PUZ V Ghi biserica - Primaria Bistrita

More documents

Recommendations

Info

PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116 După folosinţa actuală, regimul economic al terenurilor din zona studiată se prezintă astfel: − curţi construcţii cuprinzând terenul aferent construcţiilor edificate deja − grădini în intravilan cu folosinţă agricolă − teren aferent căilor de circulaţie (drumuri) - suprafaţa totală studiată 2728 mp - Potenţial de dezvoltare Zonă cu un potenţial deosebit de dezvoltare în primul rând pentru locuinţe individuale cu caracter urban, coroborat cu dotările necesare unei bune funcţionări printre care se numără şi amplasarea unei biserici pentru enoriaşii din zonă , susţinut de următoarele aspecte : - zonă situată în intravilanul oraşului cu legătură uşoară cu centrul oraşului - posibilitate de realizare a dotărilor tehnico – edilitare necesare în condiţiile unor eforturi tehnice şi financiare normale - zonă lipsită de surse de poluare şi situată la distanţă convenabilă de orice sursă potenţială de poluare de orice natură - Situarea obiectivului în cadrul localităţii Amplasamentul ce face obiectul prezentei documentaţii se găseşte în partea de sud-est a localităţii Bistriţa adiacent la str. Ghinzii, în intravilanul localităţii Bistriţa. 2.2. Încadrarea în localitate - Poziţia zonei faţă de intravilanul localităţii Amplasamentul ce face obiectul prezentei documentaţii se găseşte în municipiul Bistriţa, localitatea componentă Bistriţa. Acesta se găseşte în subzona E3 din cadrul PUZ Valea Ghinzii, fiind delimitată de str. Ghinzii la nord şi proprietăţi private la sud şi est iar la vest un acces privat. - Relaţionarea zonei cu localitatea, sub aspectul poziţiei, accesibilităţii, cooperării în domeniul edilitar, servirea cu instituţii de interes general Str. Ghinzii face legătura dintre oraşul Bistriţa şi localitatea componentă Ghinda, fiind o arteră importantă în cadrul reţelei stradale a municipiului Bistriţa. În zona studiată, str. Ghinzii dinspre centru către Ghinda este aproape plană, la poalele pădurii Râpii, determinând o zonă pitorească cu o perspectivă largă. Zona studiată are o legătură uşoară atât cu centrul oraşului, cât şi cu localitatea Ghinda, este amplasat aproximativ în centrul de greutate a cartierului dezvoltat în ultimii ani şi în perspectiva unui dezvoltări ulterioare. Are acces la o stradă principală ce deţine şi principalele utilităţi S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 8
PUZ – CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE CULT – BISTRIŢA str. GHINZII nr. 116 necesare unei bune funcţionări. Cartierul, în centrul lui de greutate, nu are o funcţiune de lăcaş de cult care să deservească enoriaşii din zonă. 2.3. Elemente ale cadrului natural Caracteristicile reliefului Zona studiată este componentă a localităţii Bistriţa care la rândul ei este componentă a municipiului Bistriţa. Oraşul Bistriţa, municipiu - reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud este aşezat în depresiunea Bistriţa, pe cursul inferior al râului Bistriţa Ardeleană, la altitudinea de 358 - 405m. Depresiunea Bistriţa aparţine Dealurilor Bistriţei, care reprezintă subdiviziune a Podişului Transilvaniei şi au ca limită la N şi NV culoarul Someşului Mare, la SV valea Dipşei până la Şirioara şi mai departe culoarul Şieului până la confluenţa cu Someşul, iar la E limita este dată de o denivelare de câteva sute de metri faţă de Munţii Călimani şi Bârgău. Depresiunea Bistriţa se leagă la sud-vest de culoarul Şieului, închis de culmea Şieului, iar la nord - est se continuă cu culoarul depresionar Livezile - Bârgău. Culmile deluroase care străjuiesc oraşul sunt orientate pe direcţia NE - SV şi sunt reprezentate prin Dealurile Cetăţii la NV (dealul Cetăţii 680m, dealul Ruja 475m, dealul Schulerwald 469m, dealul Hebăl 546m, dealul Bisericii 512,7 m), Mocilor (Jelnei) 607m şi Budacului 475m, la SE. Zona studiată prin prezenta documentaţie se găseşte la baza pantei dealului Budacului, la poalele pădurii Râpii. Reţeaua hidrografică Teritoriul oraşului este drenat de râul Bistriţa Ardeleană care îşi are izvoarele în Munţii Călimani, sub culmea Viişoara - Străcior - Bistricior - Ţuţurgău şi este tributară Şieului la Sărăţel. Debitul mediu anual al râului înregistrat la staţia hidrologică Bistriţa este de 7,28 m3/s. În perimetrul oraşului râul Bistriţa are ca afluenţi Ghinda, cu izvoarele în Piemontul Călimanilor şi Valea Căstăilor (Tărpiu), cu izvoarele sub Dealul Cetăţii şi Dealul Ciuha. Debitul acestor pâraie este nesemnificativ. În partea de NE a oraşului, cursul râului Bistriţa a fost barat, formându-se astfel un lac de acumulare pentru regularizarea cursului şi pentru agrement. Râul Bistriţa Ardeleană, traversează oraşul Bistriţa de la est către vest. Afluenţii de dreapta ai râului Bistriţa sunt Valea Slătiniţei în cartier Unirea, Valea Rusului în zona Staţiei de Tratare apă şi Valea Căstăilor . Afluenţii de stânga sunt Valea Ghinzii şi Valea Lempeş (zona peste podul Budacului). Valea Ghinzii este un pârâu ce trece pe partea cealaltă a străzii Valea Ghinzii, în imediata apropiere. Date climatice S.C. AMI PROIECT S.R.L. BISTRITA 9
Page 1 and 2: PUZ - CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE C
Page 7: PUZ - CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE C
Page 31: PUZ - CONSTRUIREA UNUI LĂCAŞ DE C

PUZ V Ghi biserica - Primaria Bistrita

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?