintă<br />

zonele <strong>de</strong> fuziune (vezi textul), ML: masa laterală; PT: procesul transvers; AP: arcul<br />

posterior al atlasului.<br />

35<br />

30<br />

25<br />

20<br />

15<br />

10<br />

5<br />

0<br />

17<br />

22 22 20<br />

00 00 00<br />

33<br />

22<br />

19 20<br />

Z2 -<br />

Z2 - Z2 -<br />

ML +<br />

ML PT<br />

PT<br />

Z3 - Z3 - Z1+2 Z1+2 Z2+3 Z2+3 Z1+2 Z1+2<br />

AP AP - AP - AP - AP - AP +3 - +3 -<br />

com inco com inco com inco AP AP<br />

plet mple plet mple plet mple com inco<br />

unilateral 17 22 0 0 0 22 20 0 21 0 18<br />

bilateral 22 20 0 0 0 19 33 0 34 26 26<br />

Fig. 7-7– Repartiţia occipitalizărilor pe zone la lotul studiat, în localizare uni- şi bilaterală.<br />

00<br />

21<br />

34<br />

0<br />

26<br />

18<br />

26<br />

17


50<br />

45<br />

40<br />

35<br />

30<br />

25<br />

20<br />

15<br />

10<br />

5<br />

0<br />

8<br />

Z2 -<br />

ML<br />

31<br />

11<br />

31<br />

Z2 -<br />

ML +<br />

PT<br />

0 0 0 0 0 0<br />

Z2 -<br />

PT<br />

Z3 -<br />

AP<br />

comp<br />

Z3 -<br />

AP<br />

inco<br />

5<br />

36<br />

7<br />

46<br />

0 0<br />

Z1+2 - Z1+2 - Z2+3 - Z2+3 -<br />

AP AP AP AP<br />

comp inco comp inco<br />

parţială 8 11 0 0 0 5 7 0 6 2 7<br />

completă 31 31 0 0 0 36 46 0 49 24 37<br />

Fig. 7-8– Repartiţia pe zone <strong>de</strong> occipitalizare în funcţie <strong>de</strong> gradul fuziunii, parţială sau<br />

completă. Au prevalat la lotul meu fuziunile complete, indiferent <strong>de</strong> zona <strong>de</strong> occipitalizare.<br />

Am i<strong>de</strong>ntificat occipitalizarea ca şi continuitate osoasă între occipital şi atlas, pe imaginile<br />

reconstruite 3D-CT.<br />

6<br />

49<br />

2<br />

24<br />

Z1+2<br />

+3 -<br />

AP<br />

7<br />

37<br />

Z1+2<br />

+3 -<br />

AP<br />

Fig. 7-9 – Occipitalizare. Reconstrucţie 3D.<br />

Studiu personal.<br />

18


7.3 Fuziunea vertebrală / <strong>si</strong>ndromul Klippel Feil<br />

Sindromul Klippel-Feil este <strong>de</strong>finit precum fuziunea cervicală a două sau mai multe vertebre<br />

cervicale şi pare a fi un <strong>de</strong>fect <strong>de</strong> segmentare axială în săptămânile 3-8. Persoanele cu <strong>si</strong>ndromul<br />

Klippel-Feil şi stenoză cervicală au risc crescut <strong>de</strong> leziune spinală după traume minore ca rezultat al<br />

hipermobilizării diferitelor segmente cervicale. Persoanele cu <strong>si</strong>ndrom Klippel-Feil prezintă<br />

frecvent anomalii ale tractului urinar.<br />

Au fost <strong>de</strong>scrise trei tipuri <strong>de</strong> <strong>si</strong>ndroame Klippel-Feil:<br />

• tipul I – fuziune vertebrală cervicală, cu bloc la care participă mai multe vertebre<br />

• tipul II – <strong>de</strong>ficit <strong>de</strong> segmentare completă doar la 1 sau 2 niveluri cervicale; poate inclu<strong>de</strong> şi<br />

fuziune atlantooccipitală<br />

• tipul III – asociază la oricare dintre tipurile prece<strong>de</strong>nte <strong>de</strong>fecte <strong>de</strong> segmentare la nivel toracal<br />

inferior sau lombar<br />

Fig. 7-10 –<br />

Malformaţie<br />

craniovertebrală<br />

complexă; bloc<br />

vertebral cervical<br />

superior,<br />

occipitalizare,<br />

hidrocefalie.Studiu<br />

personal.Colecţia<br />

Fr.I.Rainer.<br />

La pacientul CD 33 ani fuziunea vertebrală este <strong>de</strong>scoperită întâmplător în urma unui<br />

traumatism.Datorită fuziunii C2-C3 (bloc vertebral) ,segmentul respectiv este rigid şi segmentele<br />

vertebrale supra- şi subiacente blocului sunt mai solicitate.Prin urmare,în urma unui traumatism,în<br />

segmentele respective se produc injurii ale coloanei vertebrale cervicale(în cazul prezentat hernia şi<br />

fractura <strong>de</strong> corp vertebral la C6).<br />

19


Fig. 7-11 – CT(axial,reconstrucţie 2D);<br />

pacient CD 33 ani, sex masculin, <strong>si</strong>nostoză<br />

C2 – C3 cu absenţa completă a discului<br />

intervertebral C2-C3, hernie <strong>de</strong> disc<br />

subligamentară, intracanalară,<br />

paramediană stângă C3 – C4 care<br />

coboară posterior <strong>de</strong> corpul C5, fractură<br />

parcelară C6. Studiu personal.<br />

Cap.8 Con<strong>si</strong><strong>de</strong>raţii anatomo-imagistice privind<br />

craniostenozele şi malformaţiile Arnold<br />

Chiari<br />

8.1 Cranio<strong>si</strong>nostozele (craniostenoze)<br />

Craniostenozele reprezintă îichi<strong>de</strong>rea prematură a uneia sau a mai multor suturi – se mai<br />

numesc şi ”anomalii <strong>de</strong> sutură”. Se produc intrauterin sau în primii 2 ani <strong>de</strong> viaţă.Pot fi <strong>si</strong>mple sau<br />

complexe.<br />

Am realizat un studiu retrospectiv pentru perioada 1996 – 2005 (Cazuistica Spit.Bagdasar –<br />

Arseni, Secţia <strong>de</strong> Neurochirurgie Infantilă) privind cranio<strong>si</strong>nostozele la un lot <strong>de</strong> 192 pacienţi cu<br />

vârste între 0 – 6 luni.<br />

Distribuţia anomaliilor observate o prezint în tabelul prece<strong>de</strong>nt:<br />

20


100<br />

80<br />

60<br />

40<br />

20<br />

0<br />

98<br />

44<br />

scafocefalie trigonocefalie oxicefalie plagiocefalie brahicefalie<br />

Serie1 98 44 38 4 8<br />

Fig. 8-1 – La lotul clinic din studiul retrospectiv au prevalat cazurile cu scafocefalie,<br />

trigonocefalie şi oxicefalie.<br />

Scafocefalia<br />

Scafocefalia rezultă prin <strong>si</strong>nostozarea prematură a suturii sagitale dar ,există ipoteze care asociază şi<br />

<strong>si</strong>nostozarea prematură a suturii scuamoase.Craniul se <strong>de</strong>zvoltă compensator atât în sens antero-<br />

posterior(dolicocefal) cât şi în sens vertical(suturile sfeno-occipitală, coronară şi lambdoidă sunt<br />

normale). Craniul este alungit şi turtit lateral , fiind comparat cu o barcă iar unghiul Boogard este<br />

mărit.<br />

38<br />

4<br />

Fig. 8-2 – Modificări ale foselor cerebrale în<br />

scafocefalie – radiografie profil.<br />

8<br />

A.<br />

21


Fig. 8-4 – CT axial preoperator –<br />

scafocefalie.<br />

Fig. 8-3A, B – Scafocefalie; reconstrucţie 3D.<br />

Fig. 8-5 – Postoperator, aspectul pe CT<br />

axial al secţiunii neurocraniului arată<br />

rectificarea alterărilor morfologice iniţiale<br />

din scafocefalie.<br />

Oxicefalia<br />

Se caracterizează prin închi<strong>de</strong>rea precoce a suturii coronale şi a suturii sagitale.Diametrele<br />

antero-posterior şi transvers sunt diminuate, diametrul vertical este mărit şi bregma ridicată craniul<br />

având formă <strong>de</strong> trunchi <strong>de</strong> con cu baza mare inferior.<br />

Fig. 8-6 – Evaluare preoperatorie pe film radiografic, oxicefalie (profil şi faţă).<br />

B.<br />

22


Trigonocefalia<br />

Închi<strong>de</strong>rea prematură a suturii metopice estimată a fi 4-16% din craniostenoze conduce la o<br />

frunte ascuţită şi asociază hipotelorism; craniul are formă triunghiulară. Sexul masculin este mai<br />

afectat. Un mic procent din aceşti pacienţi au în patogeneză <strong>de</strong>leţia braţului scurt al cromozomului 9<br />

şi a braţelor lungi ale cromozomilor 11 şi 3 <strong>si</strong>tuaţie în care boala este autozomal rece<strong>si</strong>vă, cunoscută<br />

precum <strong>si</strong>ndromul Optiz ce asociază retardare mentală.<br />

8.2 Malformaţia Arnold Chiari – Studiu <strong>de</strong> caz<br />

Pacient: DC, sex feminin, 20 ani. Motivele internării: cefalee, episoa<strong>de</strong> <strong>de</strong> amauroză fugace.<br />

Istoricul bolii: Pacienta acuză cu 4 săptămâni înainte <strong>de</strong> internare un episod <strong>de</strong> amauroză la ochiul<br />

drept şi în urmă cu circa 2 săptămâni un episod <strong>si</strong>milar la ochiul stâng.<br />

Examenul clinic: pe aparate şi <strong>si</strong>steme – normal cu excepţia examenului neurologic care<br />

evi<strong>de</strong>nţiază: subiectiv:ameţeli; anamnestic: episoa<strong>de</strong> <strong>de</strong> amauroză, <strong>de</strong>but dr./ stg.;obiectiv:<br />

nistagmus orizontal bilateral, fără alte modificări;diagnostic etapă: amauroză fugace bilateral;<br />

<strong>si</strong>ndrom vestibular central;recomandări: Ex.IRM cerebral (angio-IRM), CT, Rx., Ex.Doppler<br />

transcranian, vertebrobazilar<br />

EXAMENE IMAGISTICE:<br />

• Radiografie <strong>de</strong> bază <strong>de</strong> craniu şi coloană cervicală, faţă şi profil: accentuarea lordozei<br />

cervicale, platibazie (vezi figurile următoare).<br />

Fig. 8-7 – Radiografiile <strong>de</strong> baza <strong>de</strong> craniu <strong>si</strong> coloana vertebrala cervicala- fata <strong>si</strong><br />

profil ale pacientei DC, 20 ani.<br />

• Examen CT fără substanţă <strong>de</strong> contrast:<br />

-mo<strong>de</strong>rată atrofie cerebeloasă difuză; spaţii lichidiene pericerebeloase mo<strong>de</strong>rat dilatate, în<strong>de</strong>osebi<br />

subtentorial, bilateral;<br />

-parenchim cerebral normal structurat CT nativ;<br />

23


-<strong>si</strong>stem ventricular normal;<br />

-relief cortical în limite normale;<br />

-neconclu<strong>de</strong>nt CT pentru o formaţiune spontan mai <strong>de</strong>nsă în fosa selară <strong>de</strong> circa 9/6 mm.<br />

-concluzii:falsă atrofie cerebeloasă (malformativă) prin migrarea ton<strong>si</strong>lelor cerebeloase şi parţial a<br />

vermisului în canalul vertebral.<br />

A. B.<br />

Fig. 8-8–A. Bulbul rahidian apare localizat anterior <strong>de</strong> arcul posterior al atlasului. B.<br />

Reducerea dimen<strong>si</strong>unilor foselor cerebeloase din etajul posterior; aspect fals <strong>de</strong> atrofie<br />

cerebeloasă ca rezultat al alunecării cerebeloase în canalul vertebral (ton<strong>si</strong>le şi parţial vermis<br />

cerebelos).<br />

• Examen RMN: - regiunea anatomică examinată: creier; tehnică: secţiuni pon<strong>de</strong>rate:<br />

T2TSEax, T1Sesag, T2TIRM cor postcontrast T1Sefs cor. Substanţă <strong>de</strong> contrast: da.<br />

Fig. 8-9– Secţiuni mediosagitale IRM pentru aprecierea tipului şi subtipului <strong>de</strong> malformaţie.<br />

Examinarea IRM cranio-cerebrală evi<strong>de</strong>nţiază:<br />

-clivus orizontalizat cu uşoară basculare anterioară a trunchiului cerebral (platibazie);<br />

-cerebel <strong>de</strong> dimen<strong>si</strong>uni normale cu amigdale cerebeloase herniate prin foramen magnum până la<br />

planul corpului vertebral C2 (aproximativ 3 cm.), <strong>si</strong>metric; în porţiunea lor caudală acestea par<br />

ataşate măduvei spinării şi <strong>de</strong>termină compre<strong>si</strong>a arterei bazilare indicat prin <strong>de</strong>plasarea anterioară a<br />

bulbului.<br />

24


-absenţa cisternei magna;ventricul IV cu aspect normal;<br />

-la nivelul unui gir frontal superior stâng cortical şi a centrului semioval se evi<strong>de</strong>nţiază două<br />

imagini rotun<strong>de</strong> omogene hiperintense T2, milimetrice;<br />

-hipofiză cu contur superior convex, 12/7 mm.în plan coronal, semnal omogen.<br />

concluzia RMN: ! malformaţie Chiari I cu suferinţă <strong>de</strong> arteră bazilară; nu se constată arii<br />

<strong>de</strong>mielinizante.<br />

• Examen Echo Doppler: viteze <strong>de</strong> flux egale pe axul carotidian şi subclaviovertebral stg.-dr.,<br />

fără stenoze sau ocluzii la nivel cervical; flux amplu a.vertebrală în V0 – V1 şi V3 stg./dr.,<br />

fără semne indirecte <strong>de</strong> încetinire a fluxului.<br />

• Echotomografie: aspect normal al bifurcaţiei carotidiene bilateral, IMT: 0,68 mm.<br />

• EEG computerizat: analiza traseelor electrice evi<strong>de</strong>nţiază o inci<strong>de</strong>nţă crescută <strong>de</strong> un<strong>de</strong> teta<br />

izolate sau grupate în salve scurte în <strong>de</strong>rivaţiile bifronto-centrale; nu există grafoelemente<br />

patologice iritative.<br />

8.3 Discuţii<br />

Malformaţia Arnold-Chiari I este o malformaţie complexă,cu <strong>si</strong>mptomatologie variată,<br />

necaracteristică şi cu morfopatogenie controversată.În 1891,Chiari <strong>de</strong>scrie 4 forme <strong>de</strong> anomalii ale<br />

zonei bulbo-pontine din cadrul hidrocefaliilor congenitale.Arnold <strong>de</strong>scrie în 1894 la un nou-<br />

născut,o hernie a cerebelului malformat în canalul vertebral.<br />

Se con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră hernierea cerebelului în canalul vertebral, malformaţie Arnold,iar migrarea<br />

caudală a bulbului-malformaţie Chiari.Cele două malformaţii coexistă sub titulatura <strong>de</strong> malformaţie<br />

Arnold-Chiari iar transmiterea este dominantă.<br />

Malformaţia se asociază frecvent şi cu alte malformaţii cranio-vertebrale:impre<strong>si</strong>unea bazilară<br />

şi platibazia, occipitalizarea atlasului, <strong>si</strong>ndromul Klippel-Feil,craniostenoze, hipoplazia cortului<br />

cerebelului şi/sau a coasei creierului.Se întâlneşte mai frecvent la adulţi <strong>de</strong>cât la copii şi se <strong>de</strong>fineşte<br />

precum <strong>de</strong>plasarea <strong>de</strong> 6 mm. sau mai mult a ton<strong>si</strong>lelor cerebeloase sub foramen magnum. Când<br />

ton<strong>si</strong>lele cerebeloase coboară mai mult <strong>de</strong> 5-6 mm. sub gaura occipitală mare vor aparea<br />

<strong>si</strong>mptomele clinice. Secţiunile RMN mediosagitale arată ton<strong>si</strong>lele cerebeloase dispuse precum o<br />

pană inferior <strong>de</strong> foramen magnum. Concomitent se pot întâlni hidrocefalia, <strong>si</strong>ringomielia,<br />

malformaţii osoase ale joncţiunii craniovertebrale sau malformaţii dobândite ale găurii occipitale<br />

mari.<br />

Malformaţia Arnold-Chiari II se asociază întot<strong>de</strong>auna cu meningomielocel, ataşamentul<br />

tentorial inferior şi fosă craniană posterioară mică. Malformaţia Arnold-Chiari II apare rar la<br />

pacienţi cu meningocel dar este esenţial asociată cu mielomeningocel şi mielocel. Ton<strong>si</strong>lele<br />

cerebeloase şi frecvent şi vermisul şi bulbul rahidian sunt <strong>de</strong>plasate inferior în canalul vertebral<br />

cervical, provocând frecvent o tor<strong>si</strong>une cervicomedulară. Emisferele cerebeloase se pot extin<strong>de</strong><br />

25


antero-lateral înfăşurându-se în jurul trunchiului cerebral. Ventriculul al patrulea este îngust şi în<br />

poziţie joasă, <strong>de</strong>terminând aspectul în cioc <strong>de</strong> pasăre al cortului cerebelos.<br />

Deşi în cazul prezentat încadrarea malformaţiei a fost Arnold Chiari I, pe baza datelor din<br />

literatură şi a rezultatelor imagistice, con<strong>si</strong><strong>de</strong>r că în cazul pe care l-am prezentat este vorba <strong>de</strong> o<br />

malformaţie Arnold Chiari <strong>de</strong> graniţă, între tipurile I şi II, care încă nu a <strong>de</strong>zvoltat meningomielocel<br />

însă coborârea pregnantă a ton<strong>si</strong>lelor cerebeloase(aproximativ 3 cm.) <strong>si</strong> parţial a vermisului în<br />

canalul vertebral a creat <strong>de</strong>ja premiza evoluţiei ulterioare a meningomielocelului.<br />

Decizia clinico-terapeutică se impune a fi făcută rapid, pentru a căuta restaurarea<br />

malformaţiei şi reconstrucţia chirurgicală a fosei craniene posterioare.<br />

Cap.9 Coasta cervicală<br />

Coasta cervicală este o anomalie relativ rară asociată coloanei vertebrale cervicale<br />

inferioare. Prezint în continuare rezultate anatomo-imagistice obţinute după investigaţia personală a<br />

53 <strong>de</strong> radiografii <strong>de</strong> coloană vertebrală cervicală şi în plus o reconstrucţie CT 3D la 1 caz cu aceeaşi<br />

anomalie. La lotul investigat radiologic din care au făcut parte 50 <strong>de</strong> pacienţi adulţi am gă<strong>si</strong>t coastă<br />

cervicală bilaterală la 5 dintre aceştia şi unilaterală la 2 pacienţi. La 3 pacienţi pediatrici unul <strong>si</strong>ngur<br />

a prezentat coastă cervicală unilaterală.<br />

Coasta cervicală este o anomalie osoasă care fie nu are expre<strong>si</strong>e clinică, fie este <strong>de</strong>scoperită<br />

la pacienţi cu <strong>si</strong>ndroame clinice (compre<strong>si</strong>i neurovasculare, <strong>si</strong>ndrom <strong>de</strong> apertură toracică<br />

superioară).<br />

Cauza compre<strong>si</strong>unii nervoase o dă şi <strong>de</strong>ficitul <strong>de</strong> spaţiu la nivelul fosei supraclaviculare;<br />

leziunile nervoase <strong>de</strong>pind <strong>de</strong> gradul şi <strong>de</strong> durata compre<strong>si</strong>ei. Variaţiile anatomice precum şi coastele<br />

accesorii, muşchii accesori şi benzile fibroase sunt cauze frecvente ale acestor compre<strong>si</strong>i. O<br />

compre<strong>si</strong>e cronică preexistentă poate <strong>de</strong>termina un <strong>si</strong>ndrom ATS subclinic însă un traumatism<br />

minor poate fi suficient pentru a <strong>de</strong>termina manifestarea neurocompre<strong>si</strong>vă.<br />

Pentru managementul <strong>si</strong>ndromului <strong>de</strong> ATS nu există un “gold standard”<br />

26


Fig. 9-1– Radiografie coloana cervicală,<br />

inci<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> faţă. Coastă cervicală<br />

bilaterală, la nivelul vertebrei C7. Studiu<br />

personal.<br />

Fig. 9-2– Radiografie <strong>de</strong> faţă, coloană<br />

cervicală, adult; coastă cervicală (săgeţi).<br />

Studiu personal.<br />

Fig. 9-3 Reconstrucţie CT 3D. Coastă cervicală.<br />

27


.Rochkind şi colab. (2007) evaluează meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> <strong>de</strong>compre<strong>si</strong>e microchirurgicală pentru<br />

tratamentul durerii (difuză sau iradiată în braţ şi mână) şi paresteziei (gât, umăr, perete toracic<br />

anterior, membru superior).<br />

Tratamentul microchirurgical prin abord supraclavicular a realizat neuroliza plexului<br />

brahial, scalenectomia şi <strong>de</strong>gajarea vaselor subclavii, fără rezecţie costală. Conform acestor autori<br />

<strong>de</strong>compre<strong>si</strong>a microchirurgicală pe cale supraclaviculară fără în<strong>de</strong>părtarea coastei cervicale sau a<br />

primei coaste toracale pare a fi o metodă eficientă <strong>de</strong> tratament chirurgical .<br />

În urma studiului meu con<strong>si</strong><strong>de</strong>r următoarele:<br />

- coasta cervicală este o anomalie rară dar uşor <strong>de</strong>celabilă pe filmul radiografic;<br />

- o astfel <strong>de</strong> anomalie se poate asocia cu blocuri vertebrale (<strong>si</strong>ndrom Klippel Feil);<br />

- pot fi asociate morfologii vertebrale variaţionale sau anormale şi la alte niveluri ale coloanei<br />

vertebrale;<br />

- examenul radiologic <strong>de</strong> rutină care <strong>de</strong>celează coaste cervicale uni- sau bilaterale trebuie să atragă<br />

atenţia medicilor pentru a completa şi dirija anamneza şi examenul clinic către <strong>de</strong>celarea unui<br />

eventual <strong>si</strong>ndrom <strong>de</strong> apertură toracică superioară (compre<strong>si</strong>i neurovasculare).<br />

Cap.10 Concluzii<br />

1. Regiunea craniovertebrală este <strong>de</strong>ci o regiune embriologic instabilă, supusă variaţiilor<br />

morfologice individuale; <strong>de</strong>şi există certitudini privind modul se o<strong>si</strong>ficare şi<br />

morfogeneza, în filogeneză şi ontogeneză, această regiune trebuie abordată circumspect<br />

şi investigaţiile imagistice trebuie orientate pentru a preciza mo<strong>de</strong>lul morfologic<br />

individual.<br />

2. Joncţiunea craniovertebrală este cea mai complexă structură <strong>de</strong> la nivelul scheletului<br />

axial. Anomaliile conduc la compre<strong>si</strong>a şi distor<strong>si</strong>unea structurilor nervoase, a <strong>si</strong>stemului<br />

vascular vertebrobazilar şi a canalelor lichidului cefalorahidian. Semnificaţia clinică a<br />

acestora a câştigat recent în popularitate <strong>de</strong>oarece diagnosticele eronate au <strong>de</strong>terminat<br />

tratamente greşite şi rezultate contrare. O bună cunoaştere a anatomiei şi embriologiei şi<br />

funcţiilor acestei regiuni este <strong>de</strong>ci esenţială pentru înţelegerea mecanismelor<br />

fiziopatologice.<br />

28


3. La un pacient cu istoric <strong>de</strong> traumatism la nivelul regiunii craniovertebrale investigaţiile<br />

imagistice complexe şi complementare trebuie utilizate pentru a face diferenţa dintre<br />

fracturi osoase şi anomalii osoase. Relaţiile dintre occipital, atlas şi axis trebuie evaluate<br />

pe CT în cadrul diagnosticului diferenţial imagistic.<br />

4. Eşecul în <strong>de</strong>zvoltarea sau segmentarea atlasului poate <strong>de</strong>termina o interrelaţie anormală<br />

între clivus, atlas şi odontoidă. Variaţiile pot consta din absenţa parţială a arcului<br />

posterior al atlasului şi <strong>de</strong>fect/bifiditate ale arcului anterior.<br />

5. Înălţimea condililor occipitali poate fi estimată în inci<strong>de</strong>nţa antero-posterioară, evaluând<br />

unghiul axelor articulaţiilor atlantooccipitale.<br />

6. Referitor la noţiunile <strong>de</strong> invaginaţie/impre<strong>si</strong>une bazilară, platibazie şi coarctaţie bazilară,<br />

corelate cu corespon<strong>de</strong>ntele lor morfologice, con<strong>si</strong><strong>de</strong>r că se impune pe <strong>de</strong> o parte<br />

pru<strong>de</strong>nţă în utilizarea termenilor iar dacă aceasta se face este imperios necesar <strong>de</strong><br />

precizat <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> referinţă al terminologiei utilizate, pentru evitarea confuziilor.<br />

7. La majoritatea indivizilor cu occipitalizări <strong>si</strong>mptomele nu apar până la 30-40 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong>ci<br />

la copii nu se poate prognoza dacă vor <strong>de</strong>zvolta <strong>si</strong>mptome.<br />

8. În craniostenoze cunoaşterea a<strong>de</strong>cvată, eventual bazată pe evi<strong>de</strong>nţa personală, a<strong>si</strong>gură un<br />

diagnostic preoperator corect al tipurilor morfologice <strong>de</strong> <strong>si</strong>nostoze craniene, care dacă<br />

ţinem seama <strong>de</strong> exclu<strong>si</strong>vitatea tratamentului chirurgical, este indispensabil.<br />

9. Fuziunea prematură (<strong>si</strong>nostozele suturale) din cursul craniostenozelor are loc<br />

întot<strong>de</strong>auna până în vârsta <strong>de</strong> 7 ani.<br />

10. În <strong>si</strong>tuaţia unui diagnostic incert <strong>de</strong> craniostenoză este recomandabilă utilizarea 3D CT<br />

pentru a ghida tratamentul, fie către remo<strong>de</strong>lare în absenţa <strong>si</strong>nostozelor, fie pentru<br />

intervenţie chirurgicală, în prezenţa acestora, fie <strong>de</strong> a opri un tratament nea<strong>de</strong>cvat în<br />

absenţa unor alterări <strong>de</strong>monstrabile CT.<br />

11. Anomaliile joncţiunii craniovertebrale, majoritatea asociate cu osul occipital, prezintă<br />

interes nu numai pentru anatomişti ci şi pentru clinicieni datorită faptului că multe dintre<br />

ele <strong>de</strong>termină <strong>si</strong>mptome clinice.<br />

29


12. În cazul blocurilor vertebrale, după traumatisme minore, prin hipermobilizarea coloanei<br />

vertebrale cervicale supra- şi subiacentă <strong>si</strong>nostozei se produc injurii atât la nivelul<br />

vertebrelor (fractură) cât şi la nivelul discurilor intervertebrale (hernie).<br />

30


Anexă – Referinţele tezei <strong>de</strong> <strong>doctorat</strong><br />

1. Ahuja A, Glasauer FE, Alker CJ, et al. Radiology in survivors of traumatic atlanto-occipital dislocation. Surg<br />

Neurol 1994;41:112–8.<br />

2. Al Kais<strong>si</strong> A, Chehida FB, Gharbi H, Ghachem MB, Grill F, Varga F, Klaushofer K. Per<strong>si</strong>stent torticollis, facial<br />

asymmetry, grooved tongue, and dolicho-odontoid process in connection with atlas malformation complex in three<br />

family subjects. Eur Spine J. 2007 Jan 24; [Epub ahead of print]<br />

3. Al<strong>de</strong>scu C. Neuroradiodiagnostic. Ed.Junimea, Iaşi, 1982.<br />

4. Allen W(1879) On the varieties of the atlas in the human subject and the homologies of its transverse process.<br />

Journal of Anatomy and Phy<strong>si</strong>ology 14, 18-27.<br />

5. Al-Motabagani MA, Surendra M.Total occipitalization of the atlas. Anat Sci Int. 2006 Sep;81(3):173-80.<br />

6. An<strong>de</strong>rson H. Craniosynostosys as a complication after operation for hydrocephalus. Acta Ped Scand 1966; 55:<br />

192-196<br />

7. Andronescu A. Anatomia <strong>de</strong>zvoltării omului. Editura Medicală, Bucureşti, 1987<br />

8. Arey LB: Developmental Anatomy. A Textbook and Laboratory Manual of Embryology, 7th ed. Phila<strong>de</strong>lphia,<br />

Saun<strong>de</strong>rs, 1965, pp 404–407.<br />

9. Arseni C, Panoza G. Patologie vertebro-medulară cervicală. Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981<br />

10. Asakawa H, Yanaka K, Narushima K, Meguro K, Nose T: Anomaly of the axis cau<strong>si</strong>ng cervical myelopathy.<br />

Case report. J Neurosurg 91:121–123, 1999.<br />

11. Atkinson FRB. Hereditary craniofacial dysosto<strong>si</strong>s, or Crouzon’s disease. MedPress Circular. 1937; 195: 118<br />

12. Backman,G.Citet by e.Skipper,Quart. J.Med.,1934,3,579<br />

13. Bailey RW (ed.) (1974) The cervical spine. Lea şi Febiger, Phila<strong>de</strong>lphia, 47–74.<br />

14. Baird, P. A.; Lowry, R. B.: Absent vagina and Klippel-Feil anomaly. Am.J. Obstet. Gynec. 118: 290-291, 1974.<br />

15. Barge JAJ (1918) Probleme im Kranio-Vertebralgebiet, section 20, pp. 2-105. Amsterdam: Johannes Muller.<br />

16. Barton JW, Margolis MT (1975) Rotational obstructions of the vertebral artery at the atlantoaxial joint.<br />

Neuroradiology, 7: 117–120.<br />

17. Bauman, G. I.: Absence of the cervical spine: Klippel-Feil syndrome. J.A.M.A. 98: 129-132, 1932.<br />

18. Becker MH, Lassner F.The asymptomatic thoracic outlet compres<strong>si</strong>on syndrome. Handchir Mikrochir Plast Chir.<br />

2006 Feb;38(1):51-55.<br />

19. Bergman P (1967) O odmianach kręgu szczytowego człowieka. Folia Morphol (Warsz.) 26: 133–143.<br />

20. Bharucha EP, Dastur HM. Craniovertebral anomalies (a report on 40 cases). Brain. 1964;87:469-80.<br />

21. Bhatnagar M, Sponseller PD, Carroll C IV, et al: Pediatric atlantoaxial instability presenting as cerebral and<br />

cerebellar infarcts. J Pediatr Orthop 11:103–107, 1991.<br />

22. Bizarro, A. H.: Brevicollis. Lancet 2: 828-829, 1938.<br />

23. Blankstein A, Ganel A, Diamant L, Chechick A. Cervical Rib - Preliminary Data on Diagno<strong>si</strong>s by Ultrasound.<br />

Ultraschall Med. 2006 Aug 7; [Epub ahead of print]<br />

24. Blechscmidt E., (1973) Die pranatalen Organsysteme <strong>de</strong>s Menschen. Hippokrates, Stuttgart, Germany<br />

25. Bogduk N, Mercer S. Biomechanics of the cervical spine. I: Normal kinematics.Clin Biomech (Bristol, Avon).<br />

2000;15:633-48.<br />

26. Bolk,l.(1915),Amer.J.Anat.,17,495<br />

27. Bono CM, Vaccaro AR, Fehlings M, Fisher C, Dvorak M, Ludwig S, Harrop J. Measurement Techniques for<br />

Upper Cervical Spine Injuries - Consensus Statement of the Spine Trauma Study Group. SPINE 2007, 32 (5), 593–600<br />

28. Breathnach AS (1965) Frazer's Anatomy of the Human Skeleton, (6th ed., p. 29. London: J. şi A. Churchill.<br />

29. Brocher JEW : Die Occipito-Cervica/-Gegend. Stuttgart, Georg Thieme Verlag, 1955<br />

30. Brown CE. Complete absence of the posterior arch of the atlas. Anat Rec 1941;81:499–503.<br />

31. Brueton LA, van Herwer<strong>de</strong>n L, Chotai KA et.al. The mapping of a gene for craniosynosto<strong>si</strong>s: Evi<strong>de</strong>nce for link<br />

age of the Saethre-Chotzen syndromke to distal chromosome 7p. J Med Genet.1992; 29:681-685<br />

32. Buetti C. Zur Roentgendiagnostik seltener Fehlbildungen <strong>de</strong>r Halswirbelsa ¨ ule. Radiol Clin 1953;22:141–6.<br />

33. Burwood RJ. The cranio-cervical junction. The<strong>si</strong>s. Anatomy. Univer<strong>si</strong>ty of Bristol, 1970.<br />

34. Buruian M. Tratat <strong>de</strong> tomografie computerizată; Cap, Coloană vertebrală; Ed. Univer<strong>si</strong>ty Press Târgu Mureş<br />

2006<br />

35. Bystrow AP : Monphologische Untersuchungen uer die Occipitalregion und die ersten Halswirbel <strong>de</strong>n Sıugetiere<br />

und <strong>de</strong>s Menschen. I. Ober <strong>de</strong>n Proatlas und Anteproatlas bei <strong>de</strong>r Ribbe. Z Anat Entwicklungsgesch 100 : 362-386, 1<br />

933<br />

31


36. BystrowAP: Morphologische Untersuchungen uber die Occipitalregion und die ersten Halswirbel <strong>de</strong>r Saugetiere<br />

und <strong>de</strong>s Menschen. II. Die As<strong>si</strong>milation <strong>de</strong>s Atlas und <strong>de</strong>ren phylogenetische Be<strong>de</strong>utung. Z Anat Entwicklungsgesch<br />

102 : 307-334, 1933-1934<br />

37. Cakmak O, Gurdal E, Ekinci G, Yildiz E, Cavdar S. Arcuate foramen and its clinical <strong>si</strong>gnificance. Saudi Med J.<br />

2005 Sep;26(9):1409-1413.<br />

38. Chamberlain WE. Ba<strong>si</strong>lar impres<strong>si</strong>on (platyba<strong>si</strong>a). Yale J Biol Med 1939;11:487–96.<br />

39. Chambers AA, Gaskill MF. Midline anterior clefts: CT findings. J Comput As<strong>si</strong>st Tomogr 1992;16:868-70.<br />

40. Chen Y, DeVivo MJ, Roseman JM. Current trend and risk factors for kidney stones in persons with spinal cord<br />

injury: a longitudinal study. Spinal Cord. 2000;38:346–353. doi: 10.1038/sj.sc.3101008.<br />

41. Chevrel JP. [Occipitalization of the atlas]. Arch Anat Pathol (Paris). 1965;13:104-8..<br />

42. Chil<strong>de</strong>rs JC, Wilson FC (1971) Bipartite atlas. J Bone Joint Surg 53A:578–582<br />

43. Christ B, Wilting J: From somites to vertebral column. Annals of Anatomy 174:23–32, 1992.<br />

44. Clarke, R. A.; Catalan, G.; Diwan, A. D.; Kearsley, J. H.: Heterogeneity in Klippel-Feil syndrome: a new<br />

clas<strong>si</strong>fication. Pediat. Radiol. 28: 967-974, 1998.<br />

45. Cleland M (1860) On the serial homologies of the articular surfaces of the mammalian atlas, axis and occipital<br />

bone. Proceedings Royal Society of Edinburg 2, 221.<br />

46. Clemmesen, V.: Congenital cervical synosto<strong>si</strong>s (Klippel-Feil's syndrome): four cases. Acta Radiol. 17: 480-490,<br />

1936.<br />

47. Cohen MM JJr. History, terminology and clas<strong>si</strong>fication of carniosynosto<strong>si</strong>s. În: Cohen MM Jr, ed.:<br />

Craniosynosto<strong>si</strong>s: Diagno<strong>si</strong>s, Evaluation and Management. New York, Raven Press, 1986, 1-21<br />

48. Cohen MM Jr. Genetic perspectives of craniosynosto<strong>si</strong>s and syndromes with craniosynostho<strong>si</strong>s. J Neurosurg<br />

1977; 47: 886-889<br />

49. Condie BG, Capecchi MR: Mice homozygous for a targeted disruption of Hoxd-3 (Hox-4.1) exhibit anterior<br />

transformations of the first and second cervical vertebrae, the atlas and the axis. Development 119:579–595, 1993.<br />

50. Copley LA, Dormans JP. Cervical spine disor<strong>de</strong>rs in infants and children. J Am Acad Orthop Surg. 1998;6:204-<br />

14.<br />

51. Currarino G, Rollins N, Diehl JT (1994) Congenital <strong>de</strong>fects of the posterior arch of the atlas: a report of seven<br />

cases including an affected mother and son. AJNR Am J Neuroradiol 15(2):249–254<br />

52. Currarino G, Silverman FN. Orbital hypotelorism, arrhinencephaly and trigonocephaly. Radiology, 1960; 74:<br />

206-217<br />

53. Cushing KE, Ramesh V, Gardner-Medwin D, Todd NV, Gholkar A, Baxter P, Griffiths PD (2001) Tethering of<br />

the vertebral artery in the congenital arcuate foramen of the atlas vertebra: a pos<strong>si</strong>ble cause of vertebral artery<br />

dissection in children. Dev Med Child Neurol, 43: 491–496.<br />

54. Dalinka MK, Rosenbaum AE, van Houten F (1972) Congenital absence of the posterior arch of the atlas.<br />

Radiology 103:581–583<br />

55. Deliganis AV, Baxter AB, Hanson JA, et al. Radiologic spectrum of craniocervical distraction injuries.<br />

Radiographics 2000;20:S237–250.<br />

56. Devi BI, Shenoy SN, Panigrahi MK, Chandramouli BA, Das BS, Jayakumar PN. Anomaly of arch of atlas--a rare<br />

cause of symptomatic canal steno<strong>si</strong>s in children. Pediatr Neurosurg. 1997 Apr;26(4):214-7; discus<strong>si</strong>on 217-8.<br />

57. Devi BI, Shenoy SN, Panigrahi MK, et al. Anomaly of arch of atlas—A rare cause of symptomatic canal steno<strong>si</strong>s<br />

in children. Pediatr Neurosurg 26:214–218, 1997.<br />

58. Dhall U, Chhabra S , Dhal JC (1993) Bilateral asymmetry in bridges and superior articular facets of atlas<br />

vertebra. Journal of Anatomical Society of India 42, 23-27.<br />

59. Dietrich S, Kessel M: The vertebral column, in Thorogood P (ed): Embryos, Genes and Birth Defects.<br />

Chichester, Wiley, 1997, pp 281–302.<br />

60. Dolan KD. Cervicoba<strong>si</strong>lar relationships. Radiol Clin North Am 1977; 15:155-166.<br />

61. Dominguez R, Oh KS, Ben<strong>de</strong>r T et.al. Uncomplicated trigonocephaly. Radiology, 1981; 140: 681-688<br />

62. Dorne HL, Lan<strong>de</strong>r PH (1986) CT recognition of anomalies of the posterior arch of the atlas vertebra:<br />

differentiation from fracture. AJNR Am J Neuroradiol, 7: 176–177.<br />

63. Drummond DS, Hosalkar HS. Instabilida<strong>de</strong> da coluna cervical em crianςas. In: Cliníca Ortopédica—A coluna da<br />

crianςa e do adolescente. Vol. 6, no. 1. Rio <strong>de</strong> Janeiro: Guanabara Koogan; 2005. p 27-44.<br />

64. Diculescu I, Onicescu D. Histologie medicală. Ed.Medicală 1987<br />

65. Dunsker SB, Brown O, Thomson N. 1980. Craniovertebral anomalies. Clin Neurosurg 27:430 –439.<br />

66. Ebenius B: Roentgen appearance in four cases of ba<strong>si</strong>lar impres<strong>si</strong>on. Acta Radiol 1 5 : 652-656, 1934<br />

67. Epstein BS (1955) The Spine: A Radiological Text and Atlas. Phila<strong>de</strong>lphia: Lea and Febiger.<br />

68. Erbengi A, Oge H, Congenital malformations of the craniovertebral junction: clas<strong>si</strong>fication and surgical<br />

treatment. Acta Neurochir 1994; 127(3-4): 180-185)<br />

32


69. Ercegovac N, Davidovic R (1970) Foramen arcuale atlantis kao etiolski faktor vertebrobazilare insufijencije<br />

<strong>de</strong>kompre<strong>si</strong>ja arterije vertebralis. Vojnosanitetski Pregled 10, 435-441.<br />

70. Erken E, Ozer HT, Gulek B, Durgun B. The association between cervical rib and sacralization. Spine. 2002 Aug<br />

1;27(15):1659-1664.<br />

71. Erskine, C. A.: An analy<strong>si</strong>s of the Klippel-Feil syndrome. Arch.Path. 41: 269-281, 1946.<br />

72. Fernbach SK, Naidich TP. Radiological evaluation of craniosynosto<strong>si</strong>s. În: Cohen MM Jr, ed.: Craniosynosto<strong>si</strong>s:<br />

Diagno<strong>si</strong>s, Evaluation and Management. New York, Raven Press, 1986, 191-214<br />

73. Fielding JW, Griffin PP: Os Odontoi<strong>de</strong>um. An acquired le<strong>si</strong>on. J Bone Jt Surg (AM) 56(l):187–190, 1974.<br />

74. Fisher CG, Sun JC, Dvorak M. Recognition and management of atlantooccipital dislocation: Improving survival<br />

from an often fatal condition. Can J Surg 2001;44:412–20.<br />

75. Froriep A : Uber em Ganglion <strong>de</strong>s Hypoglossus und Wirbelanlagen in <strong>de</strong>r Occipitalregion. Arch Anat<br />

Entwicklungsgesch 6:279-302, 1882<br />

76. Froriep A : Zur Entwicklungsgeschichte <strong>de</strong>r Wirbel saule in,sbeson<strong>de</strong>re <strong>de</strong>s Atlas und Epistropheus und <strong>de</strong>r<br />

Occipitalregion. I. Beobachtung an Hıihnerembryonen. Arch Anat Entwicklungsgesch 7 : 1 77-233. 1883<br />

77. Fruchter Z, Nicolescu N, Tudo<strong>si</strong>u I. Atlas <strong>de</strong> radiologie pediatrică. Ed.Medicală Bucureşti, 1965<br />

78. Ganguly DN, Roy KKS. 1964. A study on the cranio-vertebral joint in the man. Anat Anz 114:433– 452.<br />

79. Ganguly DN, Roy KKS: A study on the craniovertebral joint in man. Anat Anz Bd 114:433–452, 1964.<br />

80. Gasser R.F., (1975) Atlas of human embryos. Harper & Row, publishers Inc. Hagerstown, Maryland<br />

81. Gasser RF: Early formation of the ba<strong>si</strong>cranium in man, in Bosma JF (ed): Sympo<strong>si</strong>um on Development of the<br />

Ba<strong>si</strong>cranium. Bethesda, Department of Health Education and Science Publication (NIH), 1976, pp 29–43.<br />

82. Gehweiler J, Daffner R, Roberts LJ. Malformations of the atlas vertebra <strong>si</strong>mulating the Jefferson fracture. AJR<br />

149:1083–1086, 1983.<br />

83. Gehweiler JA Jr, Daffner RH, Robert L Jr (1983) Malformations of the atlas vertebra <strong>si</strong>mulating the Jefferson<br />

fracture. AJR Am J Roentgenol 140:1083–6<br />

84. Gehweiler JA, Osborne RL, Becker RF (1980) The radiology of vertebral trauma. Saun<strong>de</strong>rs monographs in<br />

clinical radiology, vol. 16. Saun<strong>de</strong>rs, Phila<strong>de</strong>lphia<br />

85. Geipel P. Zur kenntnis <strong>de</strong>r spaltbildung das Atlas und Epistropheus. Teil IV. Zentralbl Allg Pathol 1955;94:19–<br />

84.<br />

86. Geipel P. Zur kenntnis <strong>de</strong>r spaltbildung <strong>de</strong>s Atlas und Epistropheus. Teil II. Forstschr Roentgenstr 1932; 46:373–<br />

402.<br />

87. Geipel P. Zur kenntnis <strong>de</strong>r spaltbildung <strong>de</strong>s Atlas und Epistropheus. Teil III. Forstschr Roentgenstr 1935;<br />

52:533–70.<br />

88. Geipel P. Zur kenntnis <strong>de</strong>r Spina bifida das Atlas. Forstschr Ro¨ ntgenstr 1930;42:583–9.<br />

89. Geweihler JA, Daffner RH, Roberts L. Malformations of the atlas vertebra <strong>si</strong>mulating a Jefferson fracture. AJR<br />

Am J Roentgenol 1983;140:1083-6.<br />

90. Gholve PA, Hosalkar HS, Ricchetti ET, Pollock AN, Dormans JP, Drummond DS. Occipitalization of the atlas in<br />

children. Morphologic clas<strong>si</strong>fication and clinical relevance. J Bone Joint Surg Am. 2007;89:571-578.<br />

doi:10.2106/JBJS.F.00527<br />

91. Gladstone RJ, Erickson-Powell W: Manifestation of occipital vertebra and fu<strong>si</strong>on of atlas with the occipital bone.<br />

J Anat Phy<strong>si</strong>ol 49:190-209, 1914-1 915<br />

92. Gladstone RJ, Wakeley CPG: Variations of the occipito-atlantal joint in relation to the metameric structure of the<br />

craniovertebral region. J Anatomy 59:195–216, 1924–1925.<br />

93. Gordon H. Craniosteno<strong>si</strong>s ,BMJ 24 oct.1959<br />

94. Gotz. W., Frisch D., Osmers R., Herkwn R., (1993) Lectin binding patterns in the embryonic human paraxial<br />

mesenchyme. Anatomy and Embryology 188, 579-585<br />

95. Grancea V. Bazele radiologiei şi imagisticii medicale. Ed.Amaltea, 1996<br />

96. Greig,D.M.(1926) Edimb.med .J 33,189,357.,<br />

97. Grey LM.,Aillinani JM; CT şi MRI pathology-A pocket atlas Ed.NcGraw Hill 2003<br />

98. Guille JT, Sherk HH. Congenital osseous anomalies of the upper and lower cervical spine in children. J Bone<br />

Joint Surg Am. 2002;84:277-88.<br />

99. Gun<strong>de</strong>rson, C. H.; Lubs, H. A., Jr.: Familial C2-3 fu<strong>si</strong>on. (Abstract) Neurolog y 14: 272-273, 1964.<br />

100. Haakonsen M, Gudmundsen TE, Histol O (1995) Midline anterior and posterior clefts may <strong>si</strong>mulate a Jefferson<br />

fracture. A report of 2 cases. Acta Orthop Scand 66:369–371<br />

101. Hadley LA. 1948. Atlanto-occipital fu<strong>si</strong>on, os<strong>si</strong>culum terminale and occipital vertebra as related to ba<strong>si</strong>lar<br />

impres<strong>si</strong>on with neurological symptoms. Am J Roentgenol 59:511–524.<br />

102. Haktanir A, Değirmenci B, Albayrak R, Acar M, Yucel A. Klippel-Feil syndrome associated with pneumatocyst<br />

of the right cervical rib. South Med J. 2005 Nov;98(11):1132-1134.<br />

33


103. Hall DE, Boydston W (1999) Pediatric neck injuries. Pediatr Rev 20:13–19<br />

104. Harris JH, Carson GC, Wagner LK, et al. Radiologic diagno<strong>si</strong>s of traumatic occipitovertebral dissociation: 2.<br />

Comparison of three methods of <strong>de</strong>tecting occipitovertebral relationships on lateral radiographs of supine subjects. AJR<br />

Am J Roentgenol 1994;162:887–92.<br />

105. Harris JH, Carson GC, Wagner LK. Radiologic diagno<strong>si</strong>s of traumatic occipitovertebral dissociation: 1. Normal<br />

occipitovertebral relationship on lateral radiographs of supine subjects. AJR Am J Roentgenol 1994;162:881–6.<br />

106. Harrison DE, Harrison DD, Cailliet R, et al. Cobb method or Harrison posterior tangent method: Which to<br />

choose for lateral cervical radiographic analy<strong>si</strong>s. Spine 2000;25:2072–8.<br />

107. Harrower G : Variations in region of foramen magnum. J Anat 57 : 1 78-1 92, 1922-1923<br />

108. Hasan M, Shukla S, Siddiqui MS, Singh D. Posterolateral tunnels and ponticuli in human atlas vertebrae. J.Anat.<br />

(2001) 199:339-343<br />

109. Hayek H (1927) Untersuchungen u$ ber Epistropheus, Atlas und Hinterhauptsbein. Gegenbaurs Morphologisches<br />

Jahrbuch 58, 269-347.<br />

110. Hen<strong>si</strong>nger RN. Osseous anomalies of the craniovertebral junction. Spine. 1986;11:323-33.<br />

111. Hilibrand AS, Tannenbaum DA, Graziano GP, et al. The sagittal alignment of the cervical spine in adolescent<br />

idiopathic scolio<strong>si</strong>s. J Pediatr Orthop 1995;15:627–32.<br />

112. Hinck VC, Hopkins CE, Savara BS. Diagnostic criteria of ba<strong>si</strong>lar impres<strong>si</strong>on. Radiology 1961;76:572–85.<br />

113. Hoare RD (1953) Arteriovenous aneurysm of the posterior fossa. Acta Radiologica 40, 96-102.<br />

114. Hui C-C, Joyner AL A mouse mo<strong>de</strong>l of Greig cephalopolysyndactyly syndrome: The extra-toes mutation<br />

contains an intragenic <strong>de</strong>letion of the GLI3 gene. Nature Genet. 1993; 3:241-246<br />

115. Hunter AGW, Rudd NL. Craniosynosto<strong>si</strong>s I sagittal synosto<strong>si</strong>s; ITS genetics and associated clinical findings in<br />

214 patients who lacked involvement of the coronal suture (s). Teratology 1976; 14: 185<br />

116. Ingraham,F.D.<strong>si</strong> Alexan<strong>de</strong>r,E jun.,<strong>si</strong> Matson,D.D..(1948) Surgery,24,518<br />

117. Jefferson J (1920) Fractures of the atlas vertebra: report of 4 cases and review of those previously recor<strong>de</strong>d. Br J<br />

Surg 7:407–422<br />

118. Jenkins FA (1969) The evolution and <strong>de</strong>velopment of the <strong>de</strong>ns of the mammalian axis. Anatomical Record 164,<br />

173-184.<br />

119. Kara<strong>si</strong>ck D, Schweitzer ME, Vaccaro AR. The traumatized cervical spine in Klippel-Feil syndrome: imaging<br />

features. A JR Am J Roentgenol. 1998;170:85–88.<br />

120. Keibel F., Mall F.P., (1912) Manual of Human Embryology. J.B. Lippencott Co. The Washington Square Press,<br />

Phila<strong>de</strong>lphia.<br />

121. Kendrick GS, Biggs NL (1963) Inci<strong>de</strong>nce of the ponticulus posticus of the first cervical vertebra between ages<br />

<strong>si</strong>x to seventeen. Anat Rec, 145: 449–454.<br />

122. Kessel M, Gruss P: Homeotic transformations of murine vertebrae and concomitant alteration of Hox co<strong>de</strong>s<br />

induced by retinoic acid. Cell 67:89–104, 1991.<br />

123. Keynes RJ, Stern C: Mechanisms of vertebrate segmentation. Development 103:413–429, 1988.<br />

124. Kimmerle A (1930) Mitteilung u$ ber einen eigenartigen Befund am Atlas. RoX fo 2, 479-480.<br />

125. Kimura Y, Matsunami H, Inoue T, et al.: Cadherin-11 expressed in association with mesenchymal<br />

morphogene<strong>si</strong>s in the head, somite and limb bud of early mouse embryos. Developmental Biology 169:347–358, 1995.<br />

126. Kla<strong>de</strong>tzky J. 1956. Atlas und Epistropheus vom Tapir (Erganzungzum Beitrag: Zur Entwicklung<strong>de</strong>s Dens<br />

epistrophei). Gegenbaurs Morph Jahrb 97:193–201.<br />

127. Klausberger EM, Samec P (1975) Foramen retroarticulare atlantis and the vertebral angiogram. MMW Münch<br />

Med Wochenschr 21, 117: 483–486.<br />

128. Klimo P Jr, Blumenthal DT, Couldwell WT (2002) Congenital partial apla<strong>si</strong>a of the posterior arch of the atlas<br />

cau<strong>si</strong>ng myelopathy: case report and review of the literature. Spine 28(12):E224–E228<br />

129. Klippel, M.; Feil, A.: Un cas d'absence <strong>de</strong>s vertebres cervicales avec cage thoracique remontant jusqu'a la base du<br />

crane (cage thoracique cervicale). Nouv. Iconogr. Salpet. 25: 223-250, 1912.<br />

130. Komatsu Y, Shibata T, Yasuda S, et al. Atlas hypopla<strong>si</strong>a as a cause of high cervical myelopathy. Case report. J<br />

Neurosurg 79:917–919, 1993.<br />

131. Konstantinov D (1967) An unusual anomaly of upper cervical vertebral arches. Folia Med, 9: 303–306.<br />

132. Koseki H, Wallin J, Wilting J, et al: A role of Pax-1 as a mediator of notochordal <strong>si</strong>gnals during the dorsoventral<br />

specification of vertebrae. Development 119:649–660, 1993.<br />

133. Kowada M, Takahashi M, Gito Y, Kishikawa T (1973) Fenestration of the vertebral artery. Report of two cases<br />

<strong>de</strong>monstrated by angiography. Neuroradiology, 6: 110–112.<br />

134. Kruyff E : Occipital dyspla<strong>si</strong>a in infancy. Radiology 85 : 501-507, 1965<br />

135. Kyoshima K, Kakizawa Y, Tokushige K, Akaishi K, Kanaji M, Kuroyanagi T. Odontoid compres<strong>si</strong>on of the<br />

brainstem without ba<strong>si</strong>lar impres<strong>si</strong>on-- "odontoid invagination". J Clin Neurosci. 2005 Jun;12(5):565-569.<br />

34


136. Lamberty BGH, Zivanovic S (1973) The retroarticular vertebral artery ring of the atlas and its <strong>si</strong>gnificance. Acta<br />

Anat, 85: 113–122.<br />

137. Le Double AF (1912) TraiteU <strong>de</strong>s Variations <strong>de</strong> la Colonne Vertebrae <strong>de</strong> I'Homme et <strong>de</strong> leur Signifcation au<br />

point <strong>de</strong> vue <strong>de</strong> I'Anthropologique Zoologique. Paris: Vigot Freres.<br />

138. Lemire R.J., Loeser J.D., Leech R.W., Alvord E.C., (1975) Normal and abnormal <strong>de</strong>velopment of the human<br />

nervous system. Harper and Row Publishers, Hagerstown.<br />

139. Lewis W.H., (1902) The <strong>de</strong>velopment of arm in man. American Journal of Anatomy 1, 145-184<br />

140. Li S, Li W, Sun J (1995) Operative treatment for cervical vertigo caused by foramen arcuale. Zhonghua Wai Ke<br />

Za Zhi, 33: 137–139.<br />

141. Limou<strong>si</strong>n CA (1980) Foramen arcuale and syndrome of Barre-Lieou. Its surgical treatment. Int Orthop, 4: 19–23.<br />

142. List CF : Neurological syndromes accompanying <strong>de</strong>velopmental anomalies of occipital bone, atlas and axis. Arch<br />

Neurol Psychiatr 45 : 577-61 6. 1941<br />

143. Locke GR, Gardner JI, Van Epps EF. Atlas-<strong>de</strong>ns interval (ADI) in children: a survey based on 200 normal<br />

cervical spines. Am J Roentgenol Radium Ther Nucl Med. 1966;97:135-40.<br />

144. Lo<strong>de</strong>r RT. The sagittal profile of the cervical and lumbosacral spine in Scheuermann thoracic kypho<strong>si</strong>s. J Spinal<br />

Disord 2001;14:226–31.<br />

145. Logan WW, Stuard ID (1973) Absent posterior arch of the atlas. Am J Roentgenol Radium Ther Nucl Med<br />

118:431–434<br />

146. Lombardi G. 1961. The occipital vertebra. Am J Roentgenol 86:260 –269.<br />

147. Loth-Niemerycz J (1916) Badania anatomiczne i antropologiczne nad kanalem wyrostkow poprzecznych<br />

(Canalis transversarius) kregow szyowych czlowieka i malp. Prace Towarzystwa Naukowego Warszawskiego III, 1-92.<br />

148. Lufkin T, Mark M, Hart, CP, et al: Homeotic transformation of the occipital bones of the skull by ectopic<br />

expres<strong>si</strong>on of a homeobox gene. Nature 359:835–841, 1992.<br />

149. Lupu G. Radioanatomia bazei craniului; graniţa dintre viscerocraniu şi neurocraniu. <strong>teză</strong> <strong>de</strong> Doctorat, 2000<br />

150. Mac Rae DL (1953) Bony abnormalities in the region of the foramen magnum: correlation of the anatomic and<br />

neurologic findings. Acta Radiol, 40: 335–354.<br />

151. Macalister A. Notes on the <strong>de</strong>velopment and variations of the atlas. J Anat Phy<strong>si</strong>ol. 1893;27:519-42.<br />

152. Mace SE, Holliday R (1986) Congenital absence of the C1 vertebral arch. Am J Emerg Med, 4: 326–329.<br />

153. Ma<strong>de</strong>line LA, Elster AD. Suture closure in the human chordrocranium: CT assesement. Radiology, 1995;<br />

196:747-756<br />

154. Makhoul RG, Machle<strong>de</strong>r HI. Developmental anomalies at the thoracic outlet: an analy<strong>si</strong>s of 200 consecutive<br />

cases. J Vasc Surg. 1992 Oct;16(4):534-42; discus<strong>si</strong>on 542-545.<br />

155. Malhotra VK, Tewari SP, Bajpai RN (1979) Study of vertebral artery foramen of atlas vertebra. Journal of<br />

Anatomical Society of India 28, 103-105.<br />

156. Mantilla-Martin MT, Miller JD. Congenital absence of a pedicle in a cervical vertebra: Report of two cases. Can<br />

Assoc Radiol J 44:280–284, 1993.<br />

157. Marin-Padilla M, Marin-Padilla T: Morphogene<strong>si</strong>s of experimentally induced Arnold-Chiari malformation. J<br />

Neurol Sci 50:29–55, 1981.<br />

158. Marin-Padilla M: Notochordal-basochondrocranium relationships. Abnormalities in experimentally induced axial<br />

skeletal (dysraphic) disor<strong>de</strong>rs. J Embryol Exp Morphol 53:15–38, 1979.<br />

159. Martins RS, Siqueira MG. Cervical rib fracture: an unusual etiology of thoracic outlet syndrome in a child.<br />

Pediatr Neurosurg. 2007;43(4):293-296.<br />

160. May D, Jenny B, Faun<strong>de</strong>z A. Cervical cord compres<strong>si</strong>on due to a hypoplastic atlas. Case report. J Neurosurg<br />

(Spine 1) 94:133–136, 2001.<br />

161. McGaughran, J. M.; Kuna, P.; Das, V.: Audiological abnormalities in the Klippel-Feil syndrome. Arch. Dis.<br />

Child. 79: 352-355, 1998.<br />

162. McGregor M. The <strong>si</strong>gnificance of certain measurement of the skull in the diagno<strong>si</strong>s of ba<strong>si</strong>lar impres<strong>si</strong>on. Br J<br />

Radiol 1948; 21:171–81.<br />

163. McLaurin,R.L.<strong>si</strong> Matson,D.D.(1952)Pediatrics,10,637<br />

164. McRae DL, Barnum AS. Occipitalization of the atlas. Am J Roentgenol Radium Ther Nucl Med. 1953;70:23-46.<br />

165. McRae DL. 1953. Bony abnormalities in the region of the foramen magnum: correlation of the anatomic and<br />

neurologic findings. Acta Radiol 40:335–354.<br />

166. McRae DL. 1960. The <strong>si</strong>gnificance of abnormalities of the cervical spine. Am J Roentgenol Radium Ther 84:3–<br />

25.<br />

167. Melsen B: The cranial base. Acta Odont Scand 32:1–126, 1974.<br />

168. Menezes AH: Congenital and acquired abnormalities of the craniovertebral junction, in Youmans (ed):<br />

Neurological Surgery, 4th Ed. Phila<strong>de</strong>lphia, W.B. Saun<strong>de</strong>rs, 1995, pp 1035–1089.<br />

35


169. Menezes AH: Developmental abnormalities of the craniovertebral junction, in Winn HR (ed): Youman’s<br />

Neurological Surgery, 5th Ed, Vol 3. Phila<strong>de</strong>lphia, WB Saun<strong>de</strong>rs, 2003, pp 3331–3345.<br />

170. Menezes AH: Embryology, <strong>de</strong>velopment and clas<strong>si</strong>fication of disor<strong>de</strong>rs of the craniovertebral junction, in<br />

Dickman CA, Sonntag VKH, Spetzler RF (eds): Surgery of the Craniovertebral Junction. New York: Thieme Medical<br />

Publishers, 1998, pp 3–12.<br />

171. Menezes AH: Evaluation and treatment of congenital and <strong>de</strong>velopmental anomalies of the cervical spine. J<br />

Neurosurg (Spine 1) 2:188–197, 2004.<br />

172. Menezes AH: Primary craniovertebral anomalies and the hindbrain herniation syndrome (Chiari I): Data base<br />

analy<strong>si</strong>s. Pediatr Neurosurg 23:260–269, 1995.<br />

173. Menzes AH, VanGil<strong>de</strong>r JC, Graf CJ, McDonnell DE. 1980. Craniocervical abnormalities. A comprehen<strong>si</strong>ve<br />

surgical approach. J Neurosurg 53:444 –455.<br />

174. Michie I, Clark M. 1968. Neurological syndromes associated with cervical and craniocervical anomalies. Arch<br />

Neurol 18: 241–247.<br />

175. Mitchell J (1998a) The inci<strong>de</strong>nce and dimen<strong>si</strong>ons of the retroarticular canal of the atlas vertebra. Acta Anatomica<br />

163, 113-120.<br />

176. Mitchell J (1998b) The inci<strong>de</strong>nce of the lateral bridge of the atlas vertebra. J Anat, 193: 283–285.<br />

177. Moss ML. Functional anatomy of cranial synosto<strong>si</strong>s. Childs Brain 1975; 1:22-33<br />

178. Muenke M, Schell U, Hehr A, et.al. A common mutation in the fibroblast growth factor receptor 1 gene in<br />

Pfeiffer syndrome. Nature Genet 1994; 8: 269-274<br />

179. Muller F, O'Rahilly: The human chondrocranium at the end of the embryonic period proper with particular<br />

reference to the nervous system. Am J Anat 159:33–58, 1980.<br />

180. Nicholson JT, Sherk HH. Anomalies of the occipitocervical articulation. J Bone Joint Surg Am. 1968;50:295-<br />

304.<br />

181. Niculescu CT. şi colab. Anatomia funcţională a capului şi gâtului. Ed.Infomedica, 1999<br />

182. Niculescu CT. Şi colab.Anatomie Umană,vol I-Pereţii trunchiului. Ed.InfoMedica 1998<br />

183. Oetteking B. 1923. On the morphological <strong>si</strong>gnificance of certain cranio-vertebral variations. Anat Rec 25:339-<br />

353.<br />

184. Og<strong>de</strong>n JA, Murphy MJ, Southwick WO, Og<strong>de</strong>n DA. Radiology of postnatal skeletal <strong>de</strong>velopment. XIII. C1-C2<br />

interrelationships. Skeletal Radiol. 1986;15(6):433-438.<br />

185. Opriş L.RMN<br />

186. Og<strong>de</strong>n JA. Radiology of postnatal skeletal <strong>de</strong>velopment. XII. The second cervical vertebra. Skeletal Radiol.<br />

1984;12(3):169-177.<br />

187. O'Rahilly R., Meyer D.B., (1979) The timing and sequence of events in the <strong>de</strong>velopment of the human vertebral<br />

column during the embryonic period proper. Anatomy and Embryology 157, 167-176<br />

188. O'Rahilly R., Müller F., (1984) The early <strong>de</strong>velopment of the hypoglossal nerve and occipital somites in staged<br />

human embryos. American Journal of Anatomy 169, 237-257<br />

189. O'Rahilly R., Müller F., (1994) The embryonic human brain. Wiley-Liss New York<br />

190. Pamphlett R, Raisanen J, Kum-Jew S (1999) Vertebral artery compres<strong>si</strong>on resulting from head movement: a<br />

pos<strong>si</strong>ble cause of the sud<strong>de</strong>n infant <strong>de</strong>ath syndrome. Pediatrics, 103: 460–468.<br />

191. Pană I. şi colab. Radiologie I. Coloana vertebrală.Ed. Didactică şi Pedagogică,R.A.-Bucureşti<br />

192. Pan<strong>de</strong> BS, Singh I (1971) One <strong>si</strong><strong>de</strong>d dominance in upper limbs of human foetuses as evi<strong>de</strong>nced by asymmetry in<br />

muscle and bone weight. Journal of Anatomical Society of India 109, 457-459.<br />

193. Park, I. J.; Jones, H. W., Jr.; Nager, G. T.; Chen, S. C. A.; Hussels, I. E.: A new syndrome in two unrelated<br />

females: Klippel-Feil <strong>de</strong>formity, conductive <strong>de</strong>afness and absent vagina. Birth Defects Orig. Art. Ser. VII(6): 311-317,<br />

1971.<br />

194. Peyton WT, Peterson HO : Congenital <strong>de</strong>formities in the region of the foramen magnum. Radiology 38 : 1 31-1<br />

44, 1942<br />

195. Phan N, Marras C, Midha R, Rowed D (1988) Cervical myelopathy caused by hypopla<strong>si</strong>a of the atlas: two case<br />

reports and review of the literature. Neurosurgery 43:629–633<br />

196. Poirier P (1911) Traite d'Anatomie humaine, vol. I. Paris: Masson.<br />

197. Poplewski R (1925) Badania nad kręgiem szczytowym Polaków. Kosmos, 50: 749–797.<br />

198. Prempeh RC, Gibson JC, Bhattacharya JJ. Mid-line clefts of the atlas: a diagnostic dilemma. Spinal Cord<br />

2002;40:92-3.<br />

199. Prescher A (1997) The craniocervical junction in man, the osseous variations their <strong>si</strong>gnifcance and differential<br />

diagno<strong>si</strong>s. Annals of Anatomy 179, 1-19.<br />

200. Prescher A. 1990. The differential diagno<strong>si</strong>s of isolated os<strong>si</strong>cles in the region of the <strong>de</strong>ns axis. Gegenbaurs<br />

Morphol Jahrb 136:139 –154.<br />

36


201. Preston RA et.al. A gene for Crouzon craniofacial dysosto<strong>si</strong>s maps to the long arm of chromosome 10. Nature<br />

Genet. 1994; 7: 149-153<br />

202. Puca A, Scogna A, Rollo M: Craniovertebral junction malformation and rotational occlu<strong>si</strong>on of the vertebral<br />

artery. Br J Neurosurg 14(4):361–364, 2000.<br />

203. Putz R. 1975. Zur Manifestation <strong>de</strong>r hypochordalen Spangen im cranio-vertebralen Grenzgebiet beim Menschen.<br />

Anat Anz 137:65–74.<br />

204. Pyo J, Lowman RM (1959) The `ponticulus posticus' of the first cervical vertebra. Radiology 72, 850-854.<br />

205. Pyo J, Lowman RM (1959) The ponticulus posticus of the first cervical vertebra. Radiology, 72: 850–854.<br />

206. Raas-Rothschild, A.; Goodman, R. M.; Grunbaum, M.; Berger, I.; Mimouni, M.: Klippel-Feil anomaly with<br />

sacral agene<strong>si</strong>s: an additional subtype, type IV. J. Craniofac. Genet. Dev. Biol. 8: 297-301, 1988.<br />

207. Radojevic S, Negtovanovic B (1963) La gouttiere et les anneaux osseux <strong>de</strong> l'artere vertebrale <strong>de</strong> l'atlas. Acta<br />

Anatomica 55, 189-194.<br />

208. Ranawat CS, O’Leary P, Pellicci P, Tsairis P, Marchisello P, Dorr L. Cervical spine fu<strong>si</strong>on in rheumatoid<br />

arthritis. J Bone Joint Surg Am 1979;61:1003–10.<br />

209. Ranga V. Anatomia omului – capul şi gâtul. Ed.Cerma, Bucureşti, 1995<br />

210. Ranga V. Anatomia omului-Pereţii trunchiului Ed. Cerna,Bucureşti<br />

211. Rao PV: Median (third) occipital condyle. Clin Anat 15(2)148–151, 2002.<br />

212. Reardon W, Winter RM, Rutland P, et.al. Mutations in the fibroblast growth receptor 2 gene cause Crouzon<br />

Syndrome. Nature Genet. 1994; 8: 98-103<br />

213. Reimer P, Parizel PM, Stichnoth F-A. Clinical MR imaging. A practical Approach. Springer, 2006<br />

214. Ricchetti ET, States L, Hosalkar HS, Tamai J, Maisenbacher M, McDonald-McGinn DM, Zackai EH,<br />

Drummond DS. Radiographic study of the upper cervical spine in the 22q11.2 <strong>de</strong>letion syndrome. J Bone Joint Surg<br />

Am. 2004;86:1751-60.<br />

215. Richardson EG, Boone SC, Reid RL. Intermittent quadripare<strong>si</strong>s associated with a congenital anomaly of the<br />

posterior arch of the atlas. J Bone Joint Surg Am 1975;57:853–4.<br />

216. Rochkind S, Shemesh M, Patish H, Graif M, Segev Y, Salame K, Shifrin E, Alon M. Thoracic outlet syndrome: a<br />

multidisciplinary problem with a perspective for microsurgical management without rib resection. Acta Neurochir<br />

Suppl. 2007;100:145-147.<br />

217. Sadler, T.W. – Langman’s medical embryology, 7th ed., Williams & Wilkins, 1995<br />

218. Saltzman CL, Hen<strong>si</strong>nger RN, Blane CE, Philips WA (1991) Familial cervical dyspla<strong>si</strong>a. J Bone Joint Surg Am<br />

73(2):163–171<br />

219. San<strong>de</strong>rs RJ, Hammond SL. Management of cervical ribs and anomalous first ribs cau<strong>si</strong>ng neurogenic thoracic<br />

outlet syndrome. J Vasc Surg. 2002 Jul;36(1):51-56.<br />

220. Sankar WN, Wills BP, Dormans JP, Drummond DS. Os odontoi<strong>de</strong>um revi<strong>si</strong>ted: the case for a multifactorial<br />

etiology. Spine. 2006;31:979-84.<br />

221. Sasaka KK, Decker GT, El-Khoury GY. Horizontal fracture of the anterior arch of the atlas associated with a<br />

congenital cleft of the anterior arch. Emerg Radiol. 2006 Mar;12(3):130-2. Epub 2006 Jan 21.<br />

222. Saun<strong>de</strong>rs WW: Ba<strong>si</strong>lar impres<strong>si</strong>on: po<strong>si</strong>tion of the normal odontoid. Radiology 41 : 589-590, 1943<br />

223. Schmidt H, Fischer E : Die Occipitale Dyspla<strong>si</strong>e. Stuttgart, Georg Thieme Verlag, 1960<br />

224. Selby S, Garn SM, Kanakreff V (1955) The inci<strong>de</strong>nce and familial nature of a bony bridge on the frst cervical<br />

vertebra. American Journal of Phy<strong>si</strong>cal Anthropology 13, 129-141.<br />

225. Sensenig E.C., (1949) The early <strong>de</strong>velopment of the human vertebral column.Carnegie Iinstitution of Washington<br />

Publication 583, Contributions to Embryology 33, 21-42<br />

226. Sensenig E.C., (1957) The <strong>de</strong>velopment of the occipital and cervical segments and their associated structures in<br />

human embryos.Carnegie Iinstitution of Washington Publication 611, Contributions to Embryology 36, 141-152<br />

227. Sen<strong>si</strong>ng EC: The <strong>de</strong>velopment of the occipital and cervical segments and their associated structures in human<br />

embryos. Contrib Embryol 36:152–161, 1957.<br />

228. Shapiro R,Robinson F. The embryogene<strong>si</strong>s of the human skull: an anatomic and radiographic atlas. Cambridge<br />

MA: Harvard Univer<strong>si</strong>ty Press, 1980<br />

229. Sharma RR, Parekh HC, Prabhu S, Guru<strong>si</strong>nghe NT, Bertolis G (1993) Compres<strong>si</strong>on of the C-2 root by a rare<br />

anomalous ecstatic vertebral artery. J Neurosurg, 78: 669–672.<br />

230. Shaver, K. A.; Proud, V. K.; Shaffer, M. C.; Meyer, J. M.; Nance, W. E.: Deafness, facial asymmetry and<br />

Klippel-Feil syndrome in five generations. (Abstract) Am. J. Hum. Genet. 39: A81 only, 1986.<br />

231. Sherk HH. Le<strong>si</strong>ons of the atlas and axis. Clin Orthop Relat Res. 1975; 109:33-41.<br />

232. Shillito JJ, Matson DD. Craniosynosto<strong>si</strong>s: a review of 519 surgical patients. Pediatrics 1968; 41: 829-853<br />

233. Slatis P, Santavirta S, San<strong>de</strong>lin J, Konttinen YT. 1989. Cranial subluxation of the odontoid process in rheumatoid<br />

arthritis. J Bone Joint Surg71A:189 –195.<br />

37


234. Smoker WR. MR imaging of the craniovertebral junction. Magn Reson Imaging Clin N Am. 2000;8:635-50.<br />

235. Smoker WRK. Craniovertebral Junction: Normal Anatomy, Craniometry, and Congenital Anomalies.<br />

RadioGraphics 1994; 14:255-277<br />

236. Spierings ELH, Braakman R. The management of os odontoi<strong>de</strong>um. Analy<strong>si</strong>s of 37 cases. J Bone Joint Surg Br.<br />

1982;64:422-8.<br />

237. Spillane JD, Pallis C, Jones AM. 1957. Developmental abnormalities in the region of the foramen magnum.<br />

Brain 80:11– 48.<br />

238. Stevens JM, Chong WK, Barber C, Kendall BE, Crockard HA: A new appraisal of abnormalities of the odontoid<br />

process associated with atlantoaxial subluxation and neurological disability. Brain 117(pt 1):133–148, 1994.<br />

239. Strax TE, Baran E. Traumatic quadriplegia associated with Klippel-Feil syndrome: discus<strong>si</strong>on and case reports.<br />

Arch Phys Med Rehabil. 1975;56:363–365.<br />

240. Taggard DA, Menezes AH, Ryken TC. Instability of the craniovertebral junction and treatment outcomes in<br />

patients with Down’s syndrome. Neurosurg Focus 6(6):Article 3, 1999.<br />

241. Taitz C, Nathan H (1986) Some observations on the posterior and lateral bridge of the atlas. Acta Anat, 127:<br />

212–217.<br />

242. Taitz C, Nathan H, Arensburg B (1978) Anatomical observations of the foramina transversaria. J Neurol<br />

Neurosurg Psychiatr, 41: 170–176.<br />

243. Tassanawipas A, Mokkhavesa S, Chatchavong S, Worawittayawong P. Magnetic resonance imaging study of<br />

craniocervical junction Journal of Orthopaedic Surgery 2005:13(3):228-231<br />

244. Todd,R.W. <strong>si</strong> Lyon,D.W. ,jun (1924) Amer.J.phys.Anthrop.,7,325<br />

245. Tominaga T, Takahashi T, Shimizu H, Yoshiomoto T: Rotational vertebral artery occlu<strong>si</strong>on from occipital bony<br />

anomaly: A rare cause of embolic stroke. Case report. J Neurosurg 97(6):1456–1459, 2002.<br />

246. Torklus von D, Gehle W (1975) Die Obere HalswribelsaX ule, vol. 2. Auflage, Stuttgart: Thieme.<br />

247. Torklus von D, Gehle W. The Upper Cervical Spine. New York, NY: Grune şi Stratton; 1972.<br />

248. Toro I, Szepe L (1942) Untersuchungen u$ ber die Frage <strong>de</strong>r As<strong>si</strong>milation und Manifestation <strong>de</strong>s Atlas.<br />

Zeitschrift fur Anatomie und Enwicklungsgeschichte 111, 186-200.<br />

249. Toyoshima, M.; Maegaki, Y.; Yuasa, I.; Ohno, K.: Monozygotic twins discordant for Klippel-Feil syndrome.<br />

Pediat. Neurol. 34: 76-78, 2006.<br />

250. Tracy, M. R.; Dormans, J. P.; Kusumi, K.: Klippel-Feil syndrome: clinical features and current un<strong>de</strong>rstanding of<br />

etiology. Clin. Orthop.Relat. Res. 424: 183-190, 2004.<br />

251. Tramontano-Guerritore G. Die atlanto-occipital union. Anat Anz. 1927;64:173-84.<br />

252. Troyanovich SJ, Stroink AR, Kattner KA, et al. Does anterior plating maintain cervical lordo<strong>si</strong>s versus<br />

conventional fu<strong>si</strong>on techniques? A retrospective analy<strong>si</strong>s of patients receiving <strong>si</strong>ngle-level fu<strong>si</strong>ons. J Spinal Disord<br />

Tech 2002; 15:69–74.<br />

253. Tubbs RS, Salter EG, Oakes WJ. Duplication of the occipital condyles. Clin Anat. 2005 Mar;18(2):92-5.<br />

Comment in: Clin Anat. 2005a Nov;18(8):646-7; author reply 648.<br />

254. Tubbs RS, Salter EG, Oakes WJ. Klippel-Feil anomaly with associated rudimentary cervical ribs in a human<br />

skeleton: case report and review of the literature. Folia Morphol (Warsz). 2006 Feb;65(1):92-94.<br />

255. Tubbs RS, Salter EG, Oakes WJ.The intracranial entrance of the atlantal segment of the vertebral artery in crania<br />

with occipitalization of the atlas. J Neurosurg Spine. 2006 Apr;4(4):319-322.<br />

256. Tubbs RS, Tyler-Kabara EC, Salter EG, Oakes WJ. Unusual finding of the craniocervical junction. Clin Anat.<br />

2005b Sep;18(6):449-451.<br />

257. Ulmer JL, Elster AD, Ginsberg LE, et al. Klippel-Feil syndrome: CT and MR of acquired and congenital<br />

abnormalities of cervical spine and cord. J Comput As<strong>si</strong>st Tomogr 17(2):215–224, 1993.<br />

258. Vaidyanathan S, Hughes PL, Soni BM, Singh G, Sett P. Klippel-Feil syndrome - the risk of cervical spinal cord<br />

injury: a case report. BMC Fam Pract. 2002 Apr 11;3:6.<br />

259. Van Gil<strong>de</strong>r JC, Menezes AH, Dolan KD. The craniovertebral junction and its abnormalities. Mt. Kisco, NY:<br />

Futura Publishing; 1987.<br />

260. VanGil<strong>de</strong>r JC, Menezes AH. 1983. Craniovertebral junction abnormalities. Clin Neurosurg 30:514 –530.<br />

261. VanGil<strong>de</strong>r JC, Menezes AH. 1985. Craniovertebral junction anomalies. In: Wilkins RH, Rengachary SS, editors.<br />

Neurosurgery. Vol. 3. New York: McGraw-Hill. p 2097–2101.<br />

262. Veleanu C (1975) Morphofunctional peculiarities of the transverse processes of the axis, con<strong>si</strong><strong>de</strong>rations on their<br />

pathogenetic <strong>si</strong>gnificance. Acta Anat (Basel), 92: 301–309.<br />

263. Veleanu C, Barzu S, Panescu S, Udroiu C (1977) The retrotransverse groove or canal of the atlas and it’s<br />

<strong>si</strong>gnificance. Acta Anat, 97: 400–402.<br />

264. VonTorklus D, Gehle W: The upper cervical spine. Regional anatomy, pathology and traumatology, in Georg<br />

Thieme Verlag (ed): A Systemic Radiological Atlas and Textbook. New York, Grune & Stratton, 1972, pp 1–99.<br />

38


265. Vortkamp A, Gessler M, Grzeschik KH. GLI3 zinc finger gene interrupted by translocation in Greig syndrome<br />

families. Nature, 1991: 325:539-540<br />

266. Wackenheim A. Roentgen diagno<strong>si</strong>s of the craniovertebral region. New York, NY: Springer Verlag, 1974.<br />

267. Warner WC. Pediatric cervical spine. In: Canale ST, editor. Campbell’s operative orthopaedics. 9th ed. St. Louis:<br />

Mosby; 1998. p 2815-47.<br />

268. Weigner K : Ober die As<strong>si</strong>milation <strong>de</strong>s Atlas und Ober Vanotione am Os Occipitale beim Menschen. Anat Hefte<br />

45:81-195, 1911-1 912<br />

269. White AA 3rd, Johnson RM, Panjabi MM, Southwick WO. Biomechanical analy<strong>si</strong>s of clinical stability in the<br />

cervical spine. Clin Orthop Relat Res. 1975;109:85-96.<br />

270. White AA 3rd, Southwick WO, Punjabi MM. Clinical instability in the lower cervical spine: a review of past and<br />

current concepts. Spine. 1976;1:15-27.<br />

271. White AA, Panjabi MM (1978) Clinical Biomechanics of the Spine Phila<strong>de</strong>lphia: Lippincott.<br />

272. Wilkie AOM, Slanley SF, Oltridge M et.al.. Apert syndrome results from localized mutations of FGFR2 and is<br />

allelic with Crouzon syndrome. Nature Genet.1995; 9:165-172<br />

273. Williams Pl, Bannister LH, Berry MM, Collins P, Dyson M, Dussek JE, Ferguson MWJ (eds.), 1995. Gray’s<br />

anatomy, 38th ed. Churchill Livingstone, New York<br />

274. Wolff-Hei<strong>de</strong>gger G (1961) Atlas <strong>de</strong>r sytematischen Anatomie <strong>de</strong>s Menschen, vols 1, 2. Auflage, Basel: Karger.<br />

275. Wollin DG. 1963. The os odontoi<strong>de</strong>um. Separate odontoid process. J Bone Joint Surg. 45A:1459 –1471.<br />

276. Wysocki J, Bubrowski M, Reymond J, Kwiatkowski J. Anatomical variants of the cervical vertebrae and the first<br />

thoracic vertebra in man. Folia Morphol (Warsz). 2003 Nov;62(4):357-363.<br />

277. Zimmerman RA, Gibby WA, Carmody RF. Neuroimaging – Clinical and phy<strong>si</strong>cal principles. Springer, New<br />

York, 1997, 480 - 490<br />

278. Zoete <strong>de</strong>, A, Langeveld UA. A congenital anomaly of the atlas as a diagnostic dilemma: a case report. J<br />

Manipulative Phy<strong>si</strong>ol Ther. 2007 Jan;30(1):62-4.<br />

39

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!