Coperta Hyperion 10-11-12_2011.cdr - Stiri Botosani

More documents

Recommendations

Info

„Timpul e o specie pe cale de dispariţie“ Motto: – „Nu-mi doresc bogăţie atâta vreme cât în jur domneşte o sărăcie lucie, aşa cum fac miliardarii noştri de carton... “ – „Din păcate, ţara noastră a devenit extrem de vizibilă pe plan internaţional, dar nu din punct de vedere cultural... “ – „După mine, prieteniile se cultivă, nu se discută în public (ar aduce a bârfă), dar sunt ca pepenii: trebuie să alegi mult, cu atenţie, ca să nu dai peste un pepene crud... Aici aplic eu dictonul latin Non multă, şed multum, e bine să ai prieteni pe sprânceană, nu la grămadă, mulţi şi de proastă calitate... “ – „Generaţiile şi curentele literare există fie că vrem noi sau nu, ele ilustrează un anumit stadiu de evoluţie, uneori involuţie a artei literaturii. Important este dacă te afiliezi sau nu la aceste generaţii şi curente, şi dacă da, ce criterii stau la baza acelei alegeri... “ anGela Baciu în DialoG cu consTanTin frosin C *** Angela baciu: Cu ocazia zilei Dumneavoastră de naştere, D-le Constantin Frosin, vă urez «La mulţi ani!» fericiţi, inspiraţie, viaţa frumoasă şi sănătate. Ce vă mai doriţi? C.F.: Îmi doresc să văd ţara asta renăscând din propria ei cenuşă, chiar dacă, la un moment dat, va (mai) trebui să mărşăluim prin cenuşa nu ştiu cărui imperiu... Să renască, sub un cer de curcubee, de senin, pe pământul ăsta sfânt, să dăinuiască pacea între oameni, care ar trebui să-şi dea mâna, să se împace unii cu alţii, indiferent de tentaţiile şi tentaculele politicii... Trebuie reclădită armonia dintre oamenii acestei ţări şi acestui Pământ, trebuie să refacem armonia noastră cu Universul şi cu noi înşine. Sau, parafrazându-l pe Eminescu: Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, îmi doresc şi mie! A.b.: Dar, ce nu vă doriţi? Dacă ar fi să vă întrebaţi ce aţi fi făcut dacă aţi fi avut altă viaţă, altă familie, altă casă, alta stradă pe care să locuiţi, altă meserie, ce răspuns aţi da? C.F.: Nu-mi doresc să mai trăiesc o dată, să mai trec o dată printr-o revoluţie mincinoasă, care să scoată gunoaiele la suprafaţă şi să le pună în fruntea mesei, ca şi cum acolo ar fi locul lor... Nu-mi doresc să văd ţara asta ştearsă de pe hartă, aşa cum visează unii din vecinii noştri, hrăpăreţi şi neîmpliniţi, sprijiniţi cu arme şi bagaje de unii dintre-ai noştri... Nu-mi doresc bogăţie atâta vreme cât în jur domneşte o sărăcie lucie, aşa cum fac miliardarii noştri de carton... Nu-mi doresc ca Istoria să se repete, deşi se pare că nu avem încotro... Dacă ar fi să aleg, aş alege acelaşi lucru cu repetir, dar într-un alt context socio-istoric, cu oameni blânzi, înţelepţi, harnici şi plini de compasiune pentru semenii lor! A.b.: Ce vă nemulţumeşte în 2011? C.F.: Faptul că, de câteva milenii bune, spiritul de emulaţie şi dorinţa de autodepăşire, de salt calitativ în raport cu sine s-a transformat în luptă pentru existenţă, în instinct de conservare, în care pe care sau, mai nou, în să moară şi capra vecinului... Faptul că acordăm circului politic mai multă atenţie decât merită: păi când nuţi place spectacolul, ai de ales: ori te ridici şi pleci, ori îi fluieri şi huiduieşti pe actori până se lasă păgubaşi, ori arunci cu ouă sau ce ai la îndemână până ăia ies singuri din scenă... Noi, în schimb, am căzut pe gânduri, ne-am luxat mintea şi fracturat câteva circumvoluţiuni... Şi ar mai fi vreo 2011 motive, dar toate la timpul lor, nu la ceas aniversar! A.b.: Din punct de vedere cultural, ţara noastră a devenit mai vizibilă pe plan internaţional? Sunteţi unul dintre marii noştri traducători, cum lucraţi cu editurile şi revistele străine? 18 HYPERION Dialogurile revistei
C.F.: Din păcate, ţara noastră a devenit extrem de vizibilă pe plan internaţional, dar nu din punct de vedere cultural... Dimpotrivă, o incultură crasă se află la originea acestei stări de lucruri, atât politică, din interior, cât şi a celor care aleg să ne reprezinte afară... Am făcut 4 drumuri cu Eurolines, pe 2 trasee diferite, şi am putut vedea cine lucrează (şi la portofel...) peste hotare. Oameni aflaţi la graniţa analfabetismului, cu un picior în animalitate, care vorbesc în cuvinte pe care hârtia nu le-ar suporta defel, care se îmbată şi fac mizerie în autocar... Oameni certaţi cu civilizaţia, cu bunul simţ. Ştiaţi că diplomaţii, înainte de a pleca la post afară, fac un stagiu de 2 ani în centrală, unde învaţă cultura şi civilizaţia ţării în care vor pleca, limba ţării respective, ce trebuie să facă şi ce nu trebuie să facă. Se ocupă oare cineva de cei care pleacă în masă la muncă, în străinătate? Le spune oare cineva ce au de făcut, că sunt nişte reguli şi nişte legi pe care trebuie să le respecte?! Şi ne mai mirăm că suntem zilnic pe pagina de scandal a presei occidentale! A.b.: Ce prietenii literare vă leagă şi astăzi? C.F.: Aţi atins un punct nevralgic: după mine, prieteniile se cultivă, nu se discută în public (ar aduce a bârfă), dar sunt ca pepenii: trebuie să alegi mult, cu atenţie, ca să nu dai peste un pepene crud... Aici aplic eu dictonul latin Non multă, şed multum, e bine să ai prieteni pe sprânceană, nu la grămadă, mulţi şi de proastă calitate... Am câteva amiciţii literare şi în Galaţi şi în ţară. Recunosc că am mai mulţi prieteni în Franţa şi în Francofonie... Prietenii solide, de substanţă, care pot accepta orice încercare şi orice provocare... Listă ar fi prea lungă, iar prea puţină lume ar avea idee cine sunt aceştia. Faptul că de 6 ani editez revista Le Courrier internaţional de la Francophilie, demontrează acest lucru. A.b.: Credeţi în generaţii şi curente literare? Astăzi apar din ce în ce mai multe dicţionare, ajuta ele la cunoaşterea scriitorilor noştri? C.F.: Generaţiile şi curentele literare există fie că vrem noi sau nu, ele ilustrează un anumit stadiu de evoluţie, uneori involuţie a artei literaturii. Important este dacă te afiliezi sau nu la aceste generaţii şi curente, şi dacă da, ce criterii stau la baza acelei alegeri. De obicei, personalităţile puternice, cu un destin personal marcant, nu au nevoie să se afilieze, devenind ei înşişi cu timpul, şefi de şcoală. De obicei, cei care nu se pot impune prin meritele lor, sau care nu au o personalitate afirmată şi acceptată, recurg la astfel de afilieri. Mai sunt şi acele cenacluri, devenite în timp, bisericuţe, care decid, la un moment dat, că ar fi cazul să iasă în faţă, să se facă remarcate şi, cum Unirea face puterea... Cât despre dicţionare, ele sunt utile şi binevenite, dar sunt menite mai ales bibliotecilor şi celor care sunt direct interesaţi de fenomenul literar, de obicei specialiştii. Cei care le cumpără, sunt, de obicei, cei care sunt cuprinşi în acele dicţionare. Unele sunt maculatură, fiind întocmite fără cap şi coadă, în lipsa unor criterii precise şi a unor persoane avizate în domeniu. Din raţiuni de prudenţă, nu vom da nume... A.b.: Sunteţi profesor, traducător, poet, redactor, vorbiţi despre fiecare în parte, cum reuşiţi să le faceţi pe toate? C.F.: E mare îmbulzeală în mintea şi în sufletul meu, fiecare din faţetele personalităţii mele luptând să fie prioritare... Profesorul este cel care le oferă baza materială celorlalţi: poetului, traducătorului, redactorului... Este şi singura profesie care-mi place, a fost şi profesia părinţilor mei, şi nu aş schimba-o pentru nicio altă profesie sau meserie! Din păcate, schimbarea miniştrilor educaţiei a avut consecinţe dezastruoase asupra procesului de învăţământ, victimizând profesori şi elevi, de-a valma. Mai nou, se pare că intră şi studenţii în acest malaxor... Când oameni care nu au predat o oră în viaţa lor se apucă şi decid destinele învăţământului românesc, nici nu te poţi aştepta la altceva! Întors acasă, profesorul este înlocuit de traducător, de poet şi de redactor (ultimul intră în scenă doar de 3 – 4 ori pe an, când trebuie pregătită revista francofonă pentru tipar). Din fericire, între poet şi traducător există o simbioză ciudată, o interdependenţă sui-generis: ca să pot traduce, a trebuit să devin eu însumi scriitor, iar ca să traduc poezie, a trebuit să devin şi poet... Poetul, pe de altă parte, a profitat enorm de pe urma traducerilor, perfecţionându-şi stilul şi tehnicile, evoluând odată cu traducătorul... Problema timpului: timpul e o specie pe cale de dispariţie, el nu există, practic, fiecare trebuie să-şi facă timp pentru a se putea dedica pasiunilor, hobby-urilor etc. Prometeu a furat focul, eu mă îndeletnicesc cu furtul de timp, alţii îşi omoară timpul cu fleacuri, fără a realiza că materia primă a vieţii ăsteia, este... timpul. Pe de altă parte, nu de puţine ori, încerc să fac mai multe lucruri în acelaşi timp şi culmea! Îmi iese, reuşesc. Gestionarea timpului este foarte importantă, delapidarea lui se sancţionează cu opinii ale celor de după noi, de genul: Ăsta a trăit degeaba! Iar timpul costă bani, şi mai mult de atât! Nu putem spune, în cazul în care ne pierdem timpul: Găsitorului bună recompensă... A.b.: Descrieţi o zi din viaţa dumneavoastră. C.F.: După cum vă spuneam, dimineaţa alerg la Universitate, îmi ţin orele sau mă ocup de problemele editurii universitare «Danubius». După-amiază, după masa şi duşul de rigoare, trec la masa de lucru, unde rămân până în jurul orei 01- 02 dimineţa, trezirea fiind la ora 06. În acest timp, fie traduc, fie scriu articole de specialitate pentru reviste, fie eseuri şi poeme pentru revistele cu care colaborez. Desigur, toate au un preţ, care înseamnă neglijarea familiei, a problemelor de tip gospodăresc, dar şi de sănătate, dubla decolare de retină fiind una dintre ele, dar am trecut şi peste asta şi mi-am reluat ritmul obişnuit. Ieri, cu o zi înainte de aniversarea din 12, am primit o postfaţă la cartea poetului George FILIP din Canada, pe care am tradus-o în franceză şi cu care se va prezenta la Târgul de carte din noiembrie de la Montreal. Postfaţa e semnată de profesorul universitar Jacques BOUCHARD de la Universitatea din Montreal şi spune următoarele despre mine: « Şansa lui George FILIP e că a găsit traducătorul competent, pe Constantin FROSIN, român perfect bilingv şi, în plus, dotat cu o vastă cultură, cu un vocabular francez imens de bogat şi, mai ales, cu o sensibilitate estetică pe care o apreciez cu fiecare găselniţă poetică. O traducere reuşită e cea care se citeşte Dialogurile revistei HYPERION 19
Page 1 and 2: Eminescu in aeternum: pp 122-134 YP
Page 3 and 4: EA A C C E N T Gellu DORIAN o EMINE
Page 5 and 6: I N V I T A T U L R E V I S T E I i
Page 7 and 8: Înainte de Columb şi Vespucci se
Page 9 and 10: vorbind, mie nu mi se pare că naţ
Page 11 and 12: colegii de seminar şi facultate me
Page 13 and 14: Invitatul revistei HYPERION 11
Page 15 and 16: D I A L O G U R I L E R E V I S T E
Page 17 and 18: cu toții - fără să ne pese ce a
Page 19: A.R.: Care este rolul femeii în co
Page 23 and 24: în primii ani care i-au urmat, m-a
Page 25 and 26: ÎN AMERICA, PE URMELE LUI MIRCEA E
Page 27 and 28: alţii că ar fi în Franţa, iar c
Page 29 and 30: şiret. Reuşeşte foarte bine să
Page 31 and 32: A N C H E T E L E IA Scriitorul - d
Page 33 and 34: prezentarea lui. Prima dată când
Page 35 and 36: Vasile iFTimiE Cui îi trebuie în
Page 37 and 38: George CHIRIAC cada cu spirt în ca
Page 39 and 40: Radu CanGE Mai înainte de Shakespe
Page 41 and 42: iancu GRama către muntele magilor
Page 43 and 44: iar flautul melancolic picoteşte
Page 45 and 46: ***** maşinile claxonează nimeni
Page 47 and 48: Petruţ PÂRVESCU starea fiilor de
Page 49 and 50: Cu urechi ciunite, deloc metafizice
Page 51 and 52: fruntea de fier forjat în alt sat
Page 53 and 54: B E L E T R I S T I C B A k Lucian
Page 55 and 56: pedagogic al profesorului Romaniţa
Page 57 and 58: vorbele de acum sunt cu mult mai î
Page 59 and 60: fără nici un efort, a fost o nimi
Page 61 and 62: Se făcea că urcam într-un vagon
Page 63 and 64: celălalt ţărm, mă îngreţoşea
Page 65 and 66: Dan PERşA Viaţa continuă... moar
Page 67 and 68: cealaltă parte a oraşului faţă
Page 69 and 70: fie lentă şi chinuitoare. La Bhat
Page 71 and 72:
A treia duminică de după slujba c
Page 73 and 74:
Cât de limpede e lacrima, deşi e
Page 75 and 76:
înconjurător imprevizibil, ci şi
Page 77 and 78:
Adrian BUZDUGAN Did I request thee,
Page 79 and 80:
Am luat un „Sakartvelo” care av
Page 81 and 82:
nu suna a încurajare!… Pentru ce
Page 83 and 84:
Cu un şut stângaci, nesigur le-o
Page 85 and 86:
se întregesc şi se tămăduiesc r
Page 87 and 88:
nimic original. Credinţa în zeii
Page 89 and 90:
CLARISA Papa, am cheltuit toţi ban
Page 91 and 92:
BUNICUL ŞI cu fotografia mamei mel
Page 93 and 94:
pe mine o să mă doară. Şi am s
Page 95 and 96:
J U J R N A L Aurel DUMITRAŞCU - C
Page 97 and 98:
- EA. Pînă şi scrisul i-i orgoli
Page 99 and 100:
unor pagini de poezie, prin premier
Page 101 and 102:
Carmelia LEONTE Jurnal spaniol (VII
Page 103 and 104:
comandat-o pe aceasta. 5 euro. Cole
Page 105 and 106:
echilibru perfect ideile cu substan
Page 107 and 108:
IDINCoLo ŞI DINCoACE DE STIX I-am
Page 109 and 110:
Vasile SPRIDON JUDECÂND DoUĂ RĂS
Page 111 and 112:
DRuxandra NICULESCU Între Mitică
Page 113 and 114:
coloniştii greci care plecau să
Page 115 and 116:
Florin CARAGIU J „Zeppelin Jack
Page 117 and 118:
Poetul însuşi se simte „ un fra
Page 119 and 120:
Eugen EVU Luminiţa Dascălu, maşi
Page 121 and 122:
a englezului John Godwin, The Man i
Page 123 and 124:
Avem de-a face strict cu o istorie
Page 125 and 126:
tesaur [9] . Acolo, În valea visel
Page 127 and 128:
Al inimii sbucium,/ Ce dulce-mi va
Page 129 and 130:
Traian D. LAZăR REGELE MIHAI LA IP
Page 131 and 132:
Ionel SAVITESCU „clujenii sunt î
Page 133 and 134:
mihai EminESCU Înger de pază Cân
Page 135 and 136:
Pierdut e totu-n zarea tinereţii
Page 137 and 138:
U N I V E R S A L I S U marie-Hél
Page 139 and 140:
Mama nu-şi găsise încă o locuin
Page 141 and 142:
hangarele de tablă vopsită. M-au
Page 143 and 144:
Canzone d’amore cannibale So che
Page 145 and 146:
să isprăveşti nu ştiu ce nu şt
Page 147 and 148:
Din cafeneaua de vizavi trecu un sn
Page 149 and 150:
Antonio PENNACCHI După aceea, Ross
Page 151 and 152:
Iar dacă te accidentai nu te plăt
Page 153 and 154:
să-l facă să stea cuminte. Ei bi
Page 155 and 156:
Democraţia creştină şi tot Giol
Page 157 and 158:
dedicat binelui şi prin urmare nu
Page 159 and 160:
E E S E U Al. CISTELECAN C Călugă
Page 161 and 162:
Clopotul-Clipă, Cioburi-Cenuşă,
Page 163 and 164:
România a cunoscut şi lupta de pa
Page 165 and 166:
magda URSACHE I„Focul e mai mic d
Page 167 and 168:
factor principal în demolarea lui
Page 169 and 170:
De altfel, Paul-Louis Couchaud (187
Page 171 and 172:
şi biografiile, destinele autorilo
Page 173 and 174:
mijloace adesea necunoscute nouă,
Page 175 and 176:
de ideologie naţionalistă preluat
Page 177 and 178:
izvorîte, mai cu seamă, din exemp
Page 179 and 180:
Dealavrancea armura aroganţei pe c
Page 181 and 182:
severă:”trăiesc foarte izolat
Page 183 and 184:
Prefectul judeţului din Scrisoarea
Page 185 and 186:
edacţiei că e suferindă (Sunt bo
Page 187 and 188:
deschise de suprarealişti, în fav
Page 189 and 190:
În marea lor ură şi prostie, col
Page 191 and 192:
FILMUL ULTIMELOR ZILE În momentul
Page 193 and 194:
scuturat capetele, clopoţeii au î
Page 195 and 196:
experimente, probe de laborator în
Page 197 and 198:
provocat chiar de insistenţele cri
Page 199 and 200:
YPERION Str. Ienachita Vacarescu Nr
show all

Coperta Hyperion 10-11-12_2011.cdr - Stiri Botosani

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?