Curs 3 - Mecanismele de apărare psihică

Mircea Miclea
(con6nuare)
Ê cogni6ve: spre deosebire de copingul comportamental, care are drept obiect
situaţia stresantă obiec6vă, mecanismele de coping cogni6v vizează medierea sa
informaţională. Copingul cogni6v cuprinde totalitatea mecanismelor de prelucrare
a informaţiei, care au funcţia de a diminua reacţia la stres. Organismul îşi reduce
stresul operând nu asupra situaţiei stresante, ci asupra modului cum este ea
percepută: este efectuata o evaluare primară, apoi una secundară, cărora le
urmează un şir de alte evaluări şi reevaluări; copingul cogni6v vizează tocmai
modularea acestor procesări. Intervenţia mecanismelor de coping cogni6v se face
fie în momentul evaluării situaţiei-­‐s6mul (“apărarea percep6vă”), fie după ce
această evaluare a avut loc (ex.: represia sau intelectualizarea traumei). Formele pe
care le pot imbraca mecanismele de coping cogni6v sunt foarte variate, de la
corectarea evaluărilor iniţiale sau reevaluarea resurselor proprii, la planificarea
rezolvării problemei, evaziunea in imaginar, gândire magică sau raţionalizarea
eşecului.
Ê neurobiologice: reacţia la stres are o evidentă componentă biologică –mijloacele
de op6mizare a reacţiilor biochimice la stres pot fi generate spontan, de către
organism, ca reacţie de apărare (ex.: secreţia masivă de endorfine, proliferarea
celulelor “natural killer”), sau pot fi induse deliberat, de către subiectul insusi (ex.:
consumul de medicamente, tutun, droguri..), sau de către terapeut (tehnicile de
relaxare).