Literatura romana si literatura pentru copii.DOC

lacrimi. El marcheaza separarea celor ramasi în viata de cel plecat pe "drumul
fara întoarcere". "Lacrimile de sânge " ale turmei parasite subliniaza aspectul
violent al mortii, care preschimba lacrima purificatoare în sângele jertfei.
Fluierele, obiecte ce fac parte din mediul apropiat si intim al ciobanului,
îndeplinesc rolul obiectelor ritualice folosite de comunitatile arhaice la
înmormântare. în lipsa celor ce ar putea îndeplini obisnuitele actiuni "pentru
pomenire", rolul acestora în utilizare obiectelor ritualice îi revine "vântului", un
prim element ce deschide cadrul integrarii dupa moarte în macrocosmos, în
Marele Tot.
Alegoria moarte-nunta este de asemenea foarte frecventa în cântecele
ceremoniale de înmormântare. Similitudinile "nuntii" mioritice se îndreapta mai
ales spre Cântecul bradului, acolo unde exista obiceiul înaltarii si împodobirii
unui brad la mormântul unui tânar "nelumit", plecat "în lumea de dincolo"
înainte de a fi parcurs, în mod firesc, toate etapele vietii. în acest caz bradul
devine partenerul cosmic al tânarului "pribeag", asemeni "miresei" mioritice.
întreaga alegorie moarte-nunta din balada este o dezvoltare a acestei substituiri
menite sa realizeze integrarea firesca în ordinea macrocosmica a celui ce prin
moarte violenta iese în afara normelor comunitatii si care, prin disparitia sa
prematura, nu îsi poate consuma ciclul firesc al vietii.
"Mândra craiasa/ A lumei mireasa " desteapta din substratul credintelor
imaginea mitica a marilor zeite ("figura" mitica orientala dar raspândita si în
zona mediteraneana) a caror "nunta" cu parteneri muritori este celebrata la
nivelul cosmic, pentru ca apoi respectivii parteneri, deveniti zei ai vegetatiei, sa
fie supusi periodic mortii violente (si creatoare) si reînvierii. în schimb, prezenta
"maicutei batrâne" accentueaza un aspect de "balada familiala" al Mioritei.
Duiosia cu care este evocat portretul celei ce-si va cauta zadarnic fiul, grija de a
o cruta, de a nu-i dezvalui omorul sunt aspecte ce tin de cultivarea unui anume
tip de relatii de familie, bazate pe respectul fata de parinti, fata de cei vârstnici,
specifice mentalitatii traditionale.
Sinteza a unor aspecte mitice, ritualice, adaptate nivelului de mentalitate,
realitatii din comunitatea traditionala româneasca, Miorita îsi justifica puterea
de fascinatie tocmai prin acesta capacitate sintetica si prin desavârsita osmoza în
pîan poetic a numeroase aspecte ce tin de realitati istorice si de mentalitate
diferite.
BIBLIOGRAFIE: Eliade, Mircea, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Ed.
Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980; Fochi, Adrian, Miorita. Tipologie,
circulatie, geneza, texte, Ed. Albatros, Bucuresti, .1974; Pop, Mihai;
Ruxandoiu, Pavel, Folclor literar românesc, Ed Didactica si Pedagogica, 1978;
Gh. Craciun, Istoria didactica a literaturii române, 1997, Editura
Magister/Aula.
31