Literatura romana si literatura pentru copii.DOC

More documents

Recommendations

Info

Personajele din legendele istorice sunt personaje reale, cu o existenta istoric atestata însa comportamentul, atitudinile lor îmbraca, dupa o îndelungata prelucrare în circuitul oralitatii, aspecte specifice literaturii traditionale, astfel încât domnitorii, haiducii, eroi ai acestor legende, ajung sa se asemene eroilor din basme. Legendele hagiografice, povestind vietile sfintilor, sunt adesea apocrife însa, o data intrate în repertoriul popular, sufera aceeasi remodelare pe care am mentionat-o în cazul personajelor istorice. în cele din urma, "povestea", "legenda" se transforma într-o poveste a binelui luptând împotriva raului, a "eroului" în lupta cu "monstrul", fie ca este vorba despre Sfântul Gheorghe care se confrunta cu balaurul sau despre Stefan cel Mare în lupta cu turcii. Snoava, naratiune populara cu functii satirice, este legata de aspecte reale din viata comunitatii, punctate cu umor - prin urmare nu are nimic fabulos, supranatural. Satira din snoave se îndreapta, în general, spre ridiculizarea anumitor moravuri ce se abat de la normele unui cod etic traditional, de aceea povestirea sa are si un important rol formativ-educativ. Gratie acestei functii, se constata o tendinta de localizare a snoavelor, chiar si atunci când în materialul narativ apar teme de larga circulatie ( Fata mosului si fata babei). Naratiuni de dimensiuni scurte, snoavele cuprind în primul rând un dialog care solicita spontaneitatea si umorul povestitorului, a carui interpretare dramatizeaza adesea dialogul din povestire (Pacala si Tândala). BIBLIOGRAFIE: Bârlea, Ovidiu, Folclorul românesc, vol. I, Ed. Minerva, Bucuresti, 1981; Bârlea, Ovidiu, Antologie de proza populara epica, vol. I-IIÎ, EPL, Bucuresti, 1966; Pop, Mihai, Ruxandoiu, Pavel, Folclor literar românesc, EDP, Bucuresti, 1978; Gh. Craciun, Istoria didactica a literaturii române, 1997, Editura Magister/Aula. Tinerete fara batrânete si viata fara de moarte Una dintre cele mai cunoscute creatii epice din folclorul românesc s-a dovedit a fi basmul Tinerete fara batrânete si viata fara de moarte, care se integreaza, din punct de vedere tematic, uneia dintre cele mai raspândite si mai fascinante serii mitice si epopeice: aceea legata de cautarea nemuririi, eroul basmului românesc putând sta astfel alaturi de anticul Ghilgames, protagonistul celei dintâi epopei cunoscute de omenire. Cautarea nemuririi, a vietii vesnice constituie, de altfel, o tema fundamentala atât a literaturii traditionale, cât si a literaturii culte, marturisind o eterna nostalgie umana: aceea de depasire a conditiei existentiale supuse timpului si mortii, de a redobândi conditia paradisiaca, unde omul "era asemeni zeilor". în mitologia greaca doar eroii pot cuceri, prin faptele lor, dreptul la o viata vesnica, în "Insulele Fericitilor". În basmul românesc în discutie aceasta cautare a nemuririi se suprapune, pâna la un punct, unui parcurs initiatic - de formare a unui tânar - parcurs descris si în poezia de ritual si ceremonial, precum în colindele de flacau sau în poezia riturilor de trecere, deoarece initierea implica întotdeauna o trecere. 38
Formula de început a basmului, "A fost odata ca niciodata, ca de n~ar fi nu s-ar povesti... ", are menirea de a-i introduce pe ascultatori în timpul fabulos al povestii, altul decât cel al realitatii cotidiene, un timp în care faptele miraculoase sunt posibile. Nasterea eroului se integreaza motivului "nasterii miraculoase", prevestind un destin exceptional. Mai mult, eroul accepta sa vina pe lume cu un singur scop: acela de a avea "tinerete fara batrânete si viata fara de moarte", cautarea acestui ideal este, de la bun început, singura menire a vietii sale. Alegerea calului si armelor în vederea "marii calatorii" face parte dintre probele pe care eroul trebuie sa le treaca în procesul initiatic. Animalul nazdravan ce-i va fi calauza si sfetnic eroului trebuie sa fie descoperit în rândul animalelor obisnuite. înfatisarea sa este menita sa induca în eroare: el pare cel mai batrân si mai bolnav dintre toti caii. Adevarata sa natura, de animal nazdravan, se reveleaza doar celui menit sa-i fie stapân, eroului, celui ales în vederea cautarii "tineretii fara batrânete si vietii fara de moarte". Faptul ca eroul ia armele si calul folosite de tatal sau în tinerete accentueaza caracterul de "proba a maturitatii" pentru încercarea eroului, cel care va trebui, în mod normal, sa-i urmeze tatalui sau la tron, în calitate de tânar împarat. Astfel, ritul de initiere a unui tânar ce urmeaza sa treaca în categoria adultilor devine si un rit de înscaunare. Calul nazdravan, cel ce îl ajuta pe erou sa treaca încercarile grele ale parcursului initiatic, este o aparitie caracteristica basmelor, însa el apare si în poezia riturilor de trecere, mai ales în aceea a cântecelor rituale funerare, ca animal-calauza spre "lumea de dincolo", facilitându-i omului ultima si "marea trecere". Teritoriile strabatute de erou înainte de a ajunge în tara "tineretii fara batrânete si vietii fara de moarte", respectiv teritoriile pazite de Scorpie si Gheonoaie, sunt "zone de trecere", hotare între doua lumi: cea "muritoare" si aceea a nemuririi. Ele sunt pazite de aparitii monstruoase, echivalente anticului Cerber: Scorpia, Gheonoaia, fiarele padurii care înconjoara palatul "tineretii fara batrânete si vietii fara de moarte" joaca un astfel de rol, de "monstri pazitori ai pragului", care nu permit accesul în "lumea de dincolo" decât initiatilor. Oasele celor ce nu au reusit sa depaseasca aceasta cea mai dificila proba initiatica - confruntarea cu "monstrii" pazitori ai hotarului între cele doua lumi - albesc câmpia stapânita de Gheonoaie. Odata înfrânti, deci "umanizati" de catre erou, "monstrii" se transforma în adjuvanti ai acestuia si îi deschid calea spre "tarâmul nepamântean". Tara "tineretii fara batrânete si vietii fara de moarte "are toate datele unui tarâm paradisiac: palatul stralucitor al zânelor se afla pe o pajiste plina de flori, unde "este vesnic primavara". Este o lume a totalei armonii, unde grijile, necazurile, preocuparile existentei "muritoare" nu exista. Este "tarafara dor", a deplinei uitari din cântecele rituale funerare, "Insula Fericitilor" din mitologia greaca. Pentru a reveni la conditia umana, "pamânteana" trebuie sa treci prin 39
Page 3 and 4: CUVÂNT ÎNAINTE Dragi studenti, Cu
Page 5 and 6: CAPITOLUL I VÂRSTA COPILARIEI SI L
Page 7 and 8: II. Autorii literaturii pentru copi
Page 9 and 10: opera de înfrumusetare si fixare a
Page 11 and 12: Întâmplarea din gradina, Gogu Pin
Page 13 and 14: III. REVISTE PENTRU COPII Revistele
Page 15 and 16: Se delimiteaza astfel trei reviste
Page 17 and 18: CAPITOLUL II LITERATURA POPULARA RO
Page 19 and 20: în ceea ce priveste creatia orala
Page 21 and 22: omân ", porneste de la o legenda i
Page 23 and 24: anume sentiment. însa, dincolo de
Page 25 and 26: ansamblu în cadrul caruia sensuril
Page 27 and 28: fi încadrat Cântecul lui Iovan Io
Page 29 and 30: spune ca larga sa receptare se dato
Page 31 and 32: lacrimi. El marcheaza separarea cel
Page 33 and 34: cosmice: nivelul celest, nivelul te
Page 35 and 36: 1991; Pop, Mihai, Ruxandoiu, Pavel,
Page 37: scurt, modelul structural-narativ a
Page 41 and 42: Astfel, drumul, parcursul integral
Page 43 and 44: V. Alecsandri) se identifica cu un
Page 45 and 46: italiene, creatii asemanatoare snoa
Page 47 and 48: CAPITOLUL III CULTURA SI LITERATURA
Page 49 and 50: ea ajunsese o limba învechita, sim
Page 51 and 52: Motive botanice- din flori stilizat
Page 53 and 54: frontispicii poate mai vechi, avân
Page 55 and 56: Teologul, gura de “sfânt” se p
Page 57 and 58: Pravila a fost aplicata, dovada fii
Page 59 and 60: Sfaturile sunt adresate printului-f
Page 61 and 62: psihologic din vechea noastra liter
Page 63 and 64: -În anul 1904 se descopera la Sofi
Page 65 and 66: Sine, si-i iaste voia sa fim si în
Page 67 and 68: cinsti si ne dete minte sloboda si
Page 69 and 70: izantino-slava" 25 cultivata în co
Page 71 and 72: comparativ: milostenia nevirtuoasa
Page 73 and 74: tiparituri, carti bisericesti (psal
Page 75 and 76: CAPITOLUL IV PAGINI DIN ISTORIA TIP
Page 77 and 78: imaginii se facea cu ajutorul unei
Page 79 and 80: literelor în casute si un aparat -
Page 81 and 82: de propaganda religioasa, el tipari
Page 83 and 84: Întrebarea “ce doreste publicul
Page 85 and 86: Dimitrie va fi facut prizonier si p
Page 87 and 88: egumen al Athosului, a fost predata
Page 89 and 90:
aproximativa se datoreaza faptului
Page 91 and 92:
VII. CONTRIBUTII ALE DIACONULUI COR
Page 93 and 94:
ucenici. S-au început a se scrie a
Page 95 and 96:
si Sebes Alba (1580), diferentele d
Page 97 and 98:
de Coresi la Brasov depaseste un sf
Page 99 and 100:
lui Coresi ar fi instalata în Sche
Page 101 and 102:
ezerva si cei doi cercetatori, Ion
Page 103 and 104:
CAPITOLUL V LITERATURA RELIGIOASA S
Page 105 and 106:
DOSOFTEI(1624-1693), "ctitorul poez
Page 107 and 108:
Cartea Româneasca, Bucuresti, 1974
Page 109 and 110:
atroce. Stralucirea figurii lui Ste
Page 111 and 112:
alte limbi (latina, greaca, francez
Page 113 and 114:
ealizeze o opera demna sa stea alat
Page 115 and 116:
farmec aparte este portretul lui Do
Page 117 and 118:
tari la bataia razboaielor, nepofti
Page 119 and 120:
Romanul alegoric, observa pe buna d
Page 121 and 122:
pacate, romanul, desi de importanta
Page 123 and 124:
ce Filul, animal greoi, puternic, d
Page 125 and 126:
o data încrederea absoluta în per
Page 127 and 128:
activitatea de formare si de inform
Page 129 and 130:
CAPITOLUL VI CULTURA SI LITERATURA
Page 131 and 132:
si lucrurile si întâmplarile rom
Page 133 and 134:
nationale si a ridicarii românilor
Page 135 and 136:
dezvaluirea coordonatei eroice - si
Page 137 and 138:
fanariote, iar Iancu este în mai m
Page 139 and 140:
neoclasicismul de secol XVIII si ro
Page 141 and 142:
capitol distinct. Descrierea consem
Page 143 and 144:
Ca si I. Heliade Radulescu în Munt
Page 145 and 146:
Desi nu vor juca un rol major în i
Page 147 and 148:
social si cultural românesc confru
Page 149 and 150:
BIBLIOGRAFIE: Cornea, Paul, Origini
Page 151 and 152:
ajuns scotînd "lapte din piatra",
Page 153 and 154:
satisfacerea unor curiozitati intel
Page 155 and 156:
legate de limba si stil trebuiau de
Page 157 and 158:
1847. Carturarul moldovean Gh. Asac
Page 159 and 160:
Avântul luat de învatamânt, înf
Page 161 and 162:
catedra de limba si literatura rom
Page 163 and 164:
omân, desi aceleasi traduceri vor
Page 165 and 166:
închinat evenimentului o poezie cu
Page 167 and 168:
Dintr-un inventar al tipografiei re
Page 169 and 170:
facut parte din guvernul revolution
Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE: Piru, Al., Introducer
Page 173 and 174:
Zburatorul, [în] Nasterea la româ
Page 175 and 176:
moment de încordare, de emotie. Po
Page 177 and 178:
de factura neoclasica si cea prerom
Page 179 and 180:
"pâinisoara", "pârtioara") încea
Page 181 and 182:
în autorul ei în acelasi timp'un
Page 183 and 184:
BIBLIOGRAFIE: Manolescu, Nicolae, I
Page 185 and 186:
destinul lui Alexandru Lapusneanu,
Page 187 and 188:
început ciubucciu în casa boierul
Page 189 and 190:
si de o posteritate inepuizabila si
Page 191 and 192:
anume unitate tematica si stilistic
Page 193 and 194:
apare frecvent, eul biografic e inv
Page 195 and 196:
Postpasoptistul ION GHICA (1816-189
Page 197 and 198:
Tema dramei o constituie înfatisar
Page 199 and 200:
cu întreaga ei fiinta, în atâtar
Page 201 and 202:
Observatia sociala este mai profund
Page 203 and 204:
Albatros, Bucuresti, 1981; Cornea,
Page 205 and 206:
BIBLIOGRAFIE: Cioculescu, Serban, I
Page 207 and 208:
surpriza spectacolul acestei naturi
Page 209 and 210:
grup de oameni la altul, stârnind
Page 211 and 212:
comica, din cauza naivitatii si ten
Page 213 and 214:
sociale (Boieri si ciocoi), feerii
Page 215 and 216:
multumindu-se sa-si autocontemple i
Page 217 and 218:
omanica se intensifica dupa 1780, c
Page 219 and 220:
Tot în aceasta perioada se precize
Page 221 and 222:
CUPRINS Cuvânt înainte...........
show all

Literatura romana si literatura pentru copii.DOC

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?